7,897 matches
-
mai multe caracteristici. Din punctul de vedere al tipologiei morfologice, sârbă este o limbă flexionara, că limba română, dar în grad mai mare decât aceasta, adică cazurile substantivelor, adjectivelor și pronumelor, precum și persoanele verbelor se disting mai bine prin desinențe. Substantivele pot fi de genul masculin, feminin sau neutru. Masculinul este de regulă posibil de recunoscut după terminația consonantica la cazul nominativ, numărul singular: "jelen „cerb”. Tot masculine sunt și substantivele terminate în "-ao" și cele în "-eo", la care o
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
pronumelor, precum și persoanele verbelor se disting mai bine prin desinențe. Substantivele pot fi de genul masculin, feminin sau neutru. Masculinul este de regulă posibil de recunoscut după terminația consonantica la cazul nominativ, numărul singular: "jelen „cerb”. Tot masculine sunt și substantivele terminate în "-ao" și cele în "-eo", la care o a fost cândva l (vezi mai sus Alternanta l ~ o): "orao" „vultur”, "pepeo" „cenușă”. Nominativul plural al acestora se termină în "-i": "jeleni „cerbi”. Masculinele monosilabice și mare parte din
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
Nominativul plural al acestora se termină în "-i": "jeleni „cerbi”. Masculinele monosilabice și mare parte din cele bisilabice primesc de regulă la plural sufixul "-ov-" (după consoana postalveolară, alveolopalatală sau palatala "-ev"-): "stanovi" „locuințe”, "orlovi" „vulturi”, "muževi" „bărbați”. Sunt și substantive masculine terminate cu "-a", ca femininele: prenume masculine ("Nikola), nume de profesii ("sudija „judecător”). Cu acestea acordul se face la masculin. Femininul se caracterizează în general prin terminația "-a" la nominativ singular ("ruka „mâna”), dar sunt și substantive feminine terminate
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
Sunt și substantive masculine terminate cu "-a", ca femininele: prenume masculine ("Nikola), nume de profesii ("sudija „judecător”). Cu acestea acordul se face la masculin. Femininul se caracterizează în general prin terminația "-a" la nominativ singular ("ruka „mâna”), dar sunt și substantive feminine terminate cu o consoana: "radost „bucurie”, "stvar „lucru”. Nominativul plural al celor în "-a" este cu desinența "-e" ("ruke „mâini”), iar al celor în consoana "-i": "radosti „bucurii”, "stvari „lucruri”. Neutrul este genul numelor de inanimate cu "-o" (în afara
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
au desinența "-a" la nominativ masculin și neutru (identică cu cea de genitiv singular) și "-e" la feminin (identică cu cea de nominativ plural). Exemple: "dva metra „doi metri”, "obe mačke „ambele pisici”. Aceasta se caracterizează prin șapte cazuri, iar substantivele sunt grupate în trei sau patru clase de declinare, după terminația de la nominativ singular. Declinarea I este cea a masculinelor (în afară de cele terminate în "-a") și a neutrelor. Declinarea a II-a cuprinde femininele și masculinele în "-a". Femininele în
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
după terminația de la nominativ singular. Declinarea I este cea a masculinelor (în afară de cele terminate în "-a") și a neutrelor. Declinarea a II-a cuprinde femininele și masculinele în "-a". Femininele în consoana aparțin declinării a III-a. Există și numeroase substantive cu declinare neregulata. Iată declinarea a trei substantive regulate din primele două clase de declinare, care conțin numărul cel mai mare de substantive: Observații: Exemplu de declinarea a III-a: Adjectivele nepronominale pot fi: Aproape toate adjectivele calificative propriu-zise au
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
cea a masculinelor (în afară de cele terminate în "-a") și a neutrelor. Declinarea a II-a cuprinde femininele și masculinele în "-a". Femininele în consoana aparțin declinării a III-a. Există și numeroase substantive cu declinare neregulata. Iată declinarea a trei substantive regulate din primele două clase de declinare, care conțin numărul cel mai mare de substantive: Observații: Exemplu de declinarea a III-a: Adjectivele nepronominale pot fi: Aproape toate adjectivele calificative propriu-zise au o formă scurtă și una lungă. Cea scurtă
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
cuprinde femininele și masculinele în "-a". Femininele în consoana aparțin declinării a III-a. Există și numeroase substantive cu declinare neregulata. Iată declinarea a trei substantive regulate din primele două clase de declinare, care conțin numărul cel mai mare de substantive: Observații: Exemplu de declinarea a III-a: Adjectivele nepronominale pot fi: Aproape toate adjectivele calificative propriu-zise au o formă scurtă și una lungă. Cea scurtă se caracterizează prin terminație consonantica la masculin nominativ singular, iar cea lungă se obține prin
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
că ultima cifră a unui număr, se declina. Celelalte nume de cifre ("pet" 5, "šest" 6, "sedam" 7, "osam" 8, "devet" 9) și "deset" 10 sunt invariabile. "Jedan" se declina că adjectivele cu forma scurtă. La plural se folosește cu substantivele care au numai formă de plural: "jedne makaze" (feminin) „o foarfecă”, "jedna vrata" (neutru) „o ușă”. Declinarea celorlalte nume de cifre este: Numeralele corespunzătoare numerelor de la 11 la 19 au fost la origine grupuri de cuvinte formate după formulă nume
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
un cuvant compus cu numeralul "sto" „sută”. Acesta rămâne cu forma de bază în numerele de la 400 la 900: "četiristo", "petsto" etc., dar ia forma "stă" în "dvesta" 200 și "tristă" 300. A doua variantă este din două cuvinte, cu substantivul feminin "stotina" derivat de la "sto". Conform regulilor construcțiilor numeralului cu cuvântul din grupul pe care o formează împreună (vezi secțiunea următoare), "stotina" este la nominativ dual în "dve stotine" 200, "tri stotine" 300 și "četiri stotine" 400, si la genitiv
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
o formează împreună (vezi secțiunea următoare), "stotina" este la nominativ dual în "dve stotine" 200, "tri stotine" 300 și "četiri stotine" 400, si la genitiv plural în celelalte nume de sute: "pet stotina" 500 etc. Corespunzător lui 1000 este "hiljada", substantiv feminin, lui „milion” - "milion", substantiv masculin, iar lui „miliard” - "milijarda", substantiv feminin. Particularitatea numeralelor "stotina", "hiljada" și "milijarda" este că atunci când constituie singure numărul, iau formă de acuzativ singular în locul tuturor formelor cazuale: "Postoji stotinu razloga za to" „Sunt o
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
următoare), "stotina" este la nominativ dual în "dve stotine" 200, "tri stotine" 300 și "četiri stotine" 400, si la genitiv plural în celelalte nume de sute: "pet stotina" 500 etc. Corespunzător lui 1000 este "hiljada", substantiv feminin, lui „milion” - "milion", substantiv masculin, iar lui „miliard” - "milijarda", substantiv feminin. Particularitatea numeralelor "stotina", "hiljada" și "milijarda" este că atunci când constituie singure numărul, iau formă de acuzativ singular în locul tuturor formelor cazuale: "Postoji stotinu razloga za to" „Sunt o sută de motive pentru această
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
în "dve stotine" 200, "tri stotine" 300 și "četiri stotine" 400, si la genitiv plural în celelalte nume de sute: "pet stotina" 500 etc. Corespunzător lui 1000 este "hiljada", substantiv feminin, lui „milion” - "milion", substantiv masculin, iar lui „miliard” - "milijarda", substantiv feminin. Particularitatea numeralelor "stotina", "hiljada" și "milijarda" este că atunci când constituie singure numărul, iau formă de acuzativ singular în locul tuturor formelor cazuale: "Postoji stotinu razloga za to" „Sunt o sută de motive pentru această”, "Reč je o hiljadu dolara" „Este
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
de acuzativ singular în locul tuturor formelor cazuale: "Postoji stotinu razloga za to" „Sunt o sută de motive pentru această”, "Reč je o hiljadu dolara" „Este vorba de o mie de dolari”, "Milijardu ljudi gladuje" „Un miliard de oameni flămânzesc”. Numeral + substantiv sau/și adjectiv Numeral + pronume personal. În această construcție, pronumele personal este la genitiv cu toate numeralele, în afară de "jedan": "nas tri" „noi trei”, "ih deset" „ei zece”. Subiect + predicat Când predicatul este la o formă verbală fără participiu, cu "dva
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
forme că ale cifrelor singure: "dvadeset prvi" „al douăzecișiunulea”, "trideset drugi" „al treizecișidoilea”. Primele două astfel de numerale sunt "dvoje" „doi” și "troje" „trei”. Celelalte se formează cu sufixul "-oro": "četvoro" „patru”, "petoro" „cinci” etc. Se folosesc: Cu aceste numerale, substantivul/adjectivul este la genitiv singular. În această categorie intră trei feluri de substantive, derivate de la numeralele cardinale, ordinale, respectiv colective. Numeralele aproximative se formează cu sufixul "-ak" de la numeralele cardinale corespunzătoare numerelor 10, 12, 15, zecilor și sutelor. Astfel sunt
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
Primele două astfel de numerale sunt "dvoje" „doi” și "troje" „trei”. Celelalte se formează cu sufixul "-oro": "četvoro" „patru”, "petoro" „cinci” etc. Se folosesc: Cu aceste numerale, substantivul/adjectivul este la genitiv singular. În această categorie intră trei feluri de substantive, derivate de la numeralele cardinale, ordinale, respectiv colective. Numeralele aproximative se formează cu sufixul "-ak" de la numeralele cardinale corespunzătoare numerelor 10, 12, 15, zecilor și sutelor. Astfel sunt "desetak" „vreo zece”, "dvanaestak" „o duzină”, "petnaestak" „vreo cincisprezece”, "dvadesetak" „vreo douăzeci”, "stotinak
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
se formează cu sufixul "-ak" de la numeralele cardinale corespunzătoare numerelor 10, 12, 15, zecilor și sutelor. Astfel sunt "desetak" „vreo zece”, "dvanaestak" „o duzină”, "petnaestak" „vreo cincisprezece”, "dvadesetak" „vreo douăzeci”, "stotinak" „vreo sută”, "dvestotinak" „vreo două sute” etc. Se construiesc cu substantivul/adjectivul la genitiv plural. Numeralele fracționare sunt derivate de la cele ordinale cu sufixul "-ina": "trećina" „treime”, "četvrtina" „pătrime”, "petina" „cincime” etc. Lui „jumătate” îi corespunde "polovina". Substantive formate cu sufixul "-ică de la numeralele colective sunt "dvojica", "trojica", "četvorica" etc. Se
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
dvadesetak" „vreo douăzeci”, "stotinak" „vreo sută”, "dvestotinak" „vreo două sute” etc. Se construiesc cu substantivul/adjectivul la genitiv plural. Numeralele fracționare sunt derivate de la cele ordinale cu sufixul "-ina": "trećina" „treime”, "četvrtina" „pătrime”, "petina" „cincime” etc. Lui „jumătate” îi corespunde "polovina". Substantive formate cu sufixul "-ică de la numeralele colective sunt "dvojica", "trojica", "četvorica" etc. Se folosesc numai cu nume de persoane de sex masculin sau cu pronume care se referă la asemenea nume: "nas dvojica „noi doi” (bărbați), spre deosebire de "nas dvoje" „noi
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
pronume care se referă la asemenea nume: "nas dvojica „noi doi” (bărbați), spre deosebire de "nas dvoje" „noi doi” (un bărbat și o femeie). Pot înlocui numeralele cardinale, dar față de majoritatea acestora, care sunt invariabile, cele cu "-ică" se declina că orice substantiv de declinarea a II-a. Pronumele personale stau înaintea lor la cazul genitiv, iar substantivul/adjectivul după ele, la genitiv plural: "Došao je s petoricom drugova" A venit cu cinci prieteni’. Fiecare cifră are un nume de genul feminin: "jedinica
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
noi doi” (un bărbat și o femeie). Pot înlocui numeralele cardinale, dar față de majoritatea acestora, care sunt invariabile, cele cu "-ică" se declina că orice substantiv de declinarea a II-a. Pronumele personale stau înaintea lor la cazul genitiv, iar substantivul/adjectivul după ele, la genitiv plural: "Došao je s petoricom drugova" A venit cu cinci prieteni’. Fiecare cifră are un nume de genul feminin: "jedinica", "dvojka", "trojka", " četvorka", "petica" etc. Exemplu în propoziție: "Dobio șam dvojku iz matematike" „Am luat
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
să spui că nu dorm copiii?”, "Zar juče nije padao sneg?" „Ce! N-a nins ieri?” Propoziția exclamativa se poate realiza nu numai prin intonație, ci și cu ajutorul unor particule specifice (vezi exemple în secțiunea Particulă). Subiectul gramatical exprimat prin substantiv sau pronume este la nominativ. Există și subiect numit „logic”, care este la alt caz: Predicatul se acordă de regulă cu subiectul în persoana, număr și gen. În această ultima categorie se acordă nu numai participiul pasiv (folosit la diateza
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
poate fi și la alte cazuri: Complementul direct este de regulă la acuzativ fără prepoziție, dar este la genitiv în următoarele cazuri: Complementul indirect poate fi la orice caz, în afară de nominativ și vocativ: În privința complementului circumstanțial de loc exprimat prin substantiv sau pronume, este de menționat folosirea cazurilor acuzativ și locativ. Primul se folosește cu verbe care exprimă deplasarea spre un loc, al doilea - cu verbe care nu exprimă deplasarea spre un loc (vezi mai sus Prepoziția). Complementul de agent este
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
prepoziția "od" ("umoran od napora „obosit de efort”), "siguran" „sigur” - acuzativul cu prepoziția "u" ("siguran u sebe „sigur de sine”), adjectivele la comparativ - genitivul cu prepoziția "od": "skuplji od zlata „mai scump decât aurul” etc. Atributul substantival sau pronominal al substantivelor care denumesc acțiuni prezintă următoarele caracteristici: Elementul predicativ suplimentar exprimat prin adjectiv poate fi numai la forma scurtă, dacă are asemenea formă: "Otac se iscrplen srušio na ležaj" „Tata s-a prăbușit epuizat pe pat” (adjectiv cu forma scurtă), "Naši
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
Exemple: "Vlažna od kiše, zemlja se ugibala pod nogama" „Ud de ploaie, pământul se afunda sub picioare”, "Moj kolega, iznenađen, nije stigao da reaguje" „Colegul meu, surprins, n-a ajuns să reacționeze”. Apozicija „apoziția” Klajn o înțelege exprimată numai prin substantiv neseparat prin pauze și prin intonație. Se acordă în general în gen, număr și caz cu substantivul pe langă care stă ("doktor Simić" „doctor Simić” - "s doktorom Simićem" „cu doctorul Simić”), dar în unele cazuri rămâne invariabila: Topica depinde de
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
Moj kolega, iznenađen, nije stigao da reaguje" „Colegul meu, surprins, n-a ajuns să reacționeze”. Apozicija „apoziția” Klajn o înțelege exprimată numai prin substantiv neseparat prin pauze și prin intonație. Se acordă în general în gen, număr și caz cu substantivul pe langă care stă ("doktor Simić" „doctor Simić” - "s doktorom Simićem" „cu doctorul Simić”), dar în unele cazuri rămâne invariabila: Topica depinde de rolul semantic, de tema sau de remă, care i se dă uneia sau alteia din părțile propoziției
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]