8,167 matches
-
in conductorul de comanda la aplicarea franei; 2.1.4.6. inregistrarea continua a cuplului de torsiune a puterii de franare. 3. CONDIȚIILE DE TESTARE 3.1. Dinamometrul trebuie montat cât de aproape posibil, cu ± 5% toleranță, la inerția de rotație echivalentă cu acea parte din inerția totală a vehiculului frânat de roata (roțile) adecvate după următoarea formulă: I = MR² unde: I = inerția de rotație(kgm²) R = raza de rulare dinamica a cauciucului(m); M = acea parte din masă maxima a
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
TESTARE 3.1. Dinamometrul trebuie montat cât de aproape posibil, cu ± 5% toleranță, la inerția de rotație echivalentă cu acea parte din inerția totală a vehiculului frânat de roata (roțile) adecvate după următoarea formulă: I = MR² unde: I = inerția de rotație(kgm²) R = raza de rulare dinamica a cauciucului(m); M = acea parte din masă maxima a vehiculului frânată de roata(roțile) corespunzatoare. În cazul unui dinamometru cu un singur capăt, această parte va fi calculată pornind de la distribuția frânelor din
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
la punctul 2.1.1.1.1. din Anexa II; în cazul remorcilor, valoarea lui M va corespunde greutății pe sol a roții corespunzătoare / respective atunci când vehiculul este staționar și încărcat la masa sa maximă. 3.2. Viteza inițială de rotație a dinamometrului de inerție va corespunde cu viteza liniară a vehiculului stabilită în Anexa II și va fi bazată pe lungimea spiței mobile a pneului; 3.3. Cuzineții de frână vor fi cel puțin 80% fixați înăuntru și nu vor
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
temperatură de 180șC în timpul procedurii de fixare, sau alternativ, la cererea producătorului mașinii, vor fi fixate în conformitate cu recomandațiile sale. 3.4. Se poate folosi aer de răcire, care să sufle peste frână într-o direcție perpendiculară cu axul său de rotație. Viteza aerului de răcire care suflă peste frână nu trebuie să fie mai mare de 10 km / h. Temperatura aerului de răcire nu va depăși temperatura ambiantă. 4. PROCEDURA DE TESTARE 4.1. Cinci seturi de mostre de garnituri de
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
100șC. Temperatura va fi măsurată în conformitate cu condițiile de la punctul 2.1.4.4. 4.3.2. În cazul garniturilor de frână destinate folosirii la vehicule de categoriile M și N, aplicarea frânelor se va face de la o viteză inițială de rotație echivalentă cu cea prezentă la punctul 2.1.1.1.1. din Anexa II și frâna va fi aplicată pentru a obține un moment de torsiune mediu echivalent cu media decelerației― dezvoltată integral― prescrisă la punctul respectiv. În plus, se
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
1.1.1.1. din Anexa II și frâna va fi aplicată pentru a obține un moment de torsiune mediu echivalent cu media decelerației― dezvoltată integral― prescrisă la punctul respectiv. În plus, se vor realiza teste la câteva viteze de rotație, din care cea mai mică va fi echivalentă cu 30% din viteza maximă a vehiculului și cea mai mare va fi echivalentă cu 80% din această viteza. 4.3.3. În cazul garniturilor de frână destinate folosirii la vehicule de
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
maximă a vehiculului și cea mai mare va fi echivalentă cu 80% din această viteza. 4.3.3. În cazul garniturilor de frână destinate folosirii la vehicule de categoria O, aplicarea frânelor se va face de la o viteză inițială de rotație echivalentă cu 60 km/h și frâna va fi aplicată astfel încât să se realizeze un moment de torsiune mediu echivalent cu acel prescris la punctul 2.2.1. de la Anexa II. Se va realiza un test suplimentar de performanță la
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
va fi aplicată astfel încât să se realizeze un moment de torsiune mediu echivalent cu acel prescris la punctul 2.2.1. de la Anexa II. Se va realiza un test suplimentar de performanță la rece pornind de la o viteză inițială de rotație echivalentă cu 40 km/h în scopul comparării cu rezultatele Testului de tipul I descris la punctul 2.2.1.2.1. din Anexa II. 4.3.4. Momentul de torsiune mediu din timpul testului de performanță la rece efectuat
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
mică. 2.2. Testarea cu ajutorul dinamometrului inerțial 2.2.1. Testarea echipamentului Pentru teste, dinamometrul inerțial trebuie să fie echipat cu frâna de vehicul avută în vedere. Dinamometrul trebuie să fie prevăzut cu instrumente pentru înregistrarea continuă a vitezei de rotație, a cuplului de frâne, a presiunii în conducta frânei, a numărului rotațiilor după aplicarea frânei, a timpului de frânare și a temperaturiii rotorului de frână 2.2.2. Condițiile de testare 2.2.2.1.Masa de rotație a dinamometrului
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
Pentru teste, dinamometrul inerțial trebuie să fie echipat cu frâna de vehicul avută în vedere. Dinamometrul trebuie să fie prevăzut cu instrumente pentru înregistrarea continuă a vitezei de rotație, a cuplului de frâne, a presiunii în conducta frânei, a numărului rotațiilor după aplicarea frânei, a timpului de frânare și a temperaturiii rotorului de frână 2.2.2. Condițiile de testare 2.2.2.1.Masa de rotație a dinamometrului trebuie să corespundă unei jumătăți din partea pe care o reprezintă osia din
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
vitezei de rotație, a cuplului de frâne, a presiunii în conducta frânei, a numărului rotațiilor după aplicarea frânei, a timpului de frânare și a temperaturiii rotorului de frână 2.2.2. Condițiile de testare 2.2.2.1.Masa de rotație a dinamometrului trebuie să corespundă unei jumătăți din partea pe care o reprezintă osia din masa maximă a vehiculului, așa cum se arată în tabelul de mai jos, precum și razei de rulare a cauciucului cel mai mare care este autorizat pentru tipul
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
pentru tipul(urile) respectiv(e) de vehicul: F Categoria vehiculului Porțiunea osiei din masa maximă a vehiculului față spate M1 0,77 0,32 M2 0,69 0,44 N1 0,66 0,39 2.2.2.2.Viteza de rotație inițială a dinamometrului trebuie să corespundă vitezei liniare a vehiculului, așa cum se enunță la punctele 2.2.3. și 2.2.4. ale prezentului Apendice, și trebuie să se bazeze pe raza de rulare dinamică a cauciuculuiu. 2.2.2
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
de garnituri de frână. 2.2.4. Testarea sensibilității la viteză 2.2.4.1. Folosind presiunea din conductă de la punctul 2.2.3.2. și la o temperatură inițială de 100oC, efectuați 3 aplicări ale frânei de la viteze de rotație care corespund vitezelor liniare ale vehiculului de: 75 km/h, 120 km/h și 160 km/h unde vmax depășește 150 km/h. 2.2.4.2. Faceți media rezultatelor pentru fiecare grup de 3 aplicări ale frânei și reprezentați
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
și să fie măsurați aceeași parametri ca la testarea cu ajutorul dinamometrului inerțial. 2. ECHIPAMENTUL DE TESTARE În vederea testelor dinamometrul inerțial trebuie să fie montat pe frâna vehiculului în cauză. Dinamometrul trebuie să fie programat pentru înregistrarea continuă a vitezei de rotație, a cuplului de frână, a presiunii în conducta frânei sau a forței de împingere, a numărului de rotații după aplicarea frânei, a timpului de frânare și a temperaturii rotorului frânei. 2.1. Condițiile testării 2.1.1. Masa de rotație
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
dinamometrul inerțial trebuie să fie montat pe frâna vehiculului în cauză. Dinamometrul trebuie să fie programat pentru înregistrarea continuă a vitezei de rotație, a cuplului de frână, a presiunii în conducta frânei sau a forței de împingere, a numărului de rotații după aplicarea frânei, a timpului de frânare și a temperaturii rotorului frânei. 2.1. Condițiile testării 2.1.1. Masa de rotație a dinamomentrului trebuie să corespundă cu jumătate din porțiunea de osie relevantă a masei maxime a vehiculului și
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
rotație, a cuplului de frână, a presiunii în conducta frânei sau a forței de împingere, a numărului de rotații după aplicarea frânei, a timpului de frânare și a temperaturii rotorului frânei. 2.1. Condițiile testării 2.1.1. Masa de rotație a dinamomentrului trebuie să corespundă cu jumătate din porțiunea de osie relevantă a masei maxime a vehiculului și din raza de rulare a celui mai mare pneu care este autorizat pentru tipul(urile) respectiv(e) de vehicul(e). 2.1
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
să corespundă cu jumătate din porțiunea de osie relevantă a masei maxime a vehiculului și din raza de rulare a celui mai mare pneu care este autorizat pentru tipul(urile) respectiv(e) de vehicul(e). 2.1.2. Viteza de rotație a dinamometrului inerțial trebuie să corespundă vitezei liniare a vehiculului așa cum se menționează la punctul 3.1. al prezentului Apendice și trebuie să se bazeze pe raza de rulare dinamică a celui mai mic pneu, care este autorizat pentru acest
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
trebuie să fie proiectată în așa fel încât să accepte și să opereze o frână de dimensiuni normale similară cu cele montate pe osia vehiculului utilizat pentru testarea în vederea obținerii aprobării în conformitate cu punctul 5 al prezentei Anexe. .2. Viteza de rotație a discului sau a tamburului trebuie să fie de 660 ± 10 min-1 fără încărcare și nu trebuie să scadă sub 600 min-1 la încărcare mare. .3. Ciclurile testării și aplicările frânei pe parcursul ciclurilor trebuie să fie reglabile și automate. .4
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
2.Masa ... kg: 3.4. Alte motoare sau combinații în special (particularități privind părțile acestor motoare): 4. TRANSMISIA 4.1.Grafica transmisiei** 4.2.Tipul(mecanic, hidraulic, electric) 4.6. Rapoartele de angrenare Angrenajul Rapoartele de angrenare (rapoartele motorului la rotațiile arborelui de producere a angrenajului) Raportul(ele) acționării finale(raportul arborelui de producere a angrenajului la rotațiile roții antrenate) Rapoartele totale de angrenare Maximum pentru TCV1 1 2 3 ... Minimum pentru TCV1 Marșarier 1Transmisie continuu variabilă 4.7. Viteza maximă
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
TRANSMISIA 4.1.Grafica transmisiei** 4.2.Tipul(mecanic, hidraulic, electric) 4.6. Rapoartele de angrenare Angrenajul Rapoartele de angrenare (rapoartele motorului la rotațiile arborelui de producere a angrenajului) Raportul(ele) acționării finale(raportul arborelui de producere a angrenajului la rotațiile roții antrenate) Rapoartele totale de angrenare Maximum pentru TCV1 1 2 3 ... Minimum pentru TCV1 Marșarier 1Transmisie continuu variabilă 4.7. Viteza maximă a vehiculului (în km/h) 5. OSIILE 5.4. Poziția osiei retractabile: 6. SUSPENSIA 6.1. Schițele
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
cardinale sunt nord, est, sud și vest. De fapt este vorba de patru direcții, nord și sud, respectiv est și vest fiind opuse. Nordul și sudul sunt orientate către polii geografici respectivi. Estul și Vestul sunt definite de direcția de rotația pământului. Intersecția meridianului care trece prin verticală locului și polii pământului cu planul orizontului geometric se numește linia nord-sud. O dreaptă perpendiculara pe linia nord-sud se numește linia est-vest. Punctele de intersecție ale acestor linii cu orizontul se numesc "puncte
Punct cardinal () [Corola-website/Science/304166_a_305495]
-
deja încălzit prin comprimare până la o temperatura de circa 700-900. Arderea combustibilului duce la creșterea temperaturii și presiunii, care acționează pistonul. În continuare, ca la motoarele obișnuite, biela transmite forța pistonului către arborele cotit, transformând mișcarea liniară în mișcare de rotație. Aspirarea aerului în cilindri se face prin intermediul supapelor, dispuse la capul cilindrilor. Pentru mărirea puterii, majoritatea motoarelor diesel moderne sunt supraalimentate cu scopul de a mări cantitatea de aer introdusă în cilindri. Folosirea unui răcitor intermediar pentru aerul introdus în
Motor diesel () [Corola-website/Science/304136_a_305465]
-
prin intermediul unei "unități centrale de control" care primește permanent semnale de la senzori, dozând corect cantitatea de motorină injectată. Controlul precis al timpilor de injecție este secretul reducerii consumului și al emisiilor poluante. Timpii de injecție sunt măsurați în unghiuri de rotație ai arborelui cotit înainte de punctul mort superior. De exemplu, dacă unitatea centrală de control inițiază injecția cu 10 grade înainte de punctul mort superior, vorbim despre un avans la injecție de 10 grade. Avansul la injecție optim este dat de construcția
Motor diesel () [Corola-website/Science/304136_a_305465]
-
arderea este inițiată și se extinde apoi în camera de ardere principală, antrenată de turbulența creată. Sistemul permite o funcționare liniștită, și, deoarece arderea este favorizată de turbulență, presiunea de injecție poate fi mai scăzută, deci sunt permise viteze de rotație mari (până la 4000 rpm), mult mai potrivite autoturismelor. Antecamera avea dezavantajul pierderilor mari de căldură, ce trebuiau suportate de către sistemul de răcire și a unei eficiențe scăzute a arderii, cu până la 5-10% mai scăzută față de motoarele cu injecție directă. Aproape
Motor diesel () [Corola-website/Science/304136_a_305465]
-
cu abur, s-au construit motoare cu dublă acțiune, unde arderea avea loc în ambele părți ale pistonului pentru a mări puterea. Acestea aveau doua rânduri de supape și două sisteme de injecție. Sistemul permitea, de asemenea, modificarea sensului de rotație, prin modificarea timpilor de injecție. Prin urmare, motorul putea fi cuplat direct la axul elicei, fără a mai fi nevoie de o cutie de viteze. Deși aveau o putere mare și erau foarte eficiente, marea problemă a motoarelor cu dublă
Motor diesel () [Corola-website/Science/304136_a_305465]