9,098 matches
-
de suprafață și interfață, Tehnici de procesare și investigare a materialelor magnetice, Materiale și tehnologii pentru stocarea informației, Tehnici de rezonanță magnetică. În cei 37 ani de activitate didactică și de cercetare științifică, prof.univ.dr.ing. Nicolae Sulițanu a fost remarcat datorită vocației de profesor și cercetător, obținând rezultate deosebite:coautor la patru cărți cu caracter tehnico-științific, din care una, în calitate de autor: Fizica suprafeței solide (1997); - autor sau coautor la peste 170 de lucrări științifice publicate în reviste de specialitate naționale și internaționale
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Ioan Șandru a predat cu competență și spirit didactic deosebit cursurile: Geografie umană și generală, Probleme speciale geoeconomice, Geografia economică a lumii, Geografie economică și politică. Cursurile ținute de prof. dr. doc. Ioan Șandru erau complete, foarte bine documentate și actualizate. Vocația didactică era permanent susținută de informații dintre cele mai noi. A fost un cadru didactic distins, competent, dinamic, autoritar și cu o putere de muncă deosebită, respectat de studenți și colegi. Ca invitat la Universitatea „Kosuth Layos“ din Debrecin (Ungaria
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
fertilă pentru spirit. Prof. univ. dr. Vasile Tamaș a trecut în neființă la 23 octombrie 2007 și a fost înmormântat în Cimitirul „Sf. Apostoli Petru și Pavel“ din Iași. TEODORESCU STELUȚA (1926-2008) PSIHOLOG și PROFESOR Eminent dascăl și psiholog de vocație, prof. univ. dr. Steluța Teodorescu a fost o remarcabilă exponentă a școlii ieșene de psihologie. S-a format, a colaborat și a continuat într-o tradiție de mare ținută: Vasile Pavelcu, Ernest Stere, Petre Botezatu, Ion Holban. S-a născut
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
în 1986) a funcționat ca profesor consultant (până în 1989), iar în paralel a susținut dezvoltarea învățământului psihologic alternativ, ca profesor al Universității „Petre Andrei“ din Iași. Activitatea la catedră a prof. dr. Steluța Teodorescu a demonstrat o contopire armonioasă între vocația sa didactică și cea de cercetare științifică. Și-a respectat și stimulat mereu studenții prin cursurile pe care le-a ținut. Erau dense, clare, foarte bine structurate și în priză directă cu auditoriul. A fost titulara disciplinelor Psihologie generală și
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
După o activitate de peste cinci decenii, demnă și bogată în realizări, prof univ. dr. Steluța Teodorescu a trecut în neființă la 9 mai 2008, fiind înmormântată în Cimitirul „Eternitatea“ din Iași. TIMOȘCA, GHEORGHE (1922-2011) MEDIC și PROFESOR Cadru universitar cu vocație, renumit specialist, prof. univ. dr. Gheorghe Timoșca a contribuit cu talent și dăruire la dezvoltarea învățământului medical ieșean și la formarea a nenumărate generații de studenți și medici stomatologi. S-a născut la 7 iulie 1922, în orașul Chișinău, Republica Moldova
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
și credit (1978, curs universitar), Monedă și credit (1992), Dimensiunea financiară a întreprinderii (1995), Mecanismele și instituțiile economiei de piață, Monedă și credit (în colaborare, 1997 și 1998), Forța stimulentelor economice (2001). Formator de școală, apreciat specialist și dascăl cu vocație, prof. univ. dr. Vasile Turliuc a contribuit cu talent și dăruire la dezvoltarea învățământului universitar economic. A realizat 7 proiecte și granturi de cercetare finanțate. A susținut peste 100 de lucrări și comunicări științifice în țară și străinătate. Prof. univ.
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Sisteme informaționale, Bazele ingineriei urbane și dezvoltării regionale, Teoria informației. Ca profesor asociat la Asociația Română de Calitate (1996-2005) a predat disciplinele: Statica calității, Marchetingul calității, Costurile calității, Calitatea în proiectare, Calitatea proceselor de producție, Calitatea resurselor umane. Profesor prin vocație, și-a onorat disciplinele predate, promovându-le la un înalt nivel științific prin îmbinarea unei vaste documentări cu realizările proprii de specialitate. Ca un adevărat pedagog și un om de știință, prof. dr. ing. Nicolae Ungureanu a publicat, în sprijinul
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
ținut legătura cu Muzeul Politehnic (azi Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu“)participând cu lucrări la sesiunile științifice organizate la nivel național. În cei peste 32 de ani de activitate neîntreruptă și-a dăruit întreaga existență și forță de manifestare vocației de muzeograf, izvorâtă din râvnă, pricepere și sinceritate. Eugenia Ursescu a plecat la cele veșnice la 27 iunie 2010 și a fost înmormântată în Cimitirul „Eternitatea“ din Iași. VANCEA, PETRE P. (1930-2007) MEDIC și PROFESOR Personalitate marcantă a vieții medicale
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
puțin suspectată de „compromisul cu imediatul“ (a se înțelege cu spiritul pragmatic !) un veritabil gînditor și om de spirit se călăuzea după deviza theoria sine praxis est cum rota sine axis ... Și-apoi, de ce-am spune „liceu teoretic“ cînd vocația instituției consacrate de Aristotel se exprimă într-un perfect echilibru dintre științele TEORETICE (matematică, fizica și filosofie, sau metafizica), științele PRACTICE (economia, sau hrematistica, că arta a dobîndirii avuției evaluate în aur; politică; etică) și, respectiv, științele CREATOARE (adică poetica
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
în 1894, pentru a se extinde, din 1918, în Liceul [de stat] „Cuza Vodă“ ) este, acum, un „colegiu NAȚIONAL“ ? Că are elevi din toată țara ? Dar cînd era doar „liceu“ (sau „școală medie“ ), instituția în prag de rotundă sărbătoare avea vocație continentală, căci peste tot asemuirea cu lupul, adică îndrăzneala în cuget, gîndire și imaginație, a mobilizat pe tinerii în formare ! Iar dacă însuși „colegiul național“ se finalizează prin bacalaureat, nu înseamnă această obținerea „fructului de laur“ (bacca laurea) și a
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Oficial de artă plastică (avea 16 ani) îi aduc o notorietate precoce. E lesne de concluzionat că harul primordial era pictură, în egală măsură - alean și tortură, libertate și captivitate. E probabil că pendularea adolescentina între artă și știință, între vocația plastică și precizia chirurgicală, între traiul boem și viața riguros planificată să fi tulburat în adâncul conștiinței sale resorturi intime, nedezlegate nici de specialiști, încât chiar din perioada pariziana să se arate semnele unei boli îndelungi și nevindecabile. În final
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
nevindecabile. În final, balanța acestui echilibru fragil între știință și arta a înclinat talgerul către limbajul liniilor și al culorilor. Capitolul epistolar este de mare interes monografic, desprinzându-se câteva aspecte esențiale despre profilul spiritual al pictorului în tinerețe: atragerea/vocația ineluctabila, aproape devoranta către artă plastică, o emoționantă dragoste filiala, semnele unei boli chinuitoare și dorul de locurile natale. Scrisorile în sine cuprind pagini dramatice despre o sfâșiere lăuntrica a artistului grijuliu, prins între două viituri: pe o cale să
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
dorul de locurile natale. Scrisorile în sine cuprind pagini dramatice despre o sfâșiere lăuntrica a artistului grijuliu, prins între două viituri: pe o cale să nu și amărască părinții, adică să studieze medicină și pe cealaltă cale să-și urmeze vocația de artist. Personal, confesiunile epistolare ale artistului Viorel Huși îmi par de o dramatică autenticitate, iar pictorul - un personaj dilematic, într-o dramă psihologică. Chiar în scrisoarea din 15 iunie 1929 (ziua majoratului!), la Paris fiind, deși se arătă mulțumit
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
și pentru pictură), dar își mărturisește „curajul și pofta pentru pictură” și se simte strâmtorat căci „Nu știu singur ce să fac, partea vulnerabilă e pictură asta” (p. 15). Încă în anul 1929, criticul de artă Tancrède Viala observa dihotomia vocație aspirație a tânărului artist, „un talent ieșit din comun”, „fire impetuoasa, temperament impulsiv și viguros, antrenat atât către artă, cât și către știință - medicină”. Vocea interioară îi luminează indeciziile și Viorel Huși alege să se specializeze la École des Beaux-Arts
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
revine în învățământul universitar transferându-se la catedră de metodica a Universității „Babeș-Bolyai”, disciplina Metodica predării fizicii. Aici va elabora mai multe lucrări în domeniul practicii pedagogice, metodologiei predării fizicii, de informare științifică din domeniile noi ale fizicii. Înzestrat cu vocație pedagogica și metodă didactica de excepție, s-a făcut remarcat în activitatea de perfecționare a profesorilor de fizică, în conducerea unor cursuri de vară (1933), a cursurilor practice organizate de Minister (1942), dar și ca lector și conferențiar la Institutul
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
la a cărei susținere nu precupețea nici un efort [...] un mare savant român care, în tot ce a făcut și întotdeauna sub cea mai aleasă modestie, s-a gândit la înălțarea țării sale prin știință și cultură pe care, cu adevărată vocație de dascăl n-a ostenit să o răspândească între elevi și studenți. Prin faptele și activitatea să, Profesorul Petre Pogângeanu „nu mai poate muri”. Într-o evocare din anul 1995, sub titlul Petru Pogângeanu - precursor al semioticii în Alma Matter
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
raportului cu fiica ei, însă, se ridica la un nivel inegalabil, de o perfecțiune caldă, fără fisură, supraomenească. Este uimitor faptul că unui om altminteri obișnuit i se poate întâmpla așa ceva. Ne așteptăm la excelență umană din partea celor care au vocația sfințeniei, nu din partea oamenilor „normali“ - cu toate acestea, Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu a trăit și a murit în aerul tare al excelenței morale, nu mai puțin decât cei care aveau vocația sfințeniei; ne așteptăm la eroism de la cei care au vocația eroismului
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
întâmpla așa ceva. Ne așteptăm la excelență umană din partea celor care au vocația sfințeniei, nu din partea oamenilor „normali“ - cu toate acestea, Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu a trăit și a murit în aerul tare al excelenței morale, nu mai puțin decât cei care aveau vocația sfințeniei; ne așteptăm la eroism de la cei care au vocația eroismului - or, Ecaterina Bălăcioiu Lovinescu a avut parte de un sfârșit absolut eroic, fără să fi luptat niciodată pentru ceilalți, pentru dreptate sau pentru adevăr; a luptat pentru o singură
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
au vocația sfințeniei, nu din partea oamenilor „normali“ - cu toate acestea, Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu a trăit și a murit în aerul tare al excelenței morale, nu mai puțin decât cei care aveau vocația sfințeniei; ne așteptăm la eroism de la cei care au vocația eroismului - or, Ecaterina Bălăcioiu Lovinescu a avut parte de un sfârșit absolut eroic, fără să fi luptat niciodată pentru ceilalți, pentru dreptate sau pentru adevăr; a luptat pentru o singură persoană și s-a sacrificat strict pentru un singur ideal
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
simpatică! Dar tot nu știu ce caută aici. — Îhm... Robyn... Am și eu o curiozitate, zic șovăitoare. Ești cumva aici în... scop profesional? — A, nu. Nu, nu, nuuuuu. Robyn scutură vehement din cap. Ce fac eu nu e o profesie. E o vocație. Timpul pe care mi-l dedic... pasiunea cu care îmi fac treaba... — Aha. Îi arunc o privire confuză lui Elinor. Păi, ideea e că... nu știu dacă o să am nevoie de ajutor. Deși e foarte frumos din partea ta... — N-ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
un eseu controversat (Un peuple de solitaires, 1956), Emil Cioran a Întors mănușa pe dos. În stilul său paradoxal, el a transformat viciul În virtute. Proverbiala și ridicola frică a evreilor a devenit „temeritatea și noblețea fricii lor” : „Luptători din vocație - [poporul evreu] e cel mai războinic dintre popoarele civile [...] Confortul limitelor le este străin [evreilor] : Înțelepciunea lor e Înțelepciunea exilului, cea care te Învață cum să Învingi când toți te sabotează, cum să te crezi ales când ai pierdut totul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
etc. impuneau modificări care aveau efecte în lanț: înlocuiri, ajustări, amînări, renunțări. Uneori colaboratorii ne cereau explicații, alteori simțeam noi nevoia să li le dăm. Cum? Prin corespondență, căci pînă în anii ’70 nu toți aveam telefoane. Deși îmi lipsește vocația epistolară și nu-s iute la scris, am acordat atenție acestui aspect. încercam să nu mă dezic de angajamentele asumate, să-mi reafirm consecvența în aprecieri față de cei afectați, eventual să le propun alternative ori să le ofer compensații. Ca să
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
ar ajunge o singură pagină pentru a-l caracteriza pe autor drept un om de stil impetuos, convins de poziția și atuurile sale, redutabil, care se supraveghează în permanență. Debitul epistolar al lui Mihai Drăgan (aș putea vorbi de o vocație episolară) era deosebit de puternic. De obicei grăbit, scria „pe fugă”, „dintr-o suflare”, cîteodată la ore tîrzii, în majoritatea cazurilor fără nici o ezitare de condei, făcea sublinieri (cu una, două și trei linii, ridicînd cota de atenție), adăuga „peseuri” peste
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
consiliului profesoral manevrat de el. S-a pus la vot (secret) dosarul de profesor. Votul a fost zdrobitor în favoarea mea (40). Doar 2 (doi), împotrivă (se pare că: Irimia și Sîrbu). în scurtă vreme se vor decoda și alte mîrșăvii. Vocația acestor indivizi este aceea a murdăriei. Cred în justiția imanentă. Să avem sănătate. Cu toată prietenia, Mihai Drăgan P.S. Ca să vezi ce scriu, îți trimit trei din notele și contra - notele mele. Bună pleasna cu Sudiștii. N.B. Scrisoarea telegrafică s-
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
1996, Iași), autorul unei Istorii a literaturii române vechi și al multor studii literare și de metodică, a fost dintre cei mai umani profesori pe care i-am avut în Facultatea de Filologie a Universității „Al. I. Cuza”. Pedagog cu vocație, reprezenta maximum de solicitudine și generozitate. Era întruchiparea „omului cu suflet mare”, larg, deschis la problemele celorlalți (studenți și colegi de catedră). Sau, ca să le dau satisfacție și celor deprinși să pună poreclele înaintea numelor, un „Moș” accesibil („Moș” - nu
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]