7,855 matches
-
la credință și luptă. Iisus cu moartea Sa a biruit moartea și celor din morminte, dăruindu-le viață veșnică. Neamul nostru românesc, prin jertfă și moarte, a creat istorie și va trăi pururi, iar peste călăi se va așterne noaptea uitării și întunericul morții veșnice. Morții mei de aur Morții mei luceferi, Singuri, voi, pe lume, Mi-ați rămas doar teferi Vă simt tot mai aproape În nopțile de trudă Prin hățișul zilei, Cea de lacrimi udă. Sărut țărâna sfântă, Fruntea
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
evadare sufletească și am putut rosti un Tatăl Nostru și aprinde o lumânare, dorință împlinită acum. Eram singur, ceilalți vizitatori s-au dus în grup la locul unde a fost executat Ion Antonescu și cei trei. Tristețe. Totul învăluit în uitare. Uriași parapeți se vor eroda în timp și se vor pulveriza în nisip. Timpul a fost scurt și eram legat de organizatorii incursiunii. Nu am avut răgaz pentru a medita mai mult. Destinul omului și existența noastră fugară pe acest
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
lupta împotriva comunismului și în prigoanele anterioare devenind ei înșiși țărână sfântă, morminte ascunse în umbrele tăcerii, a grelelor torturi. Ei au slujit lui Dumnezeu neclintiți și nebiruiți. Ei sunt istoria neamului peste care nu se va așterne niciodată noaptea uitării, întunericul morții. Sângele lor arde nestins împreună cu osemintele străbunilor de pe toate câmpurile de luptă. CONSTANTIN POPOVICI Costinel Temperament calm și echilibrat. Suntem un contingent. Mi-a fost unul dintre cei mai apropiați și prieten de suflet al vieții mele. Am
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
o pierdere-absență nenumită. De această ambiguitate eleată, încremenire parcă în dosul unei măști a durerii, T. se dezbară în texte de cu totul altă factură, care continuă linia simplității inițiale, în confesiuni lirice, cu tușe onirice și simbolice: „Și iată, uitarea se-ntoarce.../ De ceață, luntrea e grea. Arțarul roșu/ îmi arată o mierlă, sub cortul penelor,/ căzută în vis// De pe câmpia mea, nu mai arunc/ cu fluturi mari, acolo unde ești, să-mi afli/ frumusețea// Așa voi muri uitând Hesperara
TACOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290034_a_291363]
-
se-ntoarce.../ De ceață, luntrea e grea. Arțarul roșu/ îmi arată o mierlă, sub cortul penelor,/ căzută în vis// De pe câmpia mea, nu mai arunc/ cu fluturi mari, acolo unde ești, să-mi afli/ frumusețea// Așa voi muri uitând Hesperara...” (Uitare). Poate cel mai bun volum de versuri al său, Gențiane (1979), impresionează prin ritmul halucinat, intens ori, dimpotrivă, somnolent, al confesiunii, prin regăsirea (parțială) a unei inocențe a emoției. Poeziile, majoritatea mai scurte - elegii, „prevestiri”, „inscripții” ori „amurguri” -, alcătuiesc un
TACOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290034_a_291363]
-
fiecare baladă fiind construită pe o idee pe cât de imprevizibilă, pe atât de adecvată sensibilității poetice a autorului: grația, călătoria de plăcere, întrebările eterne, frumusețea miresei, iubirile trecute etc. Un ciclu intitulat Cușca prafului de pușcă include elegii închinate vârstei, uitării, amintirilor, ploii, timpului, luminii, stelelor, cărții. În Prețul tăcerii (1986) Ț. vrea să se apropie de limbajul dramatic, evocând răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan. De ținut minte. Cartea necuprinsului (1994), dedicată „copiilor de toate vârstele”, mitizează existența reală, secvențele
ŢARNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290090_a_291419]
-
niveleze, să anihileze individul. Povestirile scrise după emigrarea în Statele Unite, strânse în cartea False obiecte prețioase (1998), configurează din nou o galerie de măști, căci jocul dintre bine și rău nu s-a sfârșit, transferându-se doar în alt teritoriu. Uitarea, nostalgia, dorința de vindecare și recuperare, singurătatea, disperarea, permanenta încercare de a se regăsi pe sine sunt prezente în povestiri precum Prin tunel, Captivi în rășină sau În pragul căsătoriei. Schimbarea spațiului exterior nu înseamnă și o anihilare a suferinței
TARZIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290092_a_291421]
-
invocă umbrele lui Decebal și Ștefan cel Mare, ale altor voievozi, precum și umbrele destinului crud, trăit sub cupola „cerului latin”. Totul se proiectează pe un fundal conturat prin intermediul unor peisaje autumnale sau hibernale - expresie generalizată a sentimentului pustiului și al uitării: „În sânul codrului pustiu/ Izvoarele au mucezit./ Și a rămas ca un sicriu/ Cu frunze moarte-mpodobit.// Și mierla tace-n timp târziu,/ Iar cucu-n ore a murit;/ În sânul codrului pustiu/ Izvoarele au mucezit” (Rondelul toamnei). Maestru al sonetului
TIBEREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290167_a_291496]
-
In dosul stânii/ Să-mi aud cânii". Ciobănașul vrea ca după moarte să rămână alături de oi și câinii săi, în mediul în care și-a dus până acum existența, deoarece despărțirea de ceea ce i a fost drag ar echivala cu uitarea, cu ruperea definitivă de ceea ce i-a marcat trecerea prin lume. Dorința ca să fie înmormântat de presupușii asasini pune în evidență atât încrederea lui în semeni, în puținul omenesc ce trebuie să existe în cea mai josnică ființă umană, cât
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
măsuri de apărare. . Iubitor de frumos și sensibil, el dorește să veșnicească prin cântec și de aceea o roagă pe mioară să-i pună la cap fluierele sale ce vor aminti celor rămași de trecerea sa prin lume, înlăturând astfel uitarea. Totodată el se consolează cu gândul ca după moarte va fi jelit de oile sale "cu lacrimi de sânge", aceasta fiind o puternică dovadă a durerii pricinuite de dispariția sa. Baciul moldovean este nu numai o fire sensibilă, ci și
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
în cadrul căruia el prezentase darea de seamă oficială, o înflăcărată analiză a problemelor națională și socială, care se puneau atunci în fața poporului român și în special a tinerei generații: „Studenți ai întregii Românii, fii ai unui popor lung timp părăsit uitării și de restul omenirii, și de chiar conștiința lui, salutăm cu iubire această zi în care, de o parte și de alta a Milcovului, de o parte și de alta a Carpaților, ne-am dat mâna și ne-am zis
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de stat simt parcă nevoia de a se justifica în fața eternului tribunal al opiniei publice. Faptele lor, fie că au fost înfrângeri, fie că au fost izbânzi, sunt scuzate, apărate, tălmăcite sau numai amintite spre a fi scoase de sub praful uitării sub care erau amenințate să fie înmormântate. Femeile din câmpul artei, al literelor sau chiar numai al galanteriei sunt și ele mușcate de preacunoscutul șarpe al deșertăciunii. Memoriile femeilor dornice de a deveni celebre împodobesc vitrinele și, astfel, nesfârșitul domeniu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de a celui ce înghite, la ocazii, broaște fără să se strîmbe, debitînd ceea ce nu crede. Cuvintele clarifică relații, gesturi, atitudini, amorsează amintiri, evocă mentalități și temperamente. Sînt, nu o dată, cauză și efect. Sînt - last but not least - baricade împotriva uitării, dovadă că rezistă și dincolo de vremea celor ce le-au rostit sau le-au scris, mai puternice decît oricare alte semne. Figurile unor persoane mi s-au șters din minte, dar anumite cuvinte de-ale lor - nu. Cînd le citez
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pecetluiesc gestul, să pun capăt unei amărăciuni provocate de amînări. *Am zile cînd îmi îngădui luxul de a fi nostalgic și să privesc în trecutul meu sentimental. Lucrul cel mai surprinzător pe care îl constat sînt sincopele memoriei. Afurisite, inexplicabile uitări! Care era, de pildă, numele de familie al Venerei, fata din Liteni, învățătoarea pe care am iubit-o la nouăsprezece ani, sincer, dramatic, „definitiv”? Am descoperit-o la un bal: o mignonă cu fața frumoasă, strălucitoare în lumina petromaxului. Ignorată
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
natale. Neîndoielnic, acest din urmă fapt i-a influențat comportamentul. La nevoie, a strîns din dinți, a evitat confidențele cu femeile din mahala, s-a bazat pe brațele și pe mintea ei. Exemplară prin abnegație, s-a dedicat, pînă la uitarea de sine, familiei. Nimeni dintre ai săi n-o egalează în felul modest și profund de a fi. *Iată o serie de lucruri pe care nu le știu: oare „Bunica” ar fi vrut să i se anunțe moartea în ziar
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
oprește la imaginea reflectată în oglindă. *Recitesc și transcriu acest paragraf din Oameni, ani, viață de Ilya Ehrenburg: „Se zice că omul trebuie să moară la vreme. Cine știe dacă Stalin ar fi murit în 1945, războiul ar fi dat uitării multe lucruri. Oamenii ar fi păstrat mult timp iluzia că milioane de nevinovați au fost victima lui Iagoda, a lui Ejov, a lui Beria și în amintirea celor care au participat la război ar fi rămas chipul lui Stalin în
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
punându-le cap la cap, spre a te conduce la ceea ce mult timp nu a fost cunoscut, a reconstitui figuri și fapte despre care multe generații nu au avut cunoștință, a Întregi paginile unor epoci peste care s-a așternut uitarea și de ce nu am spune-o, chiar ignoranța, iată În fond esența, valoarea și satisfacția unei asemenea activități. și lucrarea Dvs. este o mare Împlinire, un lucru de valoare pentru care cei de acolo trebuie să vă fie recunoscători. știu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
În timpul războiului. În schimb, Îi cerusem detalii asupra revoluției bolșevice care o surprinsese la Odessa unde tata și cu ea se deplasaseră cu Senatul pe urmele bunicului. Mi-ați redat un trecut care nu trăia În mine decât ciuruit de uitări sau neștiință și vă sunt profund recunoscătoare. știu că ați făcut același lucru și pentru literele românești deși din trista experiență a unei triste tranziții sunt mai sceptică asupra capacităților societății noastre, traumatizată de coșmarul suferit, de a-și aminti
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
162 Vezi: Eugen Dimitriu, Perioada fălticeneană a pictorului Aurel Băeșu (Contribuții biografice), „SUCEAVA” - Anuarul Muzeului Județean, IV, 1977, p. 215-219. 619 Mă bucură f. mult că se mai găsesc oameni cu multă competență și nobilă simțire - care să șteargă colbul uitării ce s-a așternut de mult pe bietul Aurel Băeșu - care ca un luceafăr a strălucit În scurta lui trăire - lăsând În urmă-i o operă nemuritoare. Doresc să vă mai Întâlnesc - sper vara aceasta - ca să pot poposi măcar o
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
primul rând țin să vă mulțumesc pentru promptitudinea cu care ne-ați restituit materialul documentar și pentru frumoasele Dv. aprecieri cu privire la activitatea artistică a mamei și bunicului meu. Într-adevăr s-a comis o mare nedreptate că a fost dată uitării activitatea artistică atât de bogată a Norei Marinescu, prima artistă de operetă din țara noastră, care la timpul ei a fost atât de apreciată și divinizată. Ne bucură faptul că datorită Dv. artista Nora Marinescu va figura la loc de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Lămășeni - 140 pag. Am cerut să mi-o Înapoieze. Mi s-a răspuns că va fi prinsă Într-un caiet melodic ce va apare În 1990. E posibil?! Informația a apărut și În „Zori noi”. Mulțumesc că nu mă dai uitării. Calde mulțumiri și doriri de sănătate d-lui prof. P. Froicu. Cu sănătate și voie bună, M. Niculăiasa 13 (Lămășeni) 13 sept. 1989 Mult stimate d-le Eugen Dimitriu, Am primit rândurile cu informațiile ce mi-ați trimis. Locul desfășurării
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
cu alții, de la alte facultăți. și mai știți ceva, unii au rămas În cadrele facultății, pentru mine și astăzi tot greoi au rămas. De aceea m-am hotărât să „umplu” paginile și să mai rup din drepturile, prea mari, ale uitării. Scrieți-mi mult, ce faceți, la ce lucrați, pentru mine oamenii vii nu mă lasă să Îmbătrânesc prea mult. Ce face prețuitul domn Severin? Spuneții să nu mă menajeze dacă revista dânsului va scrie despre cărțile mele. Ce știți de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
aug. 2001 Dragă doamnă și Domnule Eugen Dimitriu, Nu trebuie să-mi mulțumiți pentru cronica din ziarul „Cotidianul”, n-am nici un merit decât că le-am dat o carte bine gândită și bine scrisă, care nu trebuie să intre În uitare, restul a fost problema redacției. M-am bucurat de nivelul la care a fost Înțeleasă cartea, de o tânără. I-am mulțumit. Cum v-am spus, lucrez, mă gândesc și mai Îndrept unele lucruri, unde Îmi dau seama că n-
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
probabil decât când va fi foarte târziu, dacă nu prea târziu spre a recupera tot ce se pierde prin lipsa acelui spirit iscoditor, dornic să restituie și să conserve valori, cu conștiința „cronicarului”, care se simțea chemat să se Împotrivească uitării. Foarte frumos vă numește domnul Ciopraga „cronicarul de la Fălticeni; erudit, lansându-se În comentarii rotitoare”; cu acea civilitate de rară esență, de a intra În „consonanță cu interlocutorii”, cu inimă, cu rațiune, cu migală și elan, cu „distanțare tactică” și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de sănătate și Împliniri bogate. Aștept apariția volumului proiectat 358. La mulți ani cu Întreaga familie, Prof. Univ. Dr. Dan Smântânescu 13 C.P. 8 ian. 1977, Buc. M-au emoționat urările calde ale Dv. Înseamnă că nu m-ați dat uitării, așa cum au făcut-o mulți alții. Aș fi dorit să mai fac un rodnic popas pe frumoasele Dv. meleaguri, atât de scumpe nouă, dar nu m-au mai chemat, nici Comit. de Cultură, nici Inst. Pedagogic, nici secția Cinematografie, nici
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]