74,167 matches
-
sărăcie și corupție; câini vagabonzi; maltratarea minorităților naționale; obiceiuri arhaice (căsătorii de minori în rândul țiganilor); contrabandă cu țigări; Evenimentele pozitice care au atras atenția presei internaționale până la 1999 au fost mai puține: performanța echipei naționale de fotbal de la campionatul mondial din S.U.A. (1994); semnarea de către România a „Parteneriatului de Pace” cu N.A.T.O. (1994). procesul de aderare la N.A.T.O. și UE; c) Imaginea României după 1999 Imaginea României în presa internațională a început să se îmbunătățească după anul 1999
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
realizat prin recursul la statul-providență (statul intervine pentru eliminarea dezechilibrelor economice pentru a asigura prosperitatea și siguranța cetățenilor); cel mai important program de refacere a fost aplicat în S.U.A. „New Deal”; b) Economia postbelică După cel de-al Doilea Război Mondial, SUA au contribuit la refacerea economică a Europei prin Planul Marshall. Obiectivele americanilor erau multiple: umanitare; politice (evitarea extinderii influenței sovietice în statele din Europa de Vest); economice (prevenirea izbucnirii unei noi crize de supraproducție precum cea din anii 1929-1933); Astfel, timp
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
de Cooperare Economică OECE un prim pas spre integrarea vest-europeană; întărirea relațiilor de solidaritate între Europa Occidentală și S.U.A.; consolidarea dependenței statelor din Europa Occidentală față de S.U.A; Una dintre caracteristicile principale ale evoluției economice după al Doilea Război Mondial a fost integrarea economică. Anii 1945-1973 au fost denumiți „cei 30 de ani glorioși” datorită prosperității și dezvoltării economice pe care Europa le-a înregistrat în această perioadă. Factorii creșterii economice occidentale au fost: ajutorul economic american acordat prin Planul
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
clară din cauza intervenției brutale a statului în viața individului; 2. Globalizarea a) Ce este globalizarea? Termenul de globalizare desemnează, în primul rând, un fenomen care s-a manifestat inițial în domeniul economic, mai ales după cel de-al doilea război mondial, dar acum cuprinde și aspecte ale vieții sociale, culturale și politice. Globalizarea este un proces complex determinat de ușurința cu care oamenii pot călători, comunica și face comerț aproape oriunde pe planetă. Globalizarea este un proces care are ca rezultat
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
aspecte ale vieții sociale, culturale și politice. Globalizarea este un proces complex determinat de ușurința cu care oamenii pot călători, comunica și face comerț aproape oriunde pe planetă. Globalizarea este un proces care are ca rezultat realizarea unei noi ordini mondiale în care are loc o puternică integrare a activității economice la scară planetară prin: transnaționalizare și multinaționale; crearea de zone de liber schimb (NAFTA Acordul de Comerț Liber Nord American constituit în 1994 din SUA, Canada și Mexic); crearea de
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
nu pot fi rezolvate decât prin colaborarea dintre state; b) Componentele globalizării: militară, economică, socială, culturală, politică; c) Actorii globalizării companiile transnaționale (Microsoft, Coca Cola, Mc Donalds); organizațiile internaționale (O.N.U., U.E, N.A.T.O.); organizațiile nonguvernamentale; organizații economice mondiale (F.M.I., G.A.T.T., O.M.C.) d) Beneficiile globalizării răspândirea rapidă a inovațiilor; dezvoltarea comerțului mondial; o mai bună alocare a resurselor; colaborarea între state în scopul rezolvării problemelor; crearea unui sentiment de solidaritate globală; accesul rapid la piețele de
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
politică; c) Actorii globalizării companiile transnaționale (Microsoft, Coca Cola, Mc Donalds); organizațiile internaționale (O.N.U., U.E, N.A.T.O.); organizațiile nonguvernamentale; organizații economice mondiale (F.M.I., G.A.T.T., O.M.C.) d) Beneficiile globalizării răspândirea rapidă a inovațiilor; dezvoltarea comerțului mondial; o mai bună alocare a resurselor; colaborarea între state în scopul rezolvării problemelor; crearea unui sentiment de solidaritate globală; accesul rapid la piețele de capital; e) Pericolele globalizării insecuritatea economică și financiară; insecuritatea locului de muncă; insecuritatea sănătății; insecuritatea culturală
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
1924 sunt o perioadă caracterizată de migrația spre America a oamenilor din estul și sudul Europei. În secolul al XXlea, sensul migrației s-a schimbat, Europa devenind, din sursă de emigranți, destinație pentru imigranți. După cel de-al Doilea Război Mondial, au loc migrații umane importante, direcționate în special dinspre țările slab dezvoltate către cele dezvoltate; asistăm după cel de-al Doilea Război Mondial la o importantă migrație a forței de muncă spaniolă, greacă și italiană spre Nordul Europei (spre Belgia
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
a schimbat, Europa devenind, din sursă de emigranți, destinație pentru imigranți. După cel de-al Doilea Război Mondial, au loc migrații umane importante, direcționate în special dinspre țările slab dezvoltate către cele dezvoltate; asistăm după cel de-al Doilea Război Mondial la o importantă migrație a forței de muncă spaniolă, greacă și italiană spre Nordul Europei (spre Belgia, Olanda, Germania). Din anii ’80, Spania, Italia, Grecia, Portugalia au încetat să mai furnizeze emigranți, iar din anii ’90 au devenit țări care
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Republica Moldova, Ucraina, Serbia, Macedonia, Bulgaria, Albania, Slovacia, Ungaria). Până în 1940, statul român i-a sprijinit pe românii „mărginași” prin forme diverse: subvenționarea și construirea de școli, biserici; trimiterea de ziare, reviste, cărți; schimburi culturale; După cel de-al Doliea Război Mondial, acești români au fost neglijați, ceea ce a creat condiții favorabile pentru procesul de deznaționalizare. Situația s-a ameliorat după 1989. Diaspora românească propriu-zisă s-a format în mai multe valuri, începând cu secolul al XIX-lea. b) Emigrația românească înainte de
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Român (1949) cu sediul la Washington; a fost prezidat de Nicolae Rădulescu (19491950), apoi de Constantin Vișoianu (1950-1975). Acest organism a condus din exil rezistența anticomunistă până în 1975, când s-a autodizolvat; a jucat rolul unui guvern în emigrație. Uniunea Mondială a Românilor Liberi, cu sediul central la Londra și având filiale în peste 20 de țări; inițiativa înființării a aparținut lui Ion Rațiu și Horia Georgescu, Istoria diasporei și a exilului românesc este puțin cunoscută; un pas important s-a
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
de drumuri. Cercetarea românească a intrat în declin după instaurarea regimului comunist; mulți oameni de știință au plecat din țară. Cercetarea românească nu a mai oferit contribuții deosebite în ceea ce privește dezvoltarea științei și tehnicii, principalele cauze fiind: izolarea față de evoluția științei mondiale; lipsa acută a resurselor; După 1989, din considerente materiale, s-a accentuat fenomenul „migrația creierelor” (Brain Drain). Matematică Traian Lalescu Gheorghe Țițeica Cibernetică Ștefan Odobleja este unul dintre fondatorii ciberneticii; el a publicat prima lucrare din lume în care se
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
timp. Secolul al XX-lea a determinat o ascensiune a republicii în detrimentul monarhiei. În prima jumătate a secolului al XX-lea, monarhia era cea mai des întâlnită formă de stat. Numărul statelor republicane a început să crească după Primul Război Mondial. De exemplu, România a fost monarhie până la 30 decembrie 1947 când s-a instalat regimul comunist iar România a fost proclamată Republica Populară Română. Democrația nu se asociază obligatoriu cu una din formele de stat. c) Sisteme de guvernământ Sistemul
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
justifice introducerea unor măsuri economice progresiste; să ajute la instituirea coexistenței pașnice cu Occidentul; să-i absolve pe Hrușciov și pe alți lideri sovietici ai momentului de complicitate la crimele și greșelile lui Stalin; După cel de-al doilea război mondial, acest regim de „democrație populară” s-a instalat în: Europa (România, Bulgaria, Ungaria, Polonia, Cehoslovacia, RDG, Iugoslavia, Albania); Asia (China, Coreea de Nord, Vietnam); America (Cuba). Anumite regimuri comuniste au avut caracateristici specifice, rezultate din condițiile din țara respectivă, tolerate sau admise
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
între forțele comuniste conduse de Mao Zedong și forțele naționaliste conduse de Jiang Jieshi (Chiang Kai Shek); aceste eveniment nu a fost prmit cu prea mare entuziasm de către Stalin care intuia o viitoare concurență din partea Chinei în ceea ce privește conducerea mișcării comuniste mondiale; până la 1956, Mao a urmat modelul economic sovietic, lansând un plan cincinal care punea accentul pe dezvoltarea industriei grele; după 1956, an care marchează destalinizarea, Mao a inițiat o politică proprie caracterizată prin: „marele salt înainte” (1958 1962); „revoluția culturală
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
pierderi umane (23 milioane morți, 20 milioane răniți, au fost mobilizați 50 de milioane de soldați;); 330 miliarde de dolari cheltuieli de război; mari pierderi materiale (37 de miliarde dolari pierderi militare); Europa și-a pierdut poziția dominantă pe plan mondial; în plan social, apare categoria veteranilor de război; intensificarea mișcării feministe; intensificarea acțiunilor greviste; prăbușirea marilor imperii: rus, otoman, austo-ungar; apariția unor noi state ( s-au format două state noi: Iugoslavia și Cehoslovacia, a reapărut Polonia pe harta Europei, s
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
marilor imperii: rus, otoman, austo-ungar; apariția unor noi state ( s-au format două state noi: Iugoslavia și Cehoslovacia, a reapărut Polonia pe harta Europei, s a reîntregit România etc.); apariția unui nou regim politic: comunismul; g) România în primul război mondial Politica externă a României înainte de Primul Război Mondial După obținerea independenței (1878), teama de tendințele expansioniste ale Rusiei, manifestate clar în urma războiului din 1877-1878, a determinat România să încheie un tratat secret în 1883 cu Puterile Centrale. Între anii 1878-1914
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
state ( s-au format două state noi: Iugoslavia și Cehoslovacia, a reapărut Polonia pe harta Europei, s a reîntregit România etc.); apariția unui nou regim politic: comunismul; g) România în primul război mondial Politica externă a României înainte de Primul Război Mondial După obținerea independenței (1878), teama de tendințele expansioniste ale Rusiei, manifestate clar în urma războiului din 1877-1878, a determinat România să încheie un tratat secret în 1883 cu Puterile Centrale. Între anii 1878-1914, România a reprezentat un factor de stabilitate în
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
României în război (10 noiembrie 1918) Victoriile Antantei din vara anului 1918 au creat condiții favorabile pentru reintrarea României în război. La 18 noiembrie, Bucureștiul eliberat a primit pe suverani și autorități. Principala consecință a participării României la Primul Război Mondial a fost realizarea Marii Uniri (1918). 2. Conferința de Pace de la Paris (1919-1920) și noua ordine internațională a) Participanți la Conferința de Pace Au participat reprezentanți din 32 de state, dar deciziile au fost luate de „cei 4 mari”: George
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
otoman) și a afirmării principiului autodeterminării (Cehoslovacia, Iugoslavia, Polonia, statele baltice, Finlanda); rolul Europei scade, sporind în același timp cel al Statelor Unite; dar S.U.A. au adoptat în politica externă un izolaționism relativ care va fi menținut până la al Doilea Război Mondial. noua configurație a frontierelor europene, bazată pe principiul naționalităților, era departe de a fi perfectă; unele regiuni sunt disputate de mai multe state; toate aceste nemulțumiri vor alimenta un revizionism care va marca puternic evoluția relațiilor internaționale; țări precum Germania
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
în 1922 și reglementa în general problemele de război Falimentul Societății Națiunilor a fost marcat de: neînțelegerile dintre Marile Puteri; ascensiunea fascismului pe plan internațional; acțiunile agresive ale Japoniei, Italiei și Germaniei; tratatul Ribbentrop-Molotov; izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial; b) Sistemul de securitate colectivă Securitate colectivă=măsuri comune între mai multe state pentru menținerea păcii, integrității teritoriale și respectarea angajamentelor; Societatea Națiunilor a acționat pentru constituirea unui sistem de securitate colectivă în cadrul căruia un rol important l-au jucat
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
iar Slovacia a devenit stat independent); aprilie 1939 = profitând de confuzia care domina Europa în perioada respectivă, Mussolini a ocupat Albania; 31 martie 1939 = Polonia primește garanțiile Angliei și Franței; 4. Cooperare și conflict în timpul celui de-al Doilea Război Mondial (1939-1945) a)Cauzele războiului: Tratatul de neagresiune Ribbentrop Molotov; Acțiunile agresive ale Japoniei, Italiei și Germaniei; Conciliatorismul Angliei și Franței; Tratatul Ribbentropp-Molotov La 23 august 1939, miniștrii de externe ai Germaniei și Uniunii Sovietice au semnat un tratat de neagresiune
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
participat 61 de state grupate în două alianțe: Axa: Germania, Italia, Japonia, Ungaria, Bulgaria, Finlanda, România (între anii 1941-1944); Aliații sau Coaliția Națiunilor Unite: Anglia, SUA, URSS, Franța, China; c)Începutul războiului (1 septembrie 1939) Cel de-al doilea război mondial a început la 1 septembrie 1939 când Germania a atacat Polonia. La 3 septembrie 1939, Franța și Anglia au declarat război Germaniei. La 17 septembrie 1939, URSS a atacat Polonia care va fi desființată. După desființarea Poloniei, URSS s-a
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
iar asediul Leningradului a durat 900 de zile. g) Intrarea în război a SUA la 13 aprilie 1941, URSS și Japonia au semnat un tratat de neagresiune care a constituit o mare cotitură diplomatică a celui de-al Doilea Război Mondial. Japonia dorea să creeze în Pacific o „sferă de coprosperitate asiatică” sub dominația sa; la 7 decembrie 1941, pentru a elimina amenințarea reprezentată de flota americană în Oceanul Pacific, Japonia a lansat un atac surpriză asupra bazei militare de la Pearl Harbor
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
războiului 110 milioane de soldați mobilizați; 50-55 milioane de morți, 1000 miliarde de dolari cheltuieli de război; 1500-2000 miliarde de dolari pierderi materiale; noutăți militare: racheta (Germania) și bomba atomică (S.U.A.); l)Participarea României la cel de-al Doilea Război Mondial La 1 septembrie 1939, România și-a proclamat neutralitatea; Participarea României la război poate fi împărțită în două etape: 22 iunie 1941-23 august 1944 = participarea alături de Axă pe frontul de est; 23 august 1944-12 mai 1945 = participarea alături de Coaliția Națiunilor
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]