7,402 matches
-
o mirodenie trecătoarelor albine; pronume: El, singuratic, duce către cer brazda; numeral: Sfioși, cei doi nu izbutiră să găsească răspunsul potrivit. Regentul verbal este un verb(locuțiune verbală) sau, mai rar, un adjectiv (Gândul, ajuns în flacăra lui de ploaie târzie, se face palid). Regentul verbal este de fapt un simplu termen de referință, deoarece legătura dintre el și atribut este slabă. Flora Șuteu, vorbind despre atributul circumstanțial, afirma că „o construcție gerunzială, precum cea din exemplul: Pe respectabila doamnă am
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
sunt un om generos, după cum mă cunoști, chiar dacă uneori dramaturgul mai emite și câte o replică mai tensionată. E normal să fie așa și important 91 este cum rămâne sufletul după incidente trecătoare. Cartea a reunit, după cum știi, piesele Împăcare târzie și Rătăciți în amurg, care, ca și Cantonul de vânătoare, cu care am încheiat trilogia, au fost proiectate și gândite înainte de '89. Ca dovadă, primul act din Rătăciți în amurg a apărut în România literară, în iunie 1989, cu titlul
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
destinul piesa aceasta, Sfârșitul intimității Tristeți ascunse. Anul acesta, la Editura Muzeului Literaturii Române, apare un volum cu piesele scrise în deceniul 1993 2003, în care sunt publicate Tetralogia Destinului, pe care am menționat-o, Trilogia captivă, cu piesele Împăcare târzie, Rătăciți în amurg și Cantonul de vânătoare, și Trilogia provincială, cu Comedie provincială, Victima fericită și Trivial tango. Ați avut o bogată activitate și ca editor. Care au fost proiectele de marcă ale Editurii Rampa și Ecranul? Rampa și Ecranul
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Prin 1940, grefierul a pus lucrători să taie acei copaci bătrâni, dispărând și această mărturie a pădurii seculare ce acoperea aceste locuri. Găsim dovada existenței întinsei păduri de altădată, prin care se aflau răsfirate grupuri de case, în termeni lingvistici târzii din partea locului, precum: În Pădure și În Poiană, nume ce desemnează acum locuri arabile, căci pădurea a dispărut demult. În replică la termenii prin care ni se relevă existența pădurii din vechime, am moștenit din generație în generație denumirile: În
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
întrezăreau, din loc în loc, urme de la temelii vechi de case. Tradiția locală consemnează că denumirea de Umbrărești provine de la faptul că, fiind aici codri mari, cu arbori seculari, exista umbră deasă, afirmație ce poate fi reținută doar ca simplă supoziție târzie, deoarece numele localității trebuie pus pe seama unui antroponim, așa cum vom arăta la locul potrivit. Prin urmare, din punctul de vedere al situării geografice și al condițiilor naturale existente, putem conchide că ele au fost (și sunt încă) favorabile satisfacerii necesităților
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
prin partea locului sau dacă a fost adus de apele Siretului odată cu pietrișul. Perioada în care se cuprinde cel mai îndepărtat trecut al unei așezări omenești pe teritoriul comunei, dintre cele documentate arheologic până în prezent, este epoca neolitică, respectiv neoliticul târziu, denumit și eneolitic. Urmele materiale ale unei asemenea așezări se află în partea de nord-est a satului Tămășeni, prin grădinile locuitorilor Pricope Bulai, Ion Șt. Bulai și pe fostul teren al C.A.P-ului din estul satului, densitatea maximă a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pot reconstitui pe cale intuitivă și prin analogie cu materiale similare din alte locuri investigate de specialiști, așezarea poate fi încadrată cronologic între limitele secolelor V-I î. Hr., orientându-ne și după specificul ceramicii ce poate fi atribuită parțial perioadei hallstattiene târzii, parțial La Tène-ului. Pe Casadie (din casa Diei, numele unui vechil al vornicului Gavril Conachi), loc situat la circa 800 m nord de satul Tămășeni, în întindere de 2-3 ha, au fost descoperite, încă din 1971, resturi ceramice de la vase
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
plantația de salcâmi a satului Siliștea și pădurea Bărcii, în colțul de sud-vest. Urmele depistate au ajuns la suprafață în urma lucrărilor de grădinărie. Ele aparțin unor epoci și culturi diferite, ce s-au succedat în timp. Întâlnim urme ale perioadei târzii a bronzului, constând din materiale ceramice ce se încadrează în cultura Noua-Coslogeni: un vârf de silex cu ambele fețe fin și ingenios retușate, o verigă din bronz de 2 cm în diametru, rotundă în secțiune și puțin îngroșată la locul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu benzi de incizii circulare vălurite, altele au una sau două nervuri în relief, toate dispuse orizontal pe partea superioară a vaselor. Alături de ceramica considerată de producție locală, există și o apreciabilă cantitate de fragmente de la vase de producție romană târzie, de culoare roșie-cărămizie și galbenă, cu canelură accentuată și largă pe corpul vaselor. S-au găsit și câteva râșnițe întregi, altele fiind în stare fragmentară, obținute din rocă conglomerat, perfect plane. La Tămășeni, pe dealul vechii biserici și pe terenul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
autohtonă, căci numai alături de o astfel de populație se puteau stabili grupurile alogene, ce își căutau și găseau cele necesare vieții pe care, vremelnic, o duceau coabitând. Ne aflăm în epoca încheierii procesului de romanizare, timp în care romanitatea sud-dunăreană târzie își exercită încă influența benefică asupra celor de la nord de Dunăre și de pe cursurile inferioare ale afluenților săi, conducând, în final, la cristalizarea etniei românești. Alt argument prin care se poate demonstra prezența etnosului românesc la începuturile sale, în partea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
seama că un document de la Constantin Cantemir, din 1687, adeverește „că acea ocină, Tămășenii, n-au fost aleasă, nici împărțită între Corpăcești, și au fost cinci frați și au ținut cu toții frățește, deavaloma...”. Desigur că stăpânirile arătate acum sunt realități târzii, dar în mod sigur au existat anterior și alți stăpânitori, urmare a dizolvării marilor obști devălmașe, cum credem că a fost și a Umbrăreștilor. Documentele care ne-ar fi putut informa exact asupra situației s-au pierdut și nu ne
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Documentele care ne-ar fi putut informa exact asupra situației s-au pierdut și nu ne rămâne decât posibilitatea reconstituirii a ceea ce va fi fost mai înainte, folosind sursele și menționările documentare de mai târziu. În astfel de izvoare scrise târzii aflăm dovada că comunitățile de la est de Bârlad, numite Tămășenii și Bozieștii, s-au desprins de Umbrărești, căci în unele din ele apar ambele nume. Asupra acestei chestiuni vom reveni. Pe urmă, nu poate fi întîmplător faptul că aceste sate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
că vechile comunități devălmașe, prin însăși natura lor de întemeiere și de ființare ancestrală, n-au avut nevoie de acte scrise, deoarece acest lucru nu intrase încă în practica vremii respective și că satele cu documentație mai bogată atestă realități târzii, întemeierea lor pe locuri domnești, printre hotare vechi, implicând și impunând elaborarea actelor scrise, corespunzător situațiilor din timpul dat. În consecință, considerăm că teritoriul actual al comunei Umbrărești a fost populat din antichitate, că s-au succedat aici de-a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lor prin Legea rurală din 1864, de unde și falsa impresie a localnicilor că acum ar fi fost întemeiat pentru prima data acest sat. Pe cealaltă vatră, a răzeșilor umbrăreșteni, au fost depistate puține rămășițe materiale, mai ales de proveniență medievală târzie. Ele se răsfiră pe malul drept al Bârladului, la o distanță de 3-4 km sud de Siliștea, prelungindu-se pe direcția nord-sud pe o lungime de circa 5-6 km, urmând meandrele vechii albii a râului Bârlad, dovadă a stabilirii mai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe limitele naturale și convenționale pe care le prezentăm mai jos, așa cum rezultă din materialele documentare cercetate de noi. Valea Herătăului, hotar ce va separa obștea și moșia Umbrăreștilor la răsărit de aceea a Cudalbilor, cum aflăm din planurile topografice târzii, respectiv din 1672, 1841, 1892. Acest hotar va suferi modificări substanțiale în dauna umbrăreștenilor după anul 1911, când societatea bancară Casa Rurală, cumpărătoare a unei părți de moșie, vinde o mare suprafață, în loturi de câte 5 ha fiecare, locuitorilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a satelor în vechime, rămân, până în prezent, tot documentele scrise ce s-au păstrat, mai ales acelea în care s-au conservat vestigii juridice, lingvistice, social-economice moștenite din perioada atestării scrise a satelor noastre, chiar dacă aceste atestări scrise sunt destul de târzii față de data întemeierilor sătești. Așa cum am arătat mai înainte, comunitatea Umbrăreștilor a avut la începutul existenței sale o singură vatră, situată la est de biserica satului actual Siliștea, urmele arheologice de aici prezentînd indicii sigure de locuire ce a durat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
toți cei 34 de bătrâni menționați sunt arătați ca fiind contemporani între ei, dovadă că unele spițe au șase generații, iar altele doar cinci. Și, dacă ținem seama de situația că, spre exemplu, unul din bătrânii frecvent întâlniți în acte târzii și în memoria localnicilor, cel cu prenumele Rahilia, amintit mai sus, în spița noastră este arătat ca prim descendent al bătrânului Vasca, nume ce nu apare în actele și nici în memoria târzie a locului, că aceeași pare a fi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
unul din bătrânii frecvent întâlniți în acte târzii și în memoria localnicilor, cel cu prenumele Rahilia, amintit mai sus, în spița noastră este arătat ca prim descendent al bătrânului Vasca, nume ce nu apare în actele și nici în memoria târzie a locului, că aceeași pare a fi situația și pentru nume precum Bobocea, Cucoaneș, Sobieschi, Oardă, putem admite că toți aceștia au fost urmași ai bătrânilor de început pe care i-au înlocuit și urmat. Fenomenul poate fi dovedit și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
al comunităților din zonă în perioada din care unele acte s-au păstrat. În lumina documentelor scrise conservate și pe care am avut posibilitatea să le investigăm, putem afirma că stăpânirile dependente de pe teritoriul obștii umbrăreștene au fost realități relativ târzii, în comparație cu astfel de stăpâniri din comunități vecine, dovadă a trăiniciei obștii de aici, ea lăsîndu-se greu aservită stăpânirilor de tip individual, feudal. 2. Stăpânirile dependente în lumina documentelor. Mănăstirea la gura Bârloviței unde este Agapie Primul loc devenit supus și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
părțile de la Umbrărești și Boziești, ca cele mai vechi ocine strămoșești. Ne susținem afirmația că aici și-a avut obârșia respectiva familie și pe faptul că au existat la Umbrărești case mari și biserică din cărămida, menționate în documente destul de târzii. Arheologic însă, urmele lor au putut sta în evidența noastră până în ultimii ani, respectiv 1980, când urmele caselor au fost risipite, urmare a lucrărilor de regularizare a râului Bârlad, pe malul căruia erau situate. Acest Costache de la Umbrărești și de la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
la aceeași sorginte comună a tuturor locuitorilor de pe actualul teritoriu al comunei Umbrărești. Prin urmare, se poate considera că satul Torcești își are obârșia în comunități umane îndepărtate în timp, cu toate că prima atestare documentară scrisă o găsim într-o hotarnică târzie, la capitolul „documente privitoare la moșiia Torceștii”, în care se menționează „Hrisovul lui Petru voevod din 7094 (1596) slavonu relativ la moșiia Torceștii”. Vechimea mai mare a satului este sugerată și de terminația numelui, sufixul la plural -ești fiind dovadă a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de mai sus sunt suficiente pentru a putea concluziona că Statisticeștile științe conțin și susțin informații precare ca exactitate și nu se poate pune prea mare temei pe ele decât confruntându-le cu alte informații documentare contemporane ori chiar mai târzii, când măsurătorile câștigă în precizie. Sunt edificatoare în acest sens Cărțile hotarnice din 1892 pentru moșiile Ivești și Torcești, Cartea și Planul hotarnic din 1893, întocmite de inginerul C. F. Robescu pentru întreaga moșie a Umbrăreștilor. În Cartea hotarnică Ivești-Torcești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
numele vechilor uzanțe, chiar și când deveniseră cu totul altceva. Se întâmpla uneori să se ivească conflicte pe criteriul accesului la căile de mers ori de transport spre diferite surse, fie de aprovizionare, fie de pășunat ori adăpat vitele. Documentele târzii au surprins astfel de fenomene sociale ca pe niște ecouri mai de demult. Bunăoară, într-un zapis de vânzare-cumpărare a unei case cu vie și pomi, din 27 iunie 1820, în satul Umbrărești-răzeși, se vine cu precizarea: „și pentru starea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de locul dintre drumul de fier, șușa și puțuri; Listă de oamenii ce-au prins loc pe prunt (sic) și trebuie să fi fost și alte denumiri pe file care s-au pierdut, condica fiind deteriorată. În actele de vânzare-cumpărare târzii aflăm următoarele mențiuni și puncte: -Zaharia I. Badiu vinde lui Vasile V. Cristea 11 prăjini loc arabil „la punctul Lacu, în devălmășie cu locuitorii”; -Între Ioan A. Popa și Simion Artenie se face transmitere pentru: Avem motive să bănuim că
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Girov Lunca Moldovei Poienița Grumăzești Lunca Vânători Neamț Războieni Gură Văii Lunca/Oniceni Rediu Horia Mastacăn/ Dragomirești Rotundă Ingărești Mănăstirea Neamț Ruginești Ion Creangă Mărmureni Ruginoasa Izvoare/Dumbrava Mesteacăn Săvești Izvor Moreni Slobozia/Bară Izvoru Muntelui Munteni Tărpești Leghin Nechit Târzia Luțca Negritești Traian/ Zănești Miron Costin Negulești Ungheni Neagră Nemțișor Văd Negrești Oniceni Nisiporești Orțăști Oglinzi Pădureni Oșlobeni Păncești Păngărați Petru Vodă Petricani Pietrosu Pildești Pipirig Plăieșu Pluton Podoleni Poiana Largului Potoci Poieni Răucești Poloboc Recea Popești Roșie Preuțești Roșiori
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]