74,167 matches
-
buni săritori cu prăjina din lume, au reieșit următoarele valori: între 15 și 10m: viteze de 8,04 9,42 m/sec; între 10 și 5m: viteze de 9,06 9,77 m/sec (cu mențiunea că S. Bubka, recordmanul mondial al probei realiza viteze superioare). Datele de mai sus se referă la bărbați. Pentru femei se apreciază că valorile sunt cu circa 2m/sec mai mici decât la bărbați, respectiv 7,0-7,7 m/sec pe ultima parte a elanului
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
ce ne îngrijorează. Dumneavoastră ați făcut o panoramare a valorilor filozofiei universale în lucrările deja publicate, dar, pornind de la realitatea românească, avem sau nu avem o școală de filozofie? Unii spun că da, alții că nu. Înainte de al doilea război mondial au existat chiar câteva vârfuri, rămase însă în același anonimat. Ce se întâmplă cu ele? În această privință eu mă așteptam ca lucrurile să fie foarte clare, după o perioadă în care totul se făcea după schemele venite de la Moscova
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Consider și acum că ei ar trebui în continuare protejați de specialiștii Centrului de Îndrumare și să creeze chiar un muzeu al artei naive, așa cum în Iugoslavia sunt foarte multe, dublate de centre ale picturii naive, cu artiști de renume mondial, cu critici de artă specializați, cu albume. De aceea și sunt cunoscuți în întreaga lume. Povestea e cât se poate de interesantă, dar vă propun să ne reîntoarcem la Tescani, acolo unde ați impus o școală de peisaj cu rezonanță
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
americană, care era fagotistă la Londra atunci, la Ateneul Român, acum 10 ani. Și am văzut în acel moment ce înseamnă un om de cultură. A venit în România pentru două lucruri. A venit să audă, să vadă prima execuție mondială a acestui concert, în interpretarea acestei doamne, și să vadă două tablouri de Grigorescu la Muzeul de Artă. A venit, 90 de ani are, s-a uitat, pe atunci avea 80, a stat o jumătate de oră, le-a privit
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
doar câteva zile urmând să rotunjiți nouă decenii de viață... ...da, așa e. Am văzut lumina zilei la 12 octombrie 1916, într-un sat de pe malurile Sabarului (CrovuPotlogi), veche așezare de rumâni de pe pământurile Brâncovenilor și Cantacuzinilor, în timpul primului război mondial, tatăl meu căzând în luptele de la Oituz. Să înțeleg că această întâmplare tragică v-a apropiat de Bacău? În Bacău m-au adus serviciul militar, războiul și, ulterior, numirea în învățământ. Legătura cu aceste locuri datează însă încă înainte de 1940
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
militar, am revenit, fiind încorporat la Centrul 5 Jandarmi de la Tisești - Târgu Ocna, dar la Bacău îl vizitam și pe fratele meu, angajat subofițer în cadrul Regimentului 27 Infanterie și căzut, la rându-i, pe frontul celui de al Doilea Război Mondial. Apoi, mi-am găsit Bacăul nu numai prin căsătorie, ci și ocupând o catedră de Limba și literatura română la liceele de aici, timp de 36 de ani. Sunteți, așadar, băcăuan cu state vechi și doar Delasabarul adăugat numelui mai
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
pentru „rodnica activitate pe tărâm pedagogic și literar”. Deși frustrarea nu vă ocolește, ce altceva ați mai spune cititorilor în pragul aniversării celor nouă decenii? Parafrazându-l pe Creangă și privind spre cei 90 de ani înverigați între două războaie mondiale sub apăsarea a trei dictaturi (regală, militară și proletară), plus o Revoluție neterminată, aș putea începe, cum a încheiat autorul Amintirilor, partea a treia: Ia, am fost și eu, în lumea asta, un boț cu ochi, o bucată de humă
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
amintit, alte câteva din piesele mele au apărut, peste un deceniu, pe un album colectiv. Ce-ai alege, de pildă? Lăsați-mă să merg pe bicicletă, Baladă pentru viitor, pe versuri proprii, Adio, pâine neagră (Ovidiu Genaru), A treia pace mondială, Jurământ la Putna, Sala de așteptare (Adrian Păunescu), alte câteva piese pe versuri de Lucian Blaga, Ion Gheorghe, Marin Sorescu, Vasile Voiculescu, Charles Baudelaire. Bineânțeles, n-ar lipsi melodiile pe versurile marelui Eminescu, poet care rămâne în sufletul românului, făcând
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
românești. DOINA MELINTE: Îmi lipsește doar Coronița de Mălin Doina Melinte, iatăvă din nou acasă, în fața entuziastului public băcăuan, care, ca și după victoria de la Haga, vă răsfață cu aplauzele sale generoase. Cum vă simțiți în ipostaza de dublă campioană mondială? N-aș putea să afirm că am o stare specială, deși, judecând după amploarea acestei festivități organizate la Sala Sporturilor, cred mai degrabă că abia acum sunt cu adevărat emoționată. Să înțeleg că, la Budapesta, nu v-a fost teamă
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
avut niciun fel de emoții. Cu 500 de metri înainte de finiș, Dorin mi-a strigat că sunt prea „închisă”, dar, după cum ați observat, am reușit să găsesc soluția... ...și să obțineți, cu 4:04,79, nu numai un nou record mondial de sală, ci și una din cele mai bune performanțe ale anului. De ce nu ați optat pentru cursa de 1500 metri și la Haga? Inițial, așa și fusesem înscrisă. Date fiind însă rezulttele obținute până atunci la 800 metri, am
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
manual se discuta mai mult despre primul volum și mai puțin despre cel de-al doilea, pentru că nu convenea modul de a gândi al lui Marin Preda, mai exact cum vedea el satul românesc în epoca de după al Doilea Război Mondial. Și în manual chiar era sintagma aceasta: „disoluția satului tradițional românesc”. Și atât. Ei, profesorul clasei putea să dezvolte ideea, că disoluția nu înseamnă altceva, ci disoluția către rău și nu către bine a satului de la noi. Ați încercat să
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
dar el avea peste o sută de exemplare din tezaurul respectiv; -un alt tezaur, format exclusiv din monede turcești, aliaj cupru-argint, a fost descoperit de către locuitorul Ion V. Dănăilă (Scânteie) pe vatra unei case vechi, demolată imediat după primul război mondial. Nu se cunosc amănunte legate de descoperire, numărul de monede. De la descendenții descoperitorului (nepoți), autorul a recuperat 47 piese, de patru tipuri și mărimi, dar toate din același aliaj metalic. Prin comparație cu descoperiri similare publicate, acestea de la Umbrărești datează
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Economos, fiul lui Hector. Neavând urmași, după decesul lui, moșia a fost preluată de o nepoată, Elena, fosta soție a generalului Eremia Grigorescu care, împreună cu fiul ei, Dan Er. Grigorescu, au stăpânit-o până în anul 1945. Chiar înainte de primul război mondial, casele boierești de la Torcești nu au putut rezista inundațiilor, s-au ruinat, dar urmele lor încă se mai cunosc. Centrul moșiei a fost mutat la Ivești, pe terasă. Câteva construcții realizate aici de către vechii lor stăpâni, inclusiv o cramă modernă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ar fi putut fi menținute și alte construcții, inclusiv a morii, dacă s-ar fi manifestat cât de cât spirit gospodăresc și respect pentru muncă la cei care au preluat în stăpânire averile boierești după cel de-al doilea război mondial. La Ivești fusese construită o ingenioasă fântână, prin care se asigura necesarul de apă în special pentru stropitul viei nobile, fântână ce folosea forța eoliană și care funcționa fără întrerupere. Dar și această construcție a fost distrusă, ca urmare a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în realitatea actuală în rândul locuitorilor din satul Salcia, determinându-ne să vedem identitatea comunitară din vechime a tuturor locuitorilor de pe cele două vetre, respectiv Cătunași și Salcia. Cum vatra Cătunașilor a fost inundată puternic, înainte și după primul război mondial, familiile de aici s-au strămutat pe terasă, entitate numită acum Umbrărești-Deal, păstrătoare a numeroase patronime din cele arătate mai sus în planul topografic al satelor Torcești și Blăjeri, întocmit de M. Nicoleanu în 1872, pe baza vechilor documente (menționate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ce duce de la primărie la șoseaua națională și apoi la gară, dar numai până la terasă, adică exact locul pe care părinții noștri îl numeau În grădinării, deși, apoi se cultivau aici cereale. Situația s-a menținut până după primul război mondial. Cu ocazia întocmirii lucrărilor scriptice pentru expropriere, s-a întocmit și un proces-verbal, datat 28 ianuarie 1919, prin care s-a precizat delimitarea suprafețelor pe proprietari și număr de hectare, cu structurile și culturile din vechi la care acestea se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
acest document pe 17 martie 1923, la doar câteva zile înainte de votarea Constituției României din acest an, 26-27 martie. Tot cu lucrători bulgari, dar pe malul de vest al Bârladului, s-au menținut, până după cel de-al doilea război mondial, lucrările de grădinărie pe locul numit, din acest motiv, La Bulgari, despre care am amintit la începutul lucrării. Acum, acest teren este arabil, pe el succedându-se diferite culturi, dar nu de zarzavaturi. Iar cel cu numele În Grădinării a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nici un bucătar sau alte îndeletniciri practicate în mod obișnuit la toate curțile boierești. Să fi fost aceasta realitatea la Torcești ? Greu de acceptat o asemenea situație, cu atât mai greu cu cât în zilele copilăriei noastre, deci după primul război mondial, foști robi țigani de la Torcești, stabiliți între timp la marginea satului Umbrărești, lângă pădurea de la vest de sat, practicau meșteșugul fierăriei. Unuia i se zicea „moș Alec fierarul”, el avându-și locuința și atelierul pe locul unde, mai târziu, s-
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
care părinții noștri aveau valuri împănate cu fire de busuioc, pentru o bună și îndelungată păstrare, sau să mai cultive inul și cânepa în vederea obținerii firelor atât de mult și de divers întrebuințate în gospodăria țărănească, până după primul război mondial, pentru diferitele țesături de casă. Dispariția acestor meserii se datorește implacabilelor transformări ce s-au produs de la o zi la alta, pe care cei în vârstă le resimt nostalgic, pe când cei tineri nu prea găsesc timp și nici nu simt
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
locuitori obișnuiți precum: Vasile Strătulat (Caștaliu) și Sava Dănăilă la Umbrărești; Dumitru Pricop, Vasile Roșu și Năstase Brat în Slobozia, fostul Boziești; familia Damian la Torcești; Toader Nechifor la Siliștea. La Tămășeni nu a fost nici o prăvălie după primul război mondial. Exista aici un comerciant ambulant, cu numele Manole, care aducea mărfuri de la Galați și le distribuia în sat. De altfel, asemenea mod de a face comerț era mai răspândit după Războiul de Independență, când mulți dintre veteranii de război, având
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a Sânzieneler, aleasă ca zi de iarmaroc, atestă vechimea mai mare a ținerii iarmarocului la Tecuci. Cu mult mai târziu se vor stabili noile date, Sf. Teodor și, mai ales Sf. Maria, această dată la câtva timp după primul război mondial. Cooperația. Sistemul de organizare în ferme cooperatiste, pe diferite segmente de activitate lucrativă și comercială, ține de epoca modernă și se va face sub egida statului. Cele concepute pentru agricultori se voiau o măsură de rezolvare a marii crize în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
aproape de această vale, în plin câmp, pe „Drumul Mare”, iată, în 1841, exista o crâșmă. Temerar crâșmarul, ori oamenii erau mai cumsecade atunci ? Cât privește drumurile din interiorul așezărilor sătești e necesar să se rețină că, până înainte de primul război mondial, ele reprezentau un fel de vestigiu istoric, în sensul că nu existau drumuri anume trasate și aliniate după vreun plan ingineresc, deci nici vorbă de sistematizare, pentru simplul motiv că, în vechime, oamenii își întemeiau și durau așezările cum și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
avea spre vest locul numit „ulița lui Ilie Dănăilă”, prinsă în proprietatea noastră, pentru că se afla din vechime pe stânjenii de moșie ai strămoșilor noștri. La răsărit de noi se afla „ulița lui Darie Dănăilă”, căci înainte de perioada primului război mondial ducea la casa acestuia, prinsă apoi în curtea unui vecin al uliței. Înainte cu mulți ani, ele fuseseră căi de circulație și li s-a păstrat numele vechilor uzanțe, chiar și când deveniseră cu totul altceva. Se întâmpla uneori să
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
primară din perioada interbelică, care scrie că moara este pe teritoriul comunei Ivești. Merită a fi reținut și faptul că ceea ce s-a numit în zona respectivă cu termenul Atârnați, ca teritoriu, a aparținut umbrăreștenilor până după al doilea război mondial, fiind distribuit în parcele, ca locuri de casă date țăranilor din partea inundabilă a satului Umbrărești. Familia și vecinii noștri cu case în lunca Bârladului au fost beneficiari ai locurilor oferite, dar ei nu le-au folosit în scopul pentru care
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ferată Roman-Tecuci-Galați-Brăila-Ploiești-București”. E posibil ca unele tronsoane să nu fi fost suficient de bine consolidate, de unde și nota de provizorat enunțată mai sus. Cât privește drumul de fier Tecuci-Făurei, atât proiectul, cât și începutul lucrării datează dinainte de izbucnirea primului război mondial; în timpul războiului și în perioada interbelică lucrarea a fost abandonată. Dar imediat ce rușii s-au instalat ca ocupanți ai României, după 23 august 1944, lucrările au demarat în forță și în scurt timp au fost gata. Eram martor ocular cum
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]