74,019 matches
-
decât cel familial, în timp ce sudul și mai ales estul promovează un model mai tradițional de relaționare și control. Relațiile intense cu prietenii și cunoștințele nu reprezintă în mod necesar un indicator pentru capitalul social de tip bridging. În fapt, dacă prietenii în cauză sunt puțini și dacă au caracteristici identice cu cei cu care interacționează, relația cu ei ar putea deveni mai degrabă un indiciu al capitalului relațional de închidere (bonding). Deși în sudul Europei prietenii sunt mult mai puțin importanți
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
tip bridging. În fapt, dacă prietenii în cauză sunt puțini și dacă au caracteristici identice cu cei cu care interacționează, relația cu ei ar putea deveni mai degrabă un indiciu al capitalului relațional de închidere (bonding). Deși în sudul Europei prietenii sunt mult mai puțin importanți decât familia în comparație cu nord-vestul continentului, frecvența declarată a întâlnirilor tinde să fie în sud la fel de mare sau chiar mai ridicată decât în centru și în est (figura). Grecii, turcii, italienii, spaniolii și portughezii se numără
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
nord-vestul continentului, frecvența declarată a întâlnirilor tinde să fie în sud la fel de mare sau chiar mai ridicată decât în centru și în est (figura). Grecii, turcii, italienii, spaniolii și portughezii se numără printre europenii care își întâlnesc cel mai des prietenii. Norma socială este cea a sociabilității ridicate, mai ales în raport cu fostele societăți comuniste, semnificativ mai închise în ce privește întâlnirea grupurilor de prieteni. Croația și Slovenia tind, în mare măsură, spre modelul sudic, ca și - mai moderat însă - Bulgaria. Românii sunt cei
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în est (figura). Grecii, turcii, italienii, spaniolii și portughezii se numără printre europenii care își întâlnesc cel mai des prietenii. Norma socială este cea a sociabilității ridicate, mai ales în raport cu fostele societăți comuniste, semnificativ mai închise în ce privește întâlnirea grupurilor de prieteni. Croația și Slovenia tind, în mare măsură, spre modelul sudic, ca și - mai moderat însă - Bulgaria. Românii sunt cei mai „neprietenoși” europeni, considerând exclusiv frecvența declarată a întâlnirilor cu prietenii, fără a diferi totuși semnificativ de Rusia, Lituania, Ungaria și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și - mai moderat însă - Bulgaria. Românii sunt cei mai „neprietenoși” europeni, considerând exclusiv frecvența declarată a întâlnirilor cu prietenii, fără a diferi totuși semnificativ de Rusia, Lituania, Ungaria și Polonia. Doar unul din trei români (34%) declară că își întâlnește prietenii măcar o dată pe săptămână, față de 46% dintre cehi, 49% dintre germani, 58% dintre francezi, 62% dintre italieni, 66-67% dintre suedezi, spanioli și olandezi, 70% dintre turci sau 72% dintre englezi. Același diferențe tind să fie reproduse și în ce privește frecvența întâlnirii
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
diferențelor identitare, rezolvarea problemelor subzistenței pentru majoritatea membrilor societății, diversificarea formelor și timpului alocat petrecerii timpului liber au contribuit la și au fost stimulate de dezvoltarea unui model al unei vieți sociale active și intense, al unei semnificații crescute a prietenilor și cunoștințelor, aflate mai aproape decât în alte părți de nivelul de însemnătate al familiei. Partea de centru-vest a Europei cunoaște o istorie similară, având și tradiția istorică a unor relații sociale intense desfășurate mai întâi la curțile aristocraților, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și Ungaria sunt relative excepții de la regulă, însă nici aici comparația cu Vestul nu este una care să fi favorizat în trecut dezvoltarea unor relații sociale extinse. Efectele se manifestă astăzi prin distanța importantă dintre importanța familiei și cea a prietenilor, prin frecventarea mai redusă a prietenilor și prin asociaționismul mult mai scăzut (conform datelor EVS’99, un vest-european este membru, în medie, în 1,13 asociații altele decât sindicate și partide politice, în timp ce în Europa fostă comunistă același indicator are
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
regulă, însă nici aici comparația cu Vestul nu este una care să fi favorizat în trecut dezvoltarea unor relații sociale extinse. Efectele se manifestă astăzi prin distanța importantă dintre importanța familiei și cea a prietenilor, prin frecventarea mai redusă a prietenilor și prin asociaționismul mult mai scăzut (conform datelor EVS’99, un vest-european este membru, în medie, în 1,13 asociații altele decât sindicate și partide politice, în timp ce în Europa fostă comunistă același indicator are valoarea 0,41). Urbanizarea este mai
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
0,41). Urbanizarea este mai redusă, iar societățile mai tradiționaliste, unele dintre ele (în special România, Albania, Polonia, Bulgaria și Ucraina) cu importante segmente agrare mențin, acest pattern. România nu face excepție. Conform EVS’99, ponderea celor care întâlnesc săptămânal prieteni este de 34%, 27% dintre români își întâlnesc săptămânal colegii, iar din asociații făceau parte 13%. Doar 2% își întâlneau săptămânal colegii de asociație. Relațiile din afara familiei sunt așadar puține. Datele BOP-FSD din octombrie 2003 indică o realitate similară. Într-
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
muncă, credite, afaceri. Cifrele sunt aproape aceleași și pentru alte valuri ale BOP (mai 2003, mai și noiembrie 2002, 2001). Costul financiar imediat al activării relațiilor utile este nul pentru majoritatea celor care le dețin. Dintre cei ce au utilizat prietenii și cunoștințele pentru a interveni în facilitarea accesării diverselor tipuri de resurse, mai bine de 60% nu au oferit nimic în schimb (altceva decât costurile oficiale). Aceștia sunt, probabil, cei care apelează la membri ai familiei, rude sau prieteni apropiați
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
utilizat prietenii și cunoștințele pentru a interveni în facilitarea accesării diverselor tipuri de resurse, mai bine de 60% nu au oferit nimic în schimb (altceva decât costurile oficiale). Aceștia sunt, probabil, cei care apelează la membri ai familiei, rude sau prieteni apropiați. Probabil că aceeași structură o prezintă și ansamblul relațiilor utile. Rezultă un procent foarte mic (sub 3-4%) de români care dețin stocuri de relații sociale în afara familiei și a grupurilor de rudenie apropiată. Corupția se bazează, astfel, în principal
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
relații situate la nivel familiar. Acestea sunt mai puțin utile, așa cum puțin utile sunt și relațiile cu vecinii. În schimb, interacțiunea frecventă cu colegii de muncă și de școală, implicarea activă în viața asociativă și dezvoltarea unor rețele extinse de prieteni cu statusuri cât mai diferite constituie o premisă importantă pentru creșterea individuală, comunitară și socială. În România, atât implicarea în rețele de prieteni, cât și încrederea în oameni, grupuri identitare minoritare sau instituții prezintă niveluri reduse. Capitalul social pozitiv poate
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
colegii de muncă și de școală, implicarea activă în viața asociativă și dezvoltarea unor rețele extinse de prieteni cu statusuri cât mai diferite constituie o premisă importantă pentru creșterea individuală, comunitară și socială. În România, atât implicarea în rețele de prieteni, cât și încrederea în oameni, grupuri identitare minoritare sau instituții prezintă niveluri reduse. Capitalul social pozitiv poate fi definit ca o resursă rară, accesul la el garantând, în bună măsură, succesul oricărei strategii de dezvoltare individuală. De aici nevoia de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
se mai înregistrează în Germania decât sub 800 de cereri (SOPEMI, 2001). Pe măsură ce legislația destinațiilor se schimbă, se dezvoltă concomitent noi strategii speculative. Pentru a-și găsi un loc de muncă în Germania, românii puteau apela la sprijinul unui cunoscut, prieten, consătean sau fost coleg de școală care se afla în Germania. Migrația etnică permisese sau permitea încă plecări legale, cu facilități speciale de încadrare în societatea germană. Cetățeanul român își putea pune în aplicare planul de migrație recurgând la ajutorul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
societatea germană. Cetățeanul român își putea pune în aplicare planul de migrație recurgând la ajutorul etnicului german, migrant legal în Germania. Fiecare nou individ plecat utilizând o anumită strategie adaugă un „nod de expansiune” în rețeaua astfel creată (el este prietenul, fostul coleg de școală, cunoscutul altcuiva) și aducea propriile-i resurse de inventivitate. Cererea pentru un loc de muncă în Germania (pentru migrație) și posibilitatea de a facilita obținerea lui erau două elemente care vor fi curând puse împreună într-
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
la expansiunea neobișnuită a „economiei darului” în detrimentul celei contractuale. Celelalte alegeri posibile erau „destul de importante”, „puțin importante”, „neimportante”. Mai mulți colegi (Gheorghe Socol, Mihai Surdu etc.) mi-au propus sărăcia populației drept explicație alternativă pentru România. Atrag atenția că frecventarea prietenilor nu înseamnă în mod necesar ieșitul la restaurant. Aceasta poate însemna întâlnirea pe băncuța din fața porții, jocul de table pe balcon sau chiar în fața blocului etc. Nici una dintre aceste activități nu are de-a face cu consumul de bani. Am
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în 2003 (conform statisticilor Polizia di Stato). Clandestinitatea poate defini toate sau numai o parte dintre coordonatele deplasării și are o alternață în timp. Un exemplu ipotetic este, probabil, ilustrativ: Să considerăm că un individ pleacă în Spania, la un prieten, să muncească. Ieșirea lui din țara va fi, probabil, legală și va declara scopuri turistice. Șederea lui în Spania, în primele trei luni, va fi legală (Spania este o țară a Spațiului Schengen). Dacă în cele trei luni se va
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în funcție de criterii relevante pentru cercetare (vîrstă, gen, status socio economic, ocupație etc.). -Convocarea la interviu trebuie să se facă în condițiile în care potențialii participanți înțeleg și acceptă fără rezerve condițiile expuse de către organizatorii cercetării. -Este indicată evitarea cercului de prieteni/cunoscuți ai cercetătorului și aplicarea principiului tradiționalei eșantionări aleatorii. -După stabilirea primului contact cu potențialii participanți, este necesar ca acestora să li se expună termenii în care se va asigura confidențialitatea răspunsurilor și a comentariilor. c. Planificarea întîlnirilor și elaborarea
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
vilă situată pe domeniile Palatului Regal din București. Antonescu nu știa la ce să se aștepte. Mihai îl arestă pe mareșal și în cîteva ore institui un guvern de "uniune națională", sub conducerea generalului Constantin Sănătescu, Mareșal al Curții și prieten intim al regelui. Mai tîrziu, în seara aceleiași zile, Mihai a anunțat la radio noua schimbare de guvern. Mai mult decît atît, a declarat că ostilitățile au luat sfîrșit și că este dispus să accepte armistițiul propus de cele trei
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
situație deprimantă și caracterizau guvernul Groza ca pe unul nefast. Byrnes dorea mai multe informații privind situația internă din București. Credea, se pare, că România poate fi privită într-o altă lumină, de către alți ochi. Așadar, îi ceru vechiului său prieten Mark Ethridge, editor la "Louisville Courier-Journal" să viziteze România și Bulgaria. Ethridge era liberal și tocmai de aceea putea vădi multă înțelegere față de strategiile comuniste. Oficialitățile de la Departamentul de Stat au receptat cu o oarecare mîhnire neîncrederea manifestată de Byrnes
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
sa naționalistă îi deranja pe sovietici, așa încît, la ședința Comitetului Central al PCR, din noiembrie 1946, Gheorghiu-Dej l-a criticat. Dar Pătrășcanu a continuat să se opună influenței sovietice asupra României. Cu toate acestea, în februarie, cel mai bun prieten al său, Teohari Georgescu, l-a denunțat ca fiind un "menșevic care se înhăitase cu criminalii de război și capitaliștii". Gheorghiu-Dej considera îndreptățită demiterea lui Pătrășcanu, care devenise, după părerea sa, "o victimă a ideologiei burgheze" și "se îndepărtase de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Statele Unite au forțat statele vest-europene să adopte un program de verificare a livrării, cu certificat general pentru import (IC/DV). Pe scurt, Washingtonul voia să cunoască destinația finală a produsului exportat înainte de a elibera o licență de export unei țări prietene. Se spera astfel să se ajungă la un control total asupra mărfii, din momentul în care aceasta era exportată și pînă în clipa în care era folosită de către o țară prietenă"667. După cum era de așteptat, în raportul din ianuarie
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
unei dezvoltări substanțiale a comerțului Est-Vest. Mai mult decît atît, el cerea o "destindere substanțială a reglementărilor referitoare la produsele finite și materiile prime". Primul-ministru a anunțat, de asemenea, că guvernul este dispus să analizeze listele strategice cu ai săi "prieteni americani"754. Cărțile se dăduseră pe față. La începutul lui martie, Churchill a anunțat în mod oficial Washingtonul cu privire la gradul "substanțial" de "destindere" preconizat de Marea Britanie. La scurt timp după aceea, Franța a inițiat și ea, alături de Anglia, modificări substanțiale
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
reabilitării lui Lucrețiu Pătrășcanu, condamnat la închisoare din 1948. Acesta este și motivul pentru care în aprilie a ordonat executarea lui810. La cîteva zile după aceea, Gheorghiu-Dej a devenit secretar general al partidului și l-a învestit pe vechiul său prieten, Gheorghe Apostol în funcția de prim-secretar, iar pe Nicolae Ceaușescu, Mihai Dalea și Janoș Fazekaș, în postul de secretari. Ceaușescu, un protejat al lui Gheorghiu-Dej, a candidat pentru postul de membru al Biroului Politic al PCUS, împreună cu Alexandru Drăghici
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
În septembrie, Departamentul de Stat a anunțat modificarea Legii Battle în conformitate cu recentele hotărîri ale COCOM. După două luni, Departamentul de Comerț anunța că nu mai este nevoie de licență de export pentru exportul a peste 250 de articole în țările prietene 895. Washingtonul și Europa de Est Disputa neîntreruptă dintre SUA și ceilalți membri ai COCOM era dovada că politica externă a Americii trecea printr-o perioadă majoră de tranziție. În pofida mccarthismului și a Războiului din Coreea, Administrația Eisenhower își schimba, treptat, percepția
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]