8,223 matches
-
XIX. S-a născut la data de 11 noiembrie 1855 la Slatina, în județul Olt, într-o veche dinastie de lăutari, fiind fiul violonistului Bebe Buică. În 1860 este părăsit de către tatăl său, care se recăsătorise, și lăsat în grija unchiului său, Gheorghe Buică. Din 1862 cântă în taraful acestuia la berăria „Bazilescu” din Craiova, ca vioară a doua. În 1869 este auzit aici de către violonista pregătită clasic Paula Grepell și este recomandat de către aceasta Conservatorului din Bucuresti (cunoscându-i personal
Nicolae Buică () [Corola-website/Science/321137_a_322466]
-
Conservatorul din Paris. Tot acum primește și un angajament la teatrul „Alhambra” și apare de două ori ca solist la „Kaukasisches Schloss” și ca șef de orchestră la teatrul „Rejanne”. În 1911, găsindu-și primul său impresar, se alătură orchestrei unchiului său la restaurantul „Cafe-Schtieber” din Viena. După concertul din 1912 al tarafului unchiului său Gheorghe Buica la „Abbazia-Fiume”, Nicolae Buică reușește să contracteze câteva angajamente la hotelurile „Wagner” și „Quarnero” din Rusia, unde conduce o orchestră mică. Aici, cu ajutorul unchiului
Nicolae Buică () [Corola-website/Science/321137_a_322466]
-
apare de două ori ca solist la „Kaukasisches Schloss” și ca șef de orchestră la teatrul „Rejanne”. În 1911, găsindu-și primul său impresar, se alătură orchestrei unchiului său la restaurantul „Cafe-Schtieber” din Viena. După concertul din 1912 al tarafului unchiului său Gheorghe Buica la „Abbazia-Fiume”, Nicolae Buică reușește să contracteze câteva angajamente la hotelurile „Wagner” și „Quarnero” din Rusia, unde conduce o orchestră mică. Aici, cu ajutorul unchiului său, învață repertoriul său de muzică populară rusească („Ei Uhnem” devine standard în
Nicolae Buică () [Corola-website/Science/321137_a_322466]
-
unchiului său la restaurantul „Cafe-Schtieber” din Viena. După concertul din 1912 al tarafului unchiului său Gheorghe Buica la „Abbazia-Fiume”, Nicolae Buică reușește să contracteze câteva angajamente la hotelurile „Wagner” și „Quarnero” din Rusia, unde conduce o orchestră mică. Aici, cu ajutorul unchiului său, învață repertoriul său de muzică populară rusească („Ei Uhnem” devine standard în repertoriul său) și tot aici compune, în stil rusesc „Armonica” și „Ruseasca”. În 1914 se întoarce în țară, odată cu începutul Primului Război Mondial, și cântă la restaurantele „Cișmigiu”, „Enescu
Nicolae Buică () [Corola-website/Science/321137_a_322466]
-
(n. 20 septembrie 1924 — d. ?) a fost o vestită solistă de muzică populară și lăutărească, al cărui nume se leagă de cel al tarafului unchiului său Ion Matache. Născută la data de 20 septembrie 1924 în satul Vâlcelele din comuna Merișani, județul Argeș, a început să cânte de la 14 ani, încântând publicul cu melodii „primite” de la mama sa. Pe numele său real Aurica Ion, debutează
Măriuca Matache () [Corola-website/Science/321209_a_322538]
-
Matache. Născută la data de 20 septembrie 1924 în satul Vâlcelele din comuna Merișani, județul Argeș, a început să cânte de la 14 ani, încântând publicul cu melodii „primite” de la mama sa. Pe numele său real Aurica Ion, debutează în orchestra unchiului său, violonistul Ion Matache, într-un local bucureștean în 1939. Din acest moment va primi numele de scenă , care să arate descendența sa. Tot atunci debutează și la Radio București cu un program de melodii argeșene. Apreciată solistă în taraful
Măriuca Matache () [Corola-website/Science/321209_a_322538]
-
aprilie 1833 la Dresda, Maria s-a căsătorit cu Prințul moștenitor Frederic al Saxoniei al cărui frate, Prințul Ioan al Saxoniei, se căsătorise cu sora mai mare a Mariei, Prințesa Amalie Auguste de Bavaria. În 1836, Frederic i-a succedat unchiului său Anton ca rege al Saxoniei. Maria Anna și Frederic nu au avut copii. Regele Frederic a fost succedat de fratele său, Ioan.
Maria Anna de Bavaria (1805-1877) () [Corola-website/Science/321195_a_322524]
-
a Doua Republică și George al II-lea și ultimii membri ai familiei regale încă prezenți în Grecia au fost obligați să-și părăsească țara. După ce membrilor familiei Oldenbourg li s-a luat naționalitatea greacă, tânăra Ecaterina a primit de la unchiul ei, regele Christian al X-lea al Danemarcei un pașaport danez. Regina Sofia a solicitat vărul ei, regele George al V-lea al Regatului Unit, permisiunea de a trimite pe Ecaterina la o școală internat într-un colegiu din Broadstairs
Prințesa Ecaterina a Greciei și Danemarcei () [Corola-website/Science/321213_a_322542]
-
războiul italo-grec care a implicat Grecia în cel de-al Doilea Război Mondial. La începutul conflictului, prințesa Ecaterina s-a alăturat corpului de infirmiere voluntare de la Crucea Roșie. La 22 aprilie 1941, prințesa Ecaterina s-a îmbarcat pentru Creta împreună cu unchiul și mătușa ei George al Greciei și Maria Bonaparte, cumnatele ei Frederika de Hanovra și Aspasia Manos și nepoții ei Constantin (viitorul rege al Greciei), Sofía (viitoarea regină a Spaniei) și Alexandra (viitoarea regină a Iugoslaviei). A doua zi s-
Prințesa Ecaterina a Greciei și Danemarcei () [Corola-website/Science/321213_a_322542]
-
pe care tatăl său o crease. În timpul luptei, Harry se rânește la cap și suferă de amnezie parțială, uitând astfel că Peter este Omul Paianjen. Mai tarziu, Peter află că Flint Marko este cel care îl omorâse pe Ben Parker, unchiul său, si astfel își dorește să se răzbune. În timp ce dormea, forma extraterestră s-a impregnat în costumul sau, transformând nu doar îmbrăcămintea, ci și personalitatea lui Peter, odată ce acesta a redevenit Omul Paianjen. Astfel, noul Peter devine mai puternic, dar
Omul-păianjen 3 () [Corola-website/Science/321270_a_322599]
-
Eddie, dar acesta moare într-o explozie în încercarea de a-l păstra. Înainte de explozie, Harry moare înjunghiat de către Eddie, care încercase să îl înjunghie pe Peter. După lupta, Marko își revine și îi spune lui Peter cum a murit unchiul său. Peter îl iartă atât pe Marko, dar și pe Harry, înainte ca acesta să moară din cauza rănilor cauzate de explozie. La final, Peter și Mary Jane se împacă în clubul de jazz în care fata cântă. În prima zi
Omul-păianjen 3 () [Corola-website/Science/321270_a_322599]
-
în curtea unei ferme luase foc un stog. Ajută la stingerea incendiului și o întânește pe stăpâna fermei, care se întâmplă să fie chiar Batsheba Everdene. Aceasta îi propune să fie oier la ferma ei pe care o moștenise de la unchiul ei după moartea acestuia. În noaptea aceea, fata descoperă că vechilul ei Pennyways furase de la fermă cinci saci de orz și că una din slujnicele sale, Fanny Robin, dispăruse. Hotărăște să nu-și ia alt vechil și să conducă singură
Departe de lumea dezlănțuită () [Corola-website/Science/321267_a_322596]
-
Clementina s-a născut la Villa del Poggio Imperiale, pe atunci situată în Marele Ducat al Toscanei, care era condus de tatăl ei, Leopold I, Mare Duce de Toscana din 1765. A fost numită după Prințul Clemens Wenceslaus de Saxonia, unchiul mamei sale și fratele Mariei Amalia de Saxonia, bunica maternă a Mariei Clementina. Tatăl ei era al doilea fiu al împărătesei Maria Terezia a Austriei iar mama era fiica regelui Carol al III-lea al Spaniei. Maria Clementina a fost
Arhiducesa Maria Clementina a Austriei () [Corola-website/Science/321278_a_322607]
-
un soț regal. Oportunitatea a venit când fratele Mariei Isabella, Ferdinand al VII-lea al Spaniei a rămas văduv în mai 1829. Fiica cea mare a Mariei Isabell, Infanta Luisa Carlota, a aranjat repede o căsătorie între sora ei și unchiul lor.. Ferdinand al VII-lea și-a invitat sora și cumnatul să-și însoțească fiica pentru nunta de la Madrid. Francisc I era afectat de gută și sănătatea sa era precară, dar Maria Isabella era nerăbdătoare să-și viziteze țara natală
Maria Isabela a Spaniei () [Corola-website/Science/321277_a_322606]
-
1252 în Sevilla) a fost rege de Castilia și din anul 1230 rege al Castiliei și al Leónului. Ferdinand a fost fiul regelui Alfons al IX -lea de León (1171-1230) și al Berenguelei de Castilia. Prin moartea tatălui și al unchiului său devine în anul 1230 regele regatului unit al Castiliei și al Leónului. Acest lucru îi permite monarhului de a începe izgonirea maurilor din Peninsula Iberică. Ferdinad obține mai multe victorii contra lor, printre care mai importante sunt bătălia de la
Ferdinand al III-lea de Castilia () [Corola-website/Science/321293_a_322622]
-
Jules Verne în 1882. Inițial serializat în "Magasin d'Éducation et de Récréation" între 1 ianuarie și 1 decembrie 1882, a apărut în volum pe data 13 noiembrie a aceluiași an. Godfrey, un tânăr de 22 de ani, trăiește cu unchiul, bogatul Lord William W. Kolderup. Înainte de a se căsători cu tânăra și frumoasa Phina, el cere să facă o călătorie de doi ani pe mări. Cedând dorinței sale, unchiul său îl trimite să viziteze Noua Zeelandă la bordul vasului "Dream", comandat
Școala Robinsonilor () [Corola-website/Science/321310_a_322639]
-
aceluiași an. Godfrey, un tânăr de 22 de ani, trăiește cu unchiul, bogatul Lord William W. Kolderup. Înainte de a se căsători cu tânăra și frumoasa Phina, el cere să facă o călătorie de doi ani pe mări. Cedând dorinței sale, unchiul său îl trimite să viziteze Noua Zeelandă la bordul vasului "Dream", comandat de căpitanul Turcotte. Alături de el se află mentorul și profesorul său de dans, T. Artelett. Din nefericire, vasul se scufundă la câteva mile de o insulă pe care Godfrey
Școala Robinsonilor () [Corola-website/Science/321310_a_322639]
-
Singapore. Micul lor fiu, Wat, moare la puțin timp după plecarea lui John, ceea ce o face pe soția lui să-și piardă mințile. Acest eveniment îi dă ocazia soțului verișoarei ei, Len Burker, de a o sechestra în așteptarea decesului unchiului ei, un bogătaș din Wyoming care îi lasă prin testament imensa sa avere. Dar Len Burker este prins în scandalul afacerilor dubioase pe care le desfășoară în San Diego și este obligat să părăsească America. Printr-un miracol, rațiunea doamnei
Doamna Branican () [Corola-website/Science/321318_a_322647]
-
părăsească America. Printr-un miracol, rațiunea doamnei Branican revine, iar biata femeie află că au trecut mai bine de trei ani de la plecarea pe mare a soțului ei, fără a se mai primi vreo veste de la el. Moartea accidentală a unchiului ei o pune în posesia unei averi fabuloase, pe care doamna Branican o folosește pentru a ajuta familiile nevoiașe, a înființa un orfelinat și pentru a sponsoriza o serie de expediții menite să dea de urma soțului ei dispărut. Expedițiile
Doamna Branican () [Corola-website/Science/321318_a_322647]
-
York, fiica cea mică a lui Claude Bowes-Lyon, al 14-lea Conte de Strathmore și Kinghorne și a Ceciliei Bowes-Lyon. A fost botezată la Palatul Buckingham la 30 octombrie 1930 de arhiepiscopul de Canterbury, Cosmo Lang. Nașii ei au fost: unchiul ei Prințul de Wales (reprezentat de fratele lui, Prințul George); vara tatălui ei Prințesa Ingrid a Suediei (reprezentată de Lady Patricia Ramsay); mătușa ei Prințesa Victoria; mătușa maternă Rose Leveson-Gower, Contesă Granville; unchiul matern David Bowes-Lyon. Ducii de York erau
Prințesa Margaret, Contesă de Snowdon () [Corola-website/Science/320542_a_321871]
-
Canterbury, Cosmo Lang. Nașii ei au fost: unchiul ei Prințul de Wales (reprezentat de fratele lui, Prințul George); vara tatălui ei Prințesa Ingrid a Suediei (reprezentată de Lady Patricia Ramsay); mătușa ei Prințesa Victoria; mătușa maternă Rose Leveson-Gower, Contesă Granville; unchiul matern David Bowes-Lyon. Ducii de York erau percepuți de public drept familia ideală: tată, mamă și copii. Zvonurile nefondate că Margaret era surdo-mută n-au dispărut până la prima apariție publică la nunta unchiului ei Prințul George în 1934. A fost
Prințesa Margaret, Contesă de Snowdon () [Corola-website/Science/320542_a_321871]
-
Victoria; mătușa maternă Rose Leveson-Gower, Contesă Granville; unchiul matern David Bowes-Lyon. Ducii de York erau percepuți de public drept familia ideală: tată, mamă și copii. Zvonurile nefondate că Margaret era surdo-mută n-au dispărut până la prima apariție publică la nunta unchiului ei Prințul George în 1934. A fost educată împreună cu sora sa, Prințesa Elisabeta, de guvernanta lor scoțiană Marion Crawford. Regele George al V-lea a murit când Margaret avea cinci ani, iar unchiul ei i-a succedat sub numele de
Prințesa Margaret, Contesă de Snowdon () [Corola-website/Science/320542_a_321871]
-
dispărut până la prima apariție publică la nunta unchiului ei Prințul George în 1934. A fost educată împreună cu sora sa, Prințesa Elisabeta, de guvernanta lor scoțiană Marion Crawford. Regele George al V-lea a murit când Margaret avea cinci ani, iar unchiul ei i-a succedat sub numele de Eduard al VIII-lea. În mai puțin de un an, la 11 decembrie 1936, Eduard a abdicat pentru a se căsători cu Wallis Simpson, o americancă divorțată de două ori, pe care nici
Prințesa Margaret, Contesă de Snowdon () [Corola-website/Science/320542_a_321871]
-
episcopul Otto de Freising consemna că toți ungurii "„sunt atât de supuși monarhului și chiar și a-l jigni prin șoapte ascunse era considerat fărădelege”". Fiul său Ștefan al III-lea (1162-1172) a trebuit să se lupte pentru tron cu unchii săi, Ladislau al II-lea (1162-1163) și Stephen al IV-lea (1163-1165), care au primit împotriva lui ajutor bizantin. În timpul domniei sale, împăratul Manuel I Comnenul a ocupat provinciile sudice ale regatului sub pretextul că fratele regelui, Béla ("Despotul" Alexius) trăia
Dinastia Arpadiană () [Corola-website/Science/320566_a_321895]
-
casa de Barcelona, care l-a influențat la alegerea stemei a familiei Árpád (scut cu opt dungi roșii și albe). Fiul și succesorul său, regele Ladislau al III-lea (1204-1205) a murit în copilărie și în locul său a fost încoronat unchiul său, Andrei al II-lea (1205-1235). Domnia acestuia s-a caracterizat prin conflicte interne permanente: un grup de conspiratori i-au ucis regina, Gertrude a Meraniei (1213); nobili nemulțumiți l-au obligat să emită Bula de Aur din 1222 prin
Dinastia Arpadiană () [Corola-website/Science/320566_a_321895]