7,387 matches
-
ne apropiam de Borobudur simțeam că nu mai aveam aer. Dinspre Merapi Înainta, purtat de vânt un nor de cenușă vulcanică care În scurt timp a Înnegrit azurul cerului, acoperind cu un zăbravnic lumina solară. Oamenii cu măști pe față, scuturând brațelor și picioarelor pe care se depunea din văzduh demențiale firișoare de zgură Înecăcioasă, păreau că se mișcă Încet ca În teatrul absurdului lui Eugen Ionesco. Și ca decorul macabru să fie complet, un polițist cu simțul datoriei În buzunar
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
stăm câteva minute la adăpostul unui sanctuar, de vorbă cu Îndrăgitul Nandin. După circa treizeci de minute, ploaia a stat tot atât de repede cum pornise și aburi lăptoși ieșeau din asfaltul aleilor, ca dintr-un cazan cu apă Înfierbântat. Copacii Își scuturau crengile și frunzele fățuite după spălare, străluceau În lumina soarelui care tocmai a reapărut, tronând pe bolta cerească. Cu hainele umede, dar bine dispuși, ca după o pățanie din copilărie, ne urcăm În mașină. La distanță de un kilometru, Întâlnim
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
se ridică de pe suflet și de pe inima mea care, ușurată ca de sub lanțurile zgomotoase ale unei grele Închisori, Începu să bată În voie, cuprinsă de simțiri străine de dânsa până atunci... Și de ce n-ar fi fost așa? Oare nu scuturasem eu de pe suflet și de pe inimă grijile cicălitoare și ridicole ale vieții de toate zilele?! Mă rog la toți zeii ca vremea să se schimbe. În acest Îndepărtat spațiu al Oceaniei am devenit mai reflexivă la problemele vieții și morții
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
a fost practic înmulțit cu zece, depășind 6000 de utilaje la sfârșitul deceniului. Apoi, vânzările anuale au continuat să se învârtă în jurul valorii de 500 de unități, iar îmbunătățirile tehnice au fost foarte ingenioase. Însă principiul a rămas același: mașina scutură via pentru a face strugurele să cadă. Există în jur de 12.000 de mașini de cules în prezent (autopropulsate și tractate) în serviciul Franței. Gironde, Hérault și Charentes sunt podgoriile cele mai bine echipate. Totuși, Bourgogne numără la rândul
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
omizile astăvară. - Vino la mine! Te voi adăposti între ramurile mele. Și îi făcu culcuș din cetină verde. Întro noapte, un vânt năprasnic de iarnă începu să sufle peste pădure. Smulgea cu dușmănie ultimele frunze de pe crengile arborilor. - Pot să scutur și frunzele bradului? grăi el către Moș Crivăț, împăratul vânturilor. - Nu! De el să nu te atingi. A fost mărinimos cu mica pasăre. Trebuie să avem și noi milă de el. De atunci bradul își păstrează frunzele verzi și vara
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
istorice, de Dumitru Almaș. Se dă textul: Iarna era în puterea ei. Peste tot numai zăpadă și într-o bună zi, mic, alb și plăpând, Ghiocelul și-a sunat clopoțelul. - Cine îndrăznește să mi se împotrivească? s-a răstit Baba-Iarna, scuturându-și cojoacele de nea și țurțurii de gheață. S-a uitat împrejur și a văzut ghiocelul. Tu erai? Dacă vreau, te îngheț la noapte! - Nu vă mâniați, Babă-Iarnă și Moș-Omăt, a răspuns Ghiocelul. Soarele mi-a trimis veste printr-o
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
Păreau crengi de foc care se mistuiau într-o clipă. << Acum cad merele> >, se gândi băiatul. Avea un măr al lui, sădit în cotul dinspre Dunăre al livezii, tânăr și încărcat de fructe, și-i părea rău că se vor scutura. -Bunico! Chemă el, ridicându-se în coate. Nu-i răspunse nimeni și i se făcu frică. Coborî totuși din pat și se apropie de sobă. Bunica dormea(...) și băiatul zâmbi. "E aici bunicaîși spuse-, n-are de ce să-mi fie
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
și de ape urcau în urechile băiatului ca o pasăre ce i se risipea apoi în trup. I se părea că plânge cineva, că se vaită și în același timp goana șuvoiului prin burlanul din dreapta ferestrei îl făcea să se scuture înfiorat." Cerințe : 1. Formulează răspunsuri cât mai scurte la întrebările de mai jos: a) Cine este autorul textului? b) Când s-a ghemuit băiatul sub plapumă? c) Cum sunt fulgerele? d) Ce îl sperie pe băiat? e) Unde a sădit
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
suita) LEAR: Gloucester, condu pe domnii Franței și Burgundiei. GLOUCESTER: Da, stăpîne. (Ies Gloucester și Edmund) LEAR: Estimp ne vom destăinui un plan obscur. Dați harta-aici. Aflați c-am împărțit În trei regatul; și sînt viu pornit Să-mi scutur de-orice griji și treburi vîrstă, Le dînd pe umeri tineri, pe cînd far' Povară mă tîrăsc spre moarte. Fiu Cornwall, Si la fel iubitor, fiu Albany, ' N-acest ceas, voim ferm a da-n vileag Fetelor zestrea, cearta-n
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
CORNWALL: De răzbunarea vezi... SLUJITORUL 1: Milord, oprește! Eu te slujesc de cînd eram copil, Însă mai bună slujba n-am făcut Decît te-acum rugind: oprește! REGAN: Ce? Cîine! SUJITORUL 1: De-ai avea barbă pe obraji, te-aș scutură De ea-n disputa asta. Ce-ai de gînd? CORNWALL: Mișelule! (Trage sabia) SLUJITORUL 1: Ei, vino, dar, și ia ce-ți da mînia! Se luptă, Cornwall e rănit) REGAN (Unui slujitor): Dă-mi sabia. Un țăran se răzvrătind? Ia
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
te-aud plecînd. EDGAR: Cu bine, dar, domn bun. GLOUCESTER: Din inimă. EDGAR (Aparte): Mă joc astfel cu deznădejdea lui, Ca să i-o vindec. GLOUCESTER (Îngenunchind): O, puternici zei! Lumea aceasta-o las, și-n ochii voștri, În pace-mi scutur marele meu chin; Dacă-aș putea să-l port mai mult far' să mă cert Cu voia voastră mare și de ne-nfruntat, Scrumit fitilul și-njosit al vieții-mi, Ar arde-ntreg. Edgar de-i viu, păziți-l. Acum, cu bine
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
într-un Sânt-Ilie vijelios: Așa trec peste voi ca Sânt-Ilie Pe boltă cu rădvanul lui de foc După 23 August 1944, poetul «prevestitor» s-a aflat într-o situație nouă. Încetând «suferințele gloatei» poetul, obișnuit să se zbuciume și să scuture secera în numele ei, a găsit în fața lui sarcina de a cânta construcția socialistă. El face la începutul acestui nou drum o mărturisire a cărei ingeniozitate trebuie prețuită: Noi cei deprinși cu chiu-n căciulă Azi, liberi, ne simțim ca-n
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
una privată, unde taică-tu plătește și după-masa ai și cursuri de gătit. Dar despre asta nu vorbim niciodată.) — Ridică-te, Își intră ea imediat În rol. Fă niște exerciții de relaxare... Își răsucește capul În toate direcțiile și-și scutură brațele. Fără prea mare chef, fac și eu ce face ea. — Așa, acum vreau să-mi spui care e motivația ta? — Să-l păcălesc pe Luke, Îi amintesc. Nu! Motivația ta interioară. Personajul tău. Suze Închide ochii o clipă, de parcă
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
fac. N-o să mi se mai ofere niciodată o asemenea ocazie. — Și Tom poate foarte bine să vină În vizită, oricînd vrea, subliniază Suze. — Exact. Ce bine-ar fi dacă nu s-ar mai uita atîta În gura maică-sii! scutură Jess din cap, exasperată. Janice a luat-o razna complet. Îmi trimite Întruna tot felul de lucruri pe care le-a găsit ea pe internet, tot soiul de site-uri care zic că Chile e o țară periculoasă și instabilă
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
noi. Dumneavoastră spuneți-ne doar despre tipele pe care le cunoaște. Aveți grijă să nu uitați vreuna. Prietene... colege... aveți vreo soră? — Păi... da, zic, luată prin surprindere. Dar el niciodată... Adică, nici Într-o mie de ani... David Sharpness scutură din cap grav și În același timp amuzat. — Ați fi uimită, doamnă Brandon. Din experiența mea, dacă au un singur secret, oricît de mic, Înseamnă că au de fapt mult mai multe. Îmi Întinde un pix. Nu vă faceți griji
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
de stilul lor de lucru, de etica lor profesională, de oameni din Neanderthal. SÎnt niște mitocani cu toții, complet lipsiți de orice bun simț. Chipul Îi e străbătut de o umbră. — Și acum... s-a Întîmplat din nou. — Cu Sally-Ann? Luke scutură din cap. — Amy Hill, una dintre secretarele noastre, a ieșit plîngînd dintr-o ședință cu altă echipă de la Arcodas. Iain a devenit brusc foarte violent, și ea a zis că Îi e frică să nu dea cu ea de pămînt
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
urma de sânge pe care paricidul a lăsat-o cu pașii săi... Îl simt, îl simt..." Ea merge. Surorile-i nemiloase o urmează: ele trec, din locul unde erau, în adăpostul lui Oreste. Îl înconjoară, scoțând strigăte, fremătând de furie, scuturându-și făcliile. Ce moment de teroare și milă, cel în care se aud rugămintea și gemetele nefericitului străbătând prin strigătele și mișcările înfricoșătoare ale unor ființe crude care-l caută! Vom executa noi oare ceva asemănător în teatrele noastre? Nu
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
cerute de prezența corului, la care totuși renunțaseră complet. Însă au întâlnit numeroase dificultăți, și chiar situații imposibile: atunci au imaginat o ieșire din impas pentru a se sustrage tiraniei acestor reguli, al căror jug nu aveau curajul să-l scuture. În locul unui loc unic, ei au introdus un loc nedeterminat, putând fi când aici, când acolo. Era suficient ca aceste locuri să nu fie prea îndepărtate unele de altele, și ca niciunul dintre ele să nu ceară un decor special
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
partea cealaltă, de sub blana lui de urs, îi vine în auz sforăitul unui om bătrân, cu icneli și opinteli, al Vrăjitorului, care parcă și în somn s-ar contra cu duhurile rele ale nopții și întunericului. Întinde mâna și-l scutură ușor pe bătrânul al cărui ucenic este. Acesta se trezește pe dată și cu glas scăzut dar limpede întreabă: "Ce-i?" Nu așteaptă răspuns, pentru că vuietul de afară i l-a și dat. Ridicat în cot din culcușul lui, scurmă
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
săpun sau detergenți etc., toate la rece sau la cald. Baloanele și flacoanele conice se pot spăla și astfel:se introduc bucățele de hârtie poroasă și nisip cu puțină apă (soluție de săpun, acid clorhidric, etc.), se astupă și se scutură bine. Apoi, se aruncă conținutul și se spală cu apă. Procedând astfel se folosește concomitent puterea de absorbție a celulei și capacitatea de dizolvare a acizilor sau alcaliilor. Se mai utilizează și curățirea cu aburi, introducând în vasul respectiv vapori
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
sunt arse diferite substanțe și obiecte, cum ar fi pietre de râu și parfumuri; se varsă apă și alte lichide În diferite recipiente și locuri; se stropește sau se spală cu apă și cu substanțe purificatoare; se zguduie și se scutură animale - mai ales păsări - și se agită soluții etc. Așa cum am spus deja, este vorba despre rituri cathartice, bazate pe principiile magiei analogice, al căror scop este eliberarea legăturilor create de impuritatea obiectului vrăjii. Adesea, purificarea se realizează printr-un
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
byronian, are loc aici revalorificarea titanismului și a religiei panteiste, în cadrul căreia poetul își atribuie poziția privilegiată: „Și luminat de fulgere negre spre munți / Eu vin cu dreptul la un cânt universal”. Pregătit pentru tainicul sacerdoțiu, el nu ezită să scuture praful de pe recuzita romantică: „Poetul în haine de purpură / Întâmpină zorile zorile / Albe și albe cavouri / Ale frumoaselor nopții”. Influența temperamentului vulcanic al lui Walt Whitman răzbate, cu minime modificări, în textul programatic: „A încerca să vorbesc despre mine / înseamnă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287754_a_289083]
-
longue sur leș échasses marche la pluie. Leș portes s'ouvrent aux créatures du sommeil chiens fauves et mauvais sang. Dans leș rues svelte et haute la pluie s'avance sur des échasses. Vânt vechi și lung între ziduri mai scutură luturi și fier. Mari semeni de altădată O clipă s-arată și pier. Un long vent vieux secoue la terre et leș fers entre leș demeures. Leș illustres prochains d'antan se montrent un instant et meurent. Un vent ancien
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
nulle paupière. (Insomnies) (Miclău, 1978 : 583) La strophe source joue sur l'allitération des consonnes [g] et [l]. Le traducteur récupère partiellement le jeu sonore grace à la parenté des langues (" lunatique " " lac "). Vânt vechi și lung între ziduri/mai scutură luturi și fier. (Oraș vechi) (Blaga, 2010 : 142) Un long vent vieux secoue la terre/et leș fers entre leș demeures. " (Ville ancienne) (Miclău, 1978 : 331) Le jeu sonore est récupéré partiellement en français par la traduction littérale. vinul nebun
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
désigner ces trois termes : " pulberea pământului " " la poussière de la terre " (Lacrimile/Leș larmes) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 65) ; " în pulbere " " dans la poussière " (Ioan se sfâșie în pustie/Jean se lamente dans le désert) (Stolojan, 1992 : 77) ; " țărâna de pe călcâie mi-o scutur " " je racle mes souliers terreux " (Fiica pământului joacă/La fille de la terre danse) (Miclău, 1978 : 293) ; " târna " " la terre " (La cumpăna apelor/Au partage des eaux) (Miclău, 1978 : 391) ; " țărâna " " la terre " (Legendă/Légende) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 79) ; " [...] sub călcâie/nu
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]