7,442 matches
-
Brigada a făcut parte din organica Diviziei 8 Infanterie. La intrarea în război, Brigada 38 Infanterie a fost comandată de colonelul Nicolae Rujinschi. În urma reorganizării armatei de la începutul anului 1917, brigada a fost desființată, regimentele componente au fost contopite în Regimentul 53/65 Infanterie, care a intrat în organica Brigăzii 27 Infanterie. În campania anului 1916 Brigada 38 Infanterie a participat la acțiunile militare în dispozitivul de luptă al Diviziei 8 Infanterie participând la Ofensiva în Transilvania, Operația de apărare a
Brigada 38 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337275_a_338604]
-
Operația de apărare a trecătorilor, Prima bătălie de la Oituz, A doua bătălie de la Oituz și Bătălia pentru București. La declararea mobilizării, la 27 august 1916, Brigada 38 Infanterie a făcut parte din compunerea de luptă a Diviziei 8 Infanterie, alături de Regimentul 8 Vânători, Brigada 15 Infanterie, Brigada 16 Infanterie și Brigada 8 Artilerie. Ordinea de bătaie a brigăzii era următoarea:
Brigada 38 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337275_a_338604]
-
Brigada 35 Infanterie a fost o mare unitate de nivel tactic, care s-a constituit la 14/27 august 1916 prin mobilizarea unor unități și subunități de rezervă, din compunerea Comandamentului III Teritorial: Regimentul 50 Infanterie - (Focșani) și Regimentul 64 Infanterie - (Tecuci). Brigada a făcut parte din organica Diviziei 5 Infanterie. La intrarea în război, Brigada 35 Infanterie a fost comandată de colonelul Tiberiu Robescu. În urma reorganizării armatei de la începutul anului 1917, brigada a
Brigada 35 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337274_a_338603]
-
Brigada 35 Infanterie a fost o mare unitate de nivel tactic, care s-a constituit la 14/27 august 1916 prin mobilizarea unor unități și subunități de rezervă, din compunerea Comandamentului III Teritorial: Regimentul 50 Infanterie - (Focșani) și Regimentul 64 Infanterie - (Tecuci). Brigada a făcut parte din organica Diviziei 5 Infanterie. La intrarea în război, Brigada 35 Infanterie a fost comandată de colonelul Tiberiu Robescu. În urma reorganizării armatei de la începutul anului 1917, brigada a fost desființată, regimentele componente au
Brigada 35 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337274_a_338603]
-
Focșani) și Regimentul 64 Infanterie - (Tecuci). Brigada a făcut parte din organica Diviziei 5 Infanterie. La intrarea în război, Brigada 35 Infanterie a fost comandată de colonelul Tiberiu Robescu. În urma reorganizării armatei de la începutul anului 1917, brigada a fost desființată, regimentele componente au fost contopite în Regimentul 50/64 Infanterie, care a intrat în organica Brigăzii 25 Infanterie. În campania anului 1916 Brigada 35 Infanterie a participat la acțiunile militare în dispozitivul de luptă al Diviziei 5 Infanterie participând la Acțiunile
Brigada 35 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337274_a_338603]
-
Brigada a făcut parte din organica Diviziei 5 Infanterie. La intrarea în război, Brigada 35 Infanterie a fost comandată de colonelul Tiberiu Robescu. În urma reorganizării armatei de la începutul anului 1917, brigada a fost desființată, regimentele componente au fost contopite în Regimentul 50/64 Infanterie, care a intrat în organica Brigăzii 25 Infanterie. În campania anului 1916 Brigada 35 Infanterie a participat la acțiunile militare în dispozitivul de luptă al Diviziei 5 Infanterie participând la Acțiunile militare din Dobrogea și Bătălia pentru
Brigada 35 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337274_a_338603]
-
în dispozitivul de luptă al Diviziei 5 Infanterie participând la Acțiunile militare din Dobrogea și Bătălia pentru București. La declararea mobilizării, la 27 august 1916, Brigada 35 Infanterie a făcut parte din compunerea de luptă a Diviziei 5 Infanterie, alături de Regimentul 3 Vânători, Brigada 9 Infanterie, Brigada 10 Infanterie și Brigada 5 Artilerie. Ordinea de bătaie a brigăzii era următoarea:
Brigada 35 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337274_a_338603]
-
Marine nationale, care a asigurat efectivele pentru ocuparea a unor forturi de secol XIX. Aceste efective au fost puse sub comanda lui Dutfoy de Mont de Benque. Apărarea antiaeriană era asigurată de opt baterii de tunuri QF 3.7-inch din cadrul Regimentului al 2-lea artilerie grea antiaeriană, opt mitraliere ale Regimentului al 58-lea de artilerie ușoară antiaeriană și de o baterie de proiectoare sosite din anglia pe 20 mai. Apărarea terestră era asigurată de două tunuri de câmp de 75
Bătălia de la Boulogne (1940) () [Corola-website/Science/337266_a_338595]
-
forturi de secol XIX. Aceste efective au fost puse sub comanda lui Dutfoy de Mont de Benque. Apărarea antiaeriană era asigurată de opt baterii de tunuri QF 3.7-inch din cadrul Regimentului al 2-lea artilerie grea antiaeriană, opt mitraliere ale Regimentului al 58-lea de artilerie ușoară antiaeriană și de o baterie de proiectoare sosite din anglia pe 20 mai. Apărarea terestră era asigurată de două tunuri de câmp de 75 mm, două tunuri antitanc de 25 mm și de două
Bătălia de la Boulogne (1940) () [Corola-website/Science/337266_a_338595]
-
galez, din cadrul Brigăzii a 20-a independente de gardă comandate de generalul William Fox-Pitt au fost trimise pe 21 mai în Franța. A doua zi au debarcat în portul Boulogne și o companie antitanc a brigăzii și o baterie a Regimentului al 69-lea atintanc. Militarii britanici au fost transportați la bordul a trei vase de linie și un distrugător (HMS "Vimy") și fuseseră escortate de două distrugătoare (HMS "Whitshed" și HMS "Vimiera"). Divizia a 21-a de infanterie (comandată de
Bătălia de la Boulogne (1940) () [Corola-website/Science/337266_a_338595]
-
Félix Lanquetot) a primit sarcina să apere linia dintre Samer și Desvres, cam la 16 km de oarș, unde trei batalioane deja sosiseră pe poziții. Aceste poziții defensive urmau să fie întărite odată cu sosirea unor unități britanice, inclusiv a unui regiment de tancuri. Fox-Pitt și-a desfășurat oamenii în zonele înalte din afara orașului, în strânsă colaborare cu Lanquetot, care comanda unitățile franceze din oraș. Gărzile irlandeze au fost plasate pe flancul drept la St. Léonard și la Le Portel, iar gărzile
Bătălia de la Boulogne (1940) () [Corola-website/Science/337266_a_338595]
-
fost plasate pe flancul nord-estic, ocupând înălțimile Lambert și dealurile până la St. Martin Boulogne. Perimetrul defensiv avea cam 9,5 km. Au fost postate puncte de baraj al drumurilor. La baraje au participat mai multe subunități - 50 de infanteriști ai regimentului regal din Albert, 100 de geniști ai companiei a 262-a și personal din bateriile antiaeriene. În oraș se mai aflau cam 1.500 de miliari ai Corpului auxiliar de drumuri și soldați belgieni și francezi ai unor unități de
Bătălia de la Boulogne (1940) () [Corola-website/Science/337266_a_338595]
-
coloane. Prima trebuia să ocolească orașul și să atace dinspre nord. Cea de-a doua urma să atace frontal. Aceasta din urmă a luat contact cu inamicul în seara acestei zile, când a întâlnita o companie de stat major a Regimentului al 48-lea de infanterie, sigura unitate ale Diviziei a 21-a care ajunsese pe pozițiile comandate. Această companie, care avea în rândurile sale curieri, șoferi și radiotelegrafiști, a pus pe poziție două tunuri de 75 mm și două tunuri
Bătălia de la Boulogne (1940) () [Corola-website/Science/337266_a_338595]
-
Focșani, Tecuci, Galați și Bârlad. La mobilizare și pe toată perioada războiului, comandamentul trebuia să asigure completarea efectivelor unităților active din Diviziei 5 Infanterie, Diviziei 6 Infanterie și Diviziei 13 Infanterie. Totodată, comandamentul înființa la război următoarele unități de rezervă: Regimentul 47 Infanterie, Regimentul 72 Infanterie, Regimentul 48 Infanterie, Regimentul 49 Infanterie, Regimentul 50 Infanterie, Regimentul 64 Infanterie, Regimentul 51 Infanterie, Regimentul 52 Infanterie și Regimentul 23 Artilerie. La decretarea mobilizării din 14/27 august 1916, comandantul comandamentului, generalul de brigadă
Comandamentul III Teritorial (1916-1918) () [Corola-website/Science/337293_a_338622]
-
și Bârlad. La mobilizare și pe toată perioada războiului, comandamentul trebuia să asigure completarea efectivelor unităților active din Diviziei 5 Infanterie, Diviziei 6 Infanterie și Diviziei 13 Infanterie. Totodată, comandamentul înființa la război următoarele unități de rezervă: Regimentul 47 Infanterie, Regimentul 72 Infanterie, Regimentul 48 Infanterie, Regimentul 49 Infanterie, Regimentul 50 Infanterie, Regimentul 64 Infanterie, Regimentul 51 Infanterie, Regimentul 52 Infanterie și Regimentul 23 Artilerie. La decretarea mobilizării din 14/27 august 1916, comandantul comandamentului, generalul de brigadă Alexandru Socec a
Comandamentul III Teritorial (1916-1918) () [Corola-website/Science/337293_a_338622]
-
mobilizare și pe toată perioada războiului, comandamentul trebuia să asigure completarea efectivelor unităților active din Diviziei 5 Infanterie, Diviziei 6 Infanterie și Diviziei 13 Infanterie. Totodată, comandamentul înființa la război următoarele unități de rezervă: Regimentul 47 Infanterie, Regimentul 72 Infanterie, Regimentul 48 Infanterie, Regimentul 49 Infanterie, Regimentul 50 Infanterie, Regimentul 64 Infanterie, Regimentul 51 Infanterie, Regimentul 52 Infanterie și Regimentul 23 Artilerie. La decretarea mobilizării din 14/27 august 1916, comandantul comandamentului, generalul de brigadă Alexandru Socec a fost mutat comandant
Comandamentul III Teritorial (1916-1918) () [Corola-website/Science/337293_a_338622]
-
toată perioada războiului, comandamentul trebuia să asigure completarea efectivelor unităților active din Diviziei 5 Infanterie, Diviziei 6 Infanterie și Diviziei 13 Infanterie. Totodată, comandamentul înființa la război următoarele unități de rezervă: Regimentul 47 Infanterie, Regimentul 72 Infanterie, Regimentul 48 Infanterie, Regimentul 49 Infanterie, Regimentul 50 Infanterie, Regimentul 64 Infanterie, Regimentul 51 Infanterie, Regimentul 52 Infanterie și Regimentul 23 Artilerie. La decretarea mobilizării din 14/27 august 1916, comandantul comandamentului, generalul de brigadă Alexandru Socec a fost mutat comandant al Diviziei 13
Comandamentul III Teritorial (1916-1918) () [Corola-website/Science/337293_a_338622]
-
comandamentul trebuia să asigure completarea efectivelor unităților active din Diviziei 5 Infanterie, Diviziei 6 Infanterie și Diviziei 13 Infanterie. Totodată, comandamentul înființa la război următoarele unități de rezervă: Regimentul 47 Infanterie, Regimentul 72 Infanterie, Regimentul 48 Infanterie, Regimentul 49 Infanterie, Regimentul 50 Infanterie, Regimentul 64 Infanterie, Regimentul 51 Infanterie, Regimentul 52 Infanterie și Regimentul 23 Artilerie. La decretarea mobilizării din 14/27 august 1916, comandantul comandamentului, generalul de brigadă Alexandru Socec a fost mutat comandant al Diviziei 13 Infanterie iar în
Comandamentul III Teritorial (1916-1918) () [Corola-website/Science/337293_a_338622]
-
asigure completarea efectivelor unităților active din Diviziei 5 Infanterie, Diviziei 6 Infanterie și Diviziei 13 Infanterie. Totodată, comandamentul înființa la război următoarele unități de rezervă: Regimentul 47 Infanterie, Regimentul 72 Infanterie, Regimentul 48 Infanterie, Regimentul 49 Infanterie, Regimentul 50 Infanterie, Regimentul 64 Infanterie, Regimentul 51 Infanterie, Regimentul 52 Infanterie și Regimentul 23 Artilerie. La decretarea mobilizării din 14/27 august 1916, comandantul comandamentului, generalul de brigadă Alexandru Socec a fost mutat comandant al Diviziei 13 Infanterie iar în funcția de comandant
Comandamentul III Teritorial (1916-1918) () [Corola-website/Science/337293_a_338622]
-
unităților active din Diviziei 5 Infanterie, Diviziei 6 Infanterie și Diviziei 13 Infanterie. Totodată, comandamentul înființa la război următoarele unități de rezervă: Regimentul 47 Infanterie, Regimentul 72 Infanterie, Regimentul 48 Infanterie, Regimentul 49 Infanterie, Regimentul 50 Infanterie, Regimentul 64 Infanterie, Regimentul 51 Infanterie, Regimentul 52 Infanterie și Regimentul 23 Artilerie. La decretarea mobilizării din 14/27 august 1916, comandantul comandamentului, generalul de brigadă Alexandru Socec a fost mutat comandant al Diviziei 13 Infanterie iar în funcția de comandant al Comandamentului III
Comandamentul III Teritorial (1916-1918) () [Corola-website/Science/337293_a_338622]
-
Diviziei 5 Infanterie, Diviziei 6 Infanterie și Diviziei 13 Infanterie. Totodată, comandamentul înființa la război următoarele unități de rezervă: Regimentul 47 Infanterie, Regimentul 72 Infanterie, Regimentul 48 Infanterie, Regimentul 49 Infanterie, Regimentul 50 Infanterie, Regimentul 64 Infanterie, Regimentul 51 Infanterie, Regimentul 52 Infanterie și Regimentul 23 Artilerie. La decretarea mobilizării din 14/27 august 1916, comandantul comandamentului, generalul de brigadă Alexandru Socec a fost mutat comandant al Diviziei 13 Infanterie iar în funcția de comandant al Comandamentului III Teritorial a fost
Comandamentul III Teritorial (1916-1918) () [Corola-website/Science/337293_a_338622]
-
6 Infanterie și Diviziei 13 Infanterie. Totodată, comandamentul înființa la război următoarele unități de rezervă: Regimentul 47 Infanterie, Regimentul 72 Infanterie, Regimentul 48 Infanterie, Regimentul 49 Infanterie, Regimentul 50 Infanterie, Regimentul 64 Infanterie, Regimentul 51 Infanterie, Regimentul 52 Infanterie și Regimentul 23 Artilerie. La decretarea mobilizării din 14/27 august 1916, comandantul comandamentului, generalul de brigadă Alexandru Socec a fost mutat comandant al Diviziei 13 Infanterie iar în funcția de comandant al Comandamentului III Teritorial a fost numit generalul de divizie
Comandamentul III Teritorial (1916-1918) () [Corola-website/Science/337293_a_338622]
-
Regimentul 42/66 Infanterie a fost o unitate de nivel tactic de rezervă constituită la începutul anului 1917, prin contopirea Regimentului 42 Infanterie și Regimentului 66 Infanterie. În timpul campaniei din anul 1916 cele două regimente au făcut parte din Brigada 32
Regimentul 42/66 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337332_a_338661]
-
Regimentul 42/66 Infanterie a fost o unitate de nivel tactic de rezervă constituită la începutul anului 1917, prin contopirea Regimentului 42 Infanterie și Regimentului 66 Infanterie. În timpul campaniei din anul 1916 cele două regimente au făcut parte din Brigada 32 Infanterie. Ca urmare a pierderilor suferite, în cadrul procesului de reorganizare a armatei de la începutul anului 1917, s-a decis contopirea
Regimentul 42/66 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337332_a_338661]
-
Regimentul 42/66 Infanterie a fost o unitate de nivel tactic de rezervă constituită la începutul anului 1917, prin contopirea Regimentului 42 Infanterie și Regimentului 66 Infanterie. În timpul campaniei din anul 1916 cele două regimente au făcut parte din Brigada 32 Infanterie. Ca urmare a pierderilor suferite, în cadrul procesului de reorganizare a armatei de la începutul anului 1917, s-a decis contopirea celor două unități într-
Regimentul 42/66 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337332_a_338661]