7,503 matches
-
o figură feminină, schițează un gest defensiv. Toate aceste personaje sunt contorsionate, strivite de o presiune enormă, absorbite în propriul lor chin, iar seriile de desene preparatorii scot și mai mult în evidență acest aspect. Ion Frunzetti face o descriere sculpturii lui Dimitrie Paciurea, pe care o consideră "expresionistă", în termeni care răspund însă sensibilității simbolisto- decadente. Paciurea concepe un Eminescu ieșit din zona puterilor infernale, a "plutonicului" (Ion Negoițescu), un geniu damnat, bântuit de himere, în corpul căruia se zbat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
înlănțuite trupurile damnaților eterni, pe care criticul îi aseamănă lui Ugolino din Divina Commedia, sortit unei cumplite pedepse. Pe de altă parte, referința la Rodin, ca și la Michelangelo, ne plasează în aceași dualitate fondatoare, între cei doi poli ai sculpturii, unul ținând de Renaștere, celălalt de modernitate, cu o rezultantă simbolisto-decadentă. Dând curs fanteziei, ce-i drept una la confiniile cu delirul și coșmarul, proiectul lui Paciurea pentru un monument Eminescu ilustrează caracterul excesiv al figurii geniului, temă circumscrisă esteticii
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Filip Marin, realizează în analiza sa o substituție cu valoarea unei diminutio capitis simbolice, proiectând în locul figurii eminesciene, chipul terifiant al Gorgonei. Într-adevăr, există și aici acea tensiune a materiei de a prinde formă, atât de plastic reliefată de sculpturile sale cu Himere. Capul lui Eminescu se desprinde rodinian din această masă de trupuri înlănțuite în materie printr-un efort de sublimare estetică, iar Frunzetti înregistrează expresia monstruoasă a dualității constitutive, hibridul, purtând amprenta unei androginii subversive, un "Eminescu-gorgonă". "Marele
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
înconjurat de alte umbre, contorsionate pe soclu, de Ugolini tragici, amintire a lui Rodin din Porțile Infernului și a sclavilor michelangiolești"273. Cu referirea la macheta monumentului Eminescu, același binom tensionat este revendicat într-o cheie psihologist-sociologizantă de către Petru Comarnescu. Sculptura paciuriană nu este tributară actualității, ci se recomandă prin căutarea unor calități atemporale, sugestionând capacitatea poetului de a regăsi calea către lumină prin traversarea bolgiilor lumești, de extragere a sa din contigent. Petru Comarnescu apreciază "interiorizarea" sculpturii paciuriene încercând s-
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de către Petru Comarnescu. Sculptura paciuriană nu este tributară actualității, ci se recomandă prin căutarea unor calități atemporale, sugestionând capacitatea poetului de a regăsi calea către lumină prin traversarea bolgiilor lumești, de extragere a sa din contigent. Petru Comarnescu apreciază "interiorizarea" sculpturii paciuriene încercând s-o disocieze de pesimism, și de orice alt negativism, descifrând o atitudine militantă, un acționism social recuperabil la o adică din publicistica eminesciană, adică din zona oarecum prozaică a operei. Dualismul figurii eminesciene este surprins și aici
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Portretul acesta revoluționar reprezintă o altă dimensiune a operei lui Eminescu, cea a articolelor sale politice, de o expresivitate virulentă, a filipicelor, atât cele din publicistică, cât și cele care trec pragul poeziei, mai ales în ciclul Scrisorilor. Criticul interpretează sculptura lui Paciurea sub semnul unui vitalism constructiv, desolidarizându-l pe poet de pesimismul de esență schopenhaueriană atribuit personalității sale. Neputând să-i decidă expresiei acesteia o semnificație optimistă, Petru Comarnescu deduce aici un activism sublimat, o angajare socială a poetului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în aria reprezentării alăturarea câtorva versuri portretului poetului sau unor imagini inspirate de poezia sa. Aici se află însă o altă trăsătură a simbolismului, relația strânsă pe care o întreține cu literatura, de unde și cursivitatea acestei permanente treceri dinspre pictură / sculptură spre narațiunea explicativă sau ilustrativă și invers. În portretul pe care-l face Luchian poetului, Eminescu (desen, 1890) sunt inserate două versuri din poezia "Din valurile vremii": Zadarnic după umbra ta dulce le întind: Din valurile vremii nu pot să
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
puternic reliefate, fruntea surplombează o privire scrutătoare, un titanism al compoziției care nu derivă din dimensiunile, ci din forța imprimată de expresivitatea chipului conlucrează cu sugestia melancolică, cu un tragism ineluctabil, aliaj care conferă nota simbolistă. Fritz Storck realizează câteva sculpturi ale unor figuri emblematice pentru istoria culturii europene, asociate geniului. Este vorba despre Johan Wolfgang Goethe (ronde-bosse în bronz, 65 x 43 x 4,5 cm, semnat și datat pe postament dreapta cu monograma: FS1922, inventar 915500), Friedrich Schiller (ronde-
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Ludwig van Beethoven (ronde- bosse în bronz, 48 x 32 x 24 cm, semnat, datat lateral dreapta cu monograma FS 1930, inventar 915502), de care-l apropie originea sa germană. Nota simbolistă devine sesizabilă printr-un demers comparatistic vizând două sculpturi având-o ca model pe Cecilia Cuțescu-Storck, Cecilia Cuțescu Storck (sculptură adosată în marmură, 50 x 38 x 30 cm, nesemnat, nedatat, inventar 915146, 1909) și Cecilia Cuțescu Storck (ronde-bosse în bronz, 39 x 15,5 x 21,5 cm
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
24 cm, semnat, datat lateral dreapta cu monograma FS 1930, inventar 915502), de care-l apropie originea sa germană. Nota simbolistă devine sesizabilă printr-un demers comparatistic vizând două sculpturi având-o ca model pe Cecilia Cuțescu-Storck, Cecilia Cuțescu Storck (sculptură adosată în marmură, 50 x 38 x 30 cm, nesemnat, nedatat, inventar 915146, 1909) și Cecilia Cuțescu Storck (ronde-bosse în bronz, 39 x 15,5 x 21,5 cm, semnat și datat pe postament stânga: Fr. Storck 1907, inventar 915194
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
adosată în marmură, 50 x 38 x 30 cm, nesemnat, nedatat, inventar 915146, 1909) și Cecilia Cuțescu Storck (ronde-bosse în bronz, 39 x 15,5 x 21,5 cm, semnat și datat pe postament stânga: Fr. Storck 1907, inventar 915194). Sculptura din 1900 este destul de convențională, o prezintă în mărime naturală, într-o rochie elegantă, ținându-și mâna în șold, este evidentă o anumită înclinație spre anecdotă în acest ronde-bosse în bronz. În sculptura din 1909 s-a schimbat 1) suportul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
postament stânga: Fr. Storck 1907, inventar 915194). Sculptura din 1900 este destul de convențională, o prezintă în mărime naturală, într-o rochie elegantă, ținându-și mâna în șold, este evidentă o anumită înclinație spre anecdotă în acest ronde-bosse în bronz. În sculptura din 1909 s-a schimbat 1) suportul, nu mai este vorba din bronz, ci de marmură, ceea ce conferă o paliditate spiritualizată și o strălucire aparte chipului, 2) nu mai este vorba de o statuie integrală, nici măcar de un bust, orice
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
inerente condiției umane ca între Scylla și Caribda. Artistul nu vrea să facă nicio concesie și atunci se izolează în turnul său de fildeș cu prețul unui efort considerabil, descoperind acolo dezavantajele unei astfel de decizii. Capitolul VI VI.1. Sculptura simbolistă între secesionism și arta lui Rodin Dacă urmărim cu atenție datarea lucrărilor sculptorilor de sensibilitate simbolistă, constatăm cuprinderea lor într-un interval foarte strâns (1910-1915), ce marchează, în literatură, un al doilea val simbolist, apărut după desantul macedonskian al
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
apărut după desantul macedonskian al poeților grupați în jurul Literatorului și care își consumă energiile în proximitatea apariției curentelor de avangardă și începutul Primul Război Mondial (care va pune capăt mișcării). Chiar dacă nu putem vorbi de o mișcare propriu-zis simbolistă în sculptură, există date ce confirmă existența unei generații care își asumă această sensibilitate artistică. Un element definitoriu prin care această generație se recomandă îl constituie afinitatea pe care sculptorii ei reprezentativi o au cu sculptura lui Rodin, indiferent dacă au avut
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de o mișcare propriu-zis simbolistă în sculptură, există date ce confirmă existența unei generații care își asumă această sensibilitate artistică. Un element definitoriu prin care această generație se recomandă îl constituie afinitatea pe care sculptorii ei reprezentativi o au cu sculptura lui Rodin, indiferent dacă au avut sau nu tangență cu ea. Marea expoziție personală Rodin de la Paris din 1900 din Place de l'Alma marca recunoașterea unanimă a contribuției sculptorului la arta modernă, transformându-l într-un model exemplar (nu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
contribuției sculptorului la arta modernă, transformându-l într-un model exemplar (nu numai pentru sculptorii români). Atras de arta rodiniană, Brâncuși a știut să se disocieze la timp pentru a-și configura pe o altă treaptă estetică vocația modernității în sculptură, iar Paciurea a depășit-o, la rândul său, în direcția incomparabilelor Himere. Pe de altă parte, câțiva dintre marii colecționari români achiziționează opere rodiniene (precum Anastase Simu, care a adus, în 1905, pentru viitorul său muzeu, L'Eternel Printemps, care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
protectoare ale artelor în România, "Rodin se impusese prin amplitudinea tematicii simboliste ce acoperea un vast registru uman de pasiuni, ca și prin noutatea limbajului său de tip pictural și apoi sintetic, rupând cu elaborata formă academistă"300. Interesul pentru sculptură al casei regale, manifestat către finele secolului, se ramifică în două direcții, în opinia Ioanei Beldiman, una a academismului de amprentă neoclasică (Regele Carol), cealaltă a academismului de amprentă simbolistă (Regina Elisabeta)301 la care o putem adăuga și pe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
divin al sculptorului Jean-Jules Lecomte du Noüy care execută și lucrări "inspirate din versurile și ideile estetice ale Reginei Carmen Sylva"302 se inspira din ars poetica reginei, lansând în spirit simbolist un canal de comunicare între arte și imprimând sculpturii importanța temei simbolisto-romantice a geniului. În sfârșit, Ioana Beldiman mai pomenește de existența unei statuete simboliste prin sugestia pe care o conferă titlul, Ora unu noaptea, a lui Joseph-Michel-Ange Pollet. Generația simbolistă îi cuprinde pe sculptorii Alexandru Severin, Horia Boambă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
albume și monografii care le-au fost consacrate, acolo unde ele chiar există. Îi revine meritul Adrianei Șotropa de a fi încercat o dificilă recuperare și configurare a operei simboliste a sculptorilor români în Visuri și himere. Ecouri simboliste în sculptura românească modernă 304, pe o dublă filieră, cea a influenței rodiniene și cea a influenței scesioniste în opera acestora. Acest fapt nu exclude câtuși de puțin diversificarea afinităților și analogiilor posibile pornind de la modelele clasice sau sculptura impresionistă către arta
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Ecouri simboliste în sculptura românească modernă 304, pe o dublă filieră, cea a influenței rodiniene și cea a influenței scesioniste în opera acestora. Acest fapt nu exclude câtuși de puțin diversificarea afinităților și analogiilor posibile pornind de la modelele clasice sau sculptura impresionistă către arta modernă, prin simbolism și secesionism. Cu un ton sarcastic, nelipsit însă de observații judicioase, Francisc Șirato așeza noua generație de sculptori, "terorizată de vedenii convulsionate", sub semnul unei paternități rodiniene într-o expresie epigonică. Tzigara-Samurcaș remarca reducerea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de observații judicioase, Francisc Șirato așeza noua generație de sculptori, "terorizată de vedenii convulsionate", sub semnul unei paternități rodiniene într-o expresie epigonică. Tzigara-Samurcaș remarca reducerea dimensiunilor artei statuare ca trăsătură generală, fapt care-și găsea un sens aparte pentru sculptura simbolistă recuperabilă, mai degrabă, pe portativul expresivității și modelajului decât pe cel al monumentalității: "Sculptura nouă, mlădiindu-se după noile cerințe generale ale artei moderne, s-a redus ca proporție, tocmai pentru a putea mai lesne pătrunde în orice casă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
semnul unei paternități rodiniene într-o expresie epigonică. Tzigara-Samurcaș remarca reducerea dimensiunilor artei statuare ca trăsătură generală, fapt care-și găsea un sens aparte pentru sculptura simbolistă recuperabilă, mai degrabă, pe portativul expresivității și modelajului decât pe cel al monumentalității: "Sculptura nouă, mlădiindu-se după noile cerințe generale ale artei moderne, s-a redus ca proporție, tocmai pentru a putea mai lesne pătrunde în orice casă și a nu fi înșirată numai în recile coridoare sau sălile oficiale ale palatelor, într-
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
orice casă și a nu fi înșirată numai în recile coridoare sau sălile oficiale ale palatelor, într-un cuvânt ea s-a modernizat reînnoind tehnicele și genurile vechi (...)"305. În "Salonurile sculptorilor români" (1919), Francisc Șirato sesiza dimensiunea simbolistă a sculpturii din titlul lucrărilor, realizând o importantă disociere între limbajul plastic și cel literar. "Pictura și sculptura sînt arte, înainte de toate, reprezentative iar nu narative"306. Absența acestei disocieri, pe care criticul o vede ca pe un defect, caracterizează sculptura de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
într-un cuvânt ea s-a modernizat reînnoind tehnicele și genurile vechi (...)"305. În "Salonurile sculptorilor români" (1919), Francisc Șirato sesiza dimensiunea simbolistă a sculpturii din titlul lucrărilor, realizând o importantă disociere între limbajul plastic și cel literar. "Pictura și sculptura sînt arte, înainte de toate, reprezentative iar nu narative"306. Absența acestei disocieri, pe care criticul o vede ca pe un defect, caracterizează sculptura de factură simbolistă expusă în Salon, considerat la rândul său o decepție: "De altfel intențiile simbolice, de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a sculpturii din titlul lucrărilor, realizând o importantă disociere între limbajul plastic și cel literar. "Pictura și sculptura sînt arte, înainte de toate, reprezentative iar nu narative"306. Absența acestei disocieri, pe care criticul o vede ca pe un defect, caracterizează sculptura de factură simbolistă expusă în Salon, considerat la rândul său o decepție: "De altfel intențiile simbolice, de esență literară, sînt microbi epidemici în sculptura de la Salon și se vădesc numai în titluri: Lumina celui fără de lumină, Taina necunoscutului, Adolescența, Dor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]