7,641 matches
-
orice om fără a avea pretenția că e poet. Ceea ce i se cere poetului este însă de a găsi o modalitate lirică, o idee poetică în stare să comunice printr-o emoție faptul că el iubește omul nou, constructor al socialismului în patria noastră. Astfel, declarația tovarășului Frunză, cuprinsă în primul catren citat nu poate constitui artă (cu toate că nimeni nu se îndoiește că ceea ce spune el e adevărat) pentru că este lipsită de orice modalitate de expresie poetică, cum de asemenea lipsită
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
spune el e adevărat) pentru că este lipsită de orice modalitate de expresie poetică, cum de asemenea lipsită de idee poetică este și cealaltă strofă a poemului în care autorul ne încredințează cu aceleași mijloace că... ... urăsc pe cel ce-așteaptă Socialismul mură-n gură Lung la vorbă, scurt la faptă Chiulangiul secătură. Această poezie de două strofe ar fi de fapt un articolaș de ziar, cum l-ar considera cititorul, dacă n-ar fi derutat oarecum de ritm și rimă. Se
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
personal» în creație dar ceea ce scrie nu suscită interesul cititorilor, îi lasă profund indiferenți. Noi milităm pentru acea personalitate a poetului care să izvorască din adeziunea sa la lupta poporului, din spiritul său de partid. Poetul să slăvească (...) eroismul constructorilor socialismului, să-și manifeste indignarea și ura în fața mârșăviei dușmanului, să scrie cu pasiune despre dragoste sau prietenie (...). Iată una din poeziile cele mai bune apărute la sfârșitul anului trecut: Cântarea din urmă de Mihai Beniuc (...). E atât de cunoscută cititorilor
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ilustrări seci ale cunoscutului dicton latin: «Mens sana in corpore sano». Din păcate ele mai apar încă și azi (...). De ce e necesar să ai «mușchi sprinteni, voință de fier»? În două versuri suntem plasați de poet «în actualitate»: Ei da, socialismul înseamnă voință-ndrăzneală, efort. Lăsând la o parte faptul că socialismul înseamnă mult mai mult decât ce afirmă poetul clujean și nici nu se poate realiza numai cu voință, îndrăzneală și efort - trebuie să spunem că aceste două versuri lipite
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Din păcate ele mai apar încă și azi (...). De ce e necesar să ai «mușchi sprinteni, voință de fier»? În două versuri suntem plasați de poet «în actualitate»: Ei da, socialismul înseamnă voință-ndrăzneală, efort. Lăsând la o parte faptul că socialismul înseamnă mult mai mult decât ce afirmă poetul clujean și nici nu se poate realiza numai cu voință, îndrăzneală și efort - trebuie să spunem că aceste două versuri lipite, sunt singurele din care ar reieși că poezia citată a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
-al nostru dor O clipă, una... Când steagul roșu-i arzător Întotdeauna! (Nu mă-ntreba) - Poetul e fericit știind că iubita lui pășește alături de dânsul, însuflețită de același ideal, de aceeași «patimă-dogoare»: dragostea de patrie și «dorința zborului ne-nfrânt spre socialism». Dacă n-ar fi așa, conchide poetul: Tu dragă nu mi-ai fi nicicând. (De fericit ce sunt...) - Conștient că viața și cauza pentru care luptă e grea și comportă sacrificii, poetul trasează iubitei sale linia de conduită: De va
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
nici o iubită (...). Trecând acum la ceea ce poetul Eugen Frunză ține să comunice femeii iubite, vom observa înainte de toate că, în generalitatea lor, versurile lasă pe cititor într-o totală indiferență. Simți tu în inima ta oare Dorința zborului ne-nfrânt Spre socialism, spre „mai curând” Ca spre-o grădină-mbietoare? Încercând să dea o replică energică tendinței manifestate în unele versuri de dragoste, tendință ce se caracteriza printr-o revoltă ne-principială - purtând însă «viza de trecere» - împotriva schematismului, poetul Eugen Frunză
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Ce amintește merii în floare și cireșii. El umblă zi și noapte necunoscând răgazul Siberia străbătând-o, taigaua. Caucazul... Aurel Rău este și creatorul ciclului Drumul minerilor (...), Poetul își urmărește eroii după douăzeci de ani, în zilele luminoase ale construcției socialismului. Pruncul de odinioară e astăzi miner și, printr-o acțiune eroică, își salvează abatajul. E-n luptă Matei. Ochii-i văd în trecut; Un om a căzut, chinuit de dureri, Pe iarba de sânge pătată. Visa o priveliște fără boieri
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
aici pasaje de o mare frumusețe. (...) Ștefan Iureș a vrut să ilustreze înalta idee a continuității luptei pentru fericirea poporului. Tineretul de azi este vrednicul urmaș al eroilor comuniști, dacă prin atitudinea sa în muncă se arată demn constructor al socialismului și luptă pentru idealurile pentru care au luptat și au murit comuniștii. Poetul urmărea în această parte să facem cunoștință cu eroii și să ne introducă în problemele care îl frământă. Și facem cunoștință cu ei. Gavrilă e voinic, foarte
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
înstelată de ulei, Rotunjită pumn, făcea cât trei (...) Normele cădeau la glesna lui Zi de zi ca șpanul strungului (...) -Hai noroc! Dar ce mai vrei acum? N-ai în față drum deschis? La drum! Stalin e cu noi. Partidu-i far. Socialismul uite-l la hotar. Vrei să mergem împreună? Hai. Îndărăt nicicând să nu mai dai (...) Uite-mă-s în prag de Cincinal. Ce mai chiot trag de pe canal! Peste-o mie de gospodării Colective... Ih! Ce bine mi-i! Combinat
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
vulturul se smulge reactorul. Noi stăm sub sălcii cum am sta sub cort Și ascultăm radio-televizorul. Cei tineri povestesc despre metrou. Îl plănuiesc și-n Cluj, îi duc speranța; Noi poate vom citi-n ziar ce-i nou Pe frontul socialismului în Franța. (...). Cotim la stânga: - revărsat șuvoi De tineri, care se îndreaptă-anume Pe drumul universității noi... Cotim la dreapta-au zburat, se vede, Cocoșii de pe fosta prefectură. Tovarășe, de vrei pădurea verde Poftim la deal, căci brazii-nalți crescură! Vrei lucruri
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
aici. Va putea el să-și facă o imagine despre dig, de munca care se desfășoară aici? Eu n-aș vrea să supăr pe nimeni, știu că mulți scriitori lucrează din greu, ca și muncitorii, ca să ne ajute în construirea socialismului - și poate că această muncă nu e atât de simplă și de ușoară. Doar că atunci când vrei să scrii despre Capul Midia trebuie să se vadă că ai venit la fața locului și nu că îl privești de la 10 mile
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
reportajului literar, la care a luat parte un însemnat număr de scriitori din Capitală. Referatul a fost prezentat de tov. Horia Liman, care a dezvoltat pe larg chestiunile reportajului literar în general, insistând asupra sarcinilor acestui gen în perioada construirii socialismului în țara noastră. Definind reportajul literar, referentul a arătat că acesta, la fel cu toate genurile și speciile literare, este «un mijloc de cunoaștere științifică a vieții și un mod de reflectare artistică a realității». Locul lui în literatură este
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
În literatura noastră nouă, reportajul literar se află în plină înflorire. Scriitori ca Geo Bogza, Petru Dumitriu, V. Nămolaru, Ion Istrati, Gh. Cristea, Mihu Dragomir, M. Rohan, Ieronim Șerbu, Petru Vintilă - au înfățișat aspecte grăitoare ale mersului nostru avântat spre socialism. Experiența reportericească le este acestor scriitori de cel mai mare ajutor. Culegând de pe teren date pentru reportajele lor, ei au avut ocazia să cunoască miezul realităților noastre, să observe tot ce e mai nou și revoluționar, tot ce e mai
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Marile construcții, transformarea socialistă a agriculturii, diferitele aspecte ale revoluției culturale, creșterea și formarea omului nou au atras atenția reporterilor, care au știut să prezinte ceea ce este mai caracteristic în țara noastră în această perioadă de trecere de la capitalism la socialism. Cititorul este interesat să afle cum se construiește Canalul Dunăre-Marea Neagră, cum apar noi fabrici și uzine, cum se înalță Combinatul Casa Scânteii, cum se muncește la Hidrocentrala V.I. Lenin, cum se fabrică noul tractor pe șenile. De exemplu, numai
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în ultimii ani fac dovada că autorii lor au înțeles acest principiu de bază al literaturii realismului socialist și și-au concentrat eforturile pentru a prezenta omul nou care se dezvoltă în țara noastră, care construiește, «fără zgomot și zarvă» socialismul. Într-un frumos reportaj intitulat Eroism, (Scânteia, martie 1951) C. Mitea redă eroismul tăcut, anonim al unor muncitori care într-o noapte năprasnică au salvat uzina electrică din Dobrești. (...) O altă trăsătură a omului nou de la sate o subliniază Dan
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Popescu va trage apoi o primă concluzie: - Proza de mai mică întindere a cunoscut în acele timpuri o înflorire mult mai mare decât romanul. Tematica ei a fost mai apropiată de problemele centrale ale timpului, de lupta poporului muncitor pentru socialism. Ceea ce nu-l va împiedica să facă o serie de adnotări critice: - Realitatea, așa cum apare ea din lectura nuvelelor, este totuși mai săracă și mai palidă decât viața pe care o simt cum mocnește în filele ziarelor. (...) Lupta de clasă
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
a avut un rol hotărâtor în învingerea greutăților și combaterea influenței ideologiei burgheze în literatura noastră. (...) Nicolae Popescu se va prezenta profesorului și-i va comunica rezultatele cercetărilor, cerând îndrumări pentru tragerea concluziilor. (...) Azi știm că în Uniunea Sovietică, construirea socialismului a avut drept rezultat în literatură nașterea și dezvoltarea realismului socialist. De aici am tras o primă concluzie, drumul parcurs de literatura oricărui popor care a înfăptuit trecerea revoluționară spre socialism, a fost drumul însușirii și dezvoltării metodei realismului socialist
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
tragerea concluziilor. (...) Azi știm că în Uniunea Sovietică, construirea socialismului a avut drept rezultat în literatură nașterea și dezvoltarea realismului socialist. De aici am tras o primă concluzie, drumul parcurs de literatura oricărui popor care a înfăptuit trecerea revoluționară spre socialism, a fost drumul însușirii și dezvoltării metodei realismului socialist. Ca atare: avem dreptul să vorbim despre perioada 1944-1949 ca despre o perioadă de cotitură în literatura noastră, doar dacă momentul trecerii spre literatura realismului socialist poate fi plasat înlăuntrul ei
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și H. Zincă”. 3.xxx Cu privire la munca secțiilor de creație ale Uniunii Scriitorilor. În: Contemporanul, nr.12 (337), 20 mart., 1953 4.xxx Lucrările sesiunii științifice extraordinare a Academiei R.P.R. consacrată genialei opere a lui I.V. Stalin: „Probleme economice ale socialismului în U.R.S.S.”. Idem, nr. 12 (337), 20 mart., 14 (339), 3 apr. 5.Ov.S.Crohmălniceanu. -Arta literară a lui Karl Marx. Idem, nr.13 (338), 27 mart.: „De aceea în opera genială a lui Karl Marx, ca în operele
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și până acum acțiunile comuniștilor. Lipsa de reliefare a eroilor pozitivi constitue o scădere importantă a nuvelei (...). Tema aceasta a acțiunii dusă de partid pentru a smulge de sub influența chiaburilor pe țăranii muncitorii șovăielnici și a-i aduce alături de constructorii socialismului, este tratată cu multă ușurință de Aurel Martin și în nuvela Pământ în luncă (...). În Fântâna cu apă vie autorul oglindește un aspect din viața gospodăriilor colective și anume dezvoltarea ramurilor anexe. Nuvela istorisește o scrie de fapte petrecute în
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
veștejită, Bată ploi și vânt, Cine-a spus că toamna-i tristă Nu-i om de cuvânt. Cât ar fi de toamnă, Iarna cât de grea, Vesel sunt de când e omul Om, în țara mea! Ședințarul Din ședință în ședință (Socialism pe rupte!) Nădușește ședințarul Amețit de lupte. Las’ să plouă cu rebuturi Și potop de-ar fi, El îți scoate din servietă Ordinea de zi. Secătura Mult mi-e drag și drag mi-o fi Omul flacără pe creste, Dârz
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ar fi, El îți scoate din servietă Ordinea de zi. Secătura Mult mi-e drag și drag mi-o fi Omul flacără pe creste, Dârz și simplu, zi de zi Făurar al țării-aceste. Dar urât mi-e cel ce-așteaptă Socialismul mură-n gură, Lung la vorbă, scurt la faptă: Chiulangiul „secătură”! 54. A.E. Baconsky - Pe scurt. În: Almanahul literar, Cluj, nr. 5 (42), mai 1953 55. S. Damian - Glasul poetului. În: Contempovanul, nr. 28 (353), 10 iul. 56. Mihai
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
să-ți dau răspuns De ce-mi ești dragă (...). De fericit ce sunt... Când zorii-n pulberi sclipitoare Îmbracă-al patimei pământ, Simți tu, iubito, lunecând În piept o dulce-nfiorare? Simți tu în inima ta oare Dorința zborului ne-nfrânt Spre socialism, spre mai curând Ca spre-o grădină-mbietoare? Tu dragă nu mi-ai fi nicicând De n-ai simți, răscolitoare, Această patimă-dogoare, De n-ai iubi acest pământ. Simți tu, iubito, când tresare Al dimineții tainic vânt, Ce nemaispus de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Sârguința la învățătură i-a dat forță să urmeze 4 facultăți universitare și a fost cunoscător a 9 limbi printre care greaca veche și ebraica, a fost un bun familist preocupat să asigure un viitor mai bun reușind în anii socialismului să obțină plecarea în Australia a soției și copiilor. A dat dovadă de consecvență în studiile și cercetările privind trecutul Moldovei. A fost un om de mare curaj, combătând pe mulți istorici sovietici care organizau sesiuni științifice susținând originea slavă
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]