12,426 matches
-
pe care o găsim În Stromatele lui Clement Alexandrinul, cum că barbarii ar deține Învățături despre divinitate cu mult mai vechi și mai profunde decât grecii 1 și că ei ar fi adevărații inițiatori ai filosofiei văzute ca iubire de Înțelepciune și ca apropiere de divin. „Unii afirmă că studiul filosofiei a Început la Barbari: ei susțin că perșii au avut pe magi, babilonienii și asirienii pe chaldei... iar celții și galii pe druizi”, scrie Diogenes Laertios În prologul la Viețile
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
deține uscăciunea (xeroteta) care Însoțește Încălzirea și subțiază pneuma, făcând-o pură și aidoma eterului. Plutarh se referă la un fragment din Heraclit 1. Profetul trebuia să fie un suflet nobil (meritos)2 pentru a putea intra În contact cu Înțelepciunea divină, adică, pentru Heraclit, un suflet uscat, pur, dominat de foc. În fr. 98 este vorba despre exalațiile sau efluviile (anathymiaseis) uscate, pure și strălucitoare, care alcătuiesc sufletul și care hrănesc inteligența. Alte pasaje 3 consideră aceste anathymiaseis ca fiind
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
crede că face daruri degeaba, ba te mai pomenești că e acuzat de slugărnicie și ploconeală. Gândește-te acum, față de daniile astea materiale, cât sunt mai presus prin frumusețe și noblețe darurile venite de la omul ce-și Împărtășește știința și Înțelepciunea. Asemenea cadouri este frumos nu doar să le faci, ci să și ceri În schimb de la acei care le primesc altele asemenea lor. Iată dar motivul pentru care eu Îți trimit, ca prinoase, ție personal și tuturor prietenilor de la Atena
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
cinci, anume: Chilon, Thales, Solon, Bias din Priene și Pittacos, iar ceva mai târziu li s-au alăturat Cleobulos, tiranul din Lindos, (E) apoi Periandros, tiranul din Corint 2. Ultimii doi nu erau Însă Înzestrați nici cu virtute, nici cu Înțelepciune. Datorită puterii ce-o aveau, grație prietenilor și peșcheșurilor Împărțite Încolo și Încoace, ei au reușit să spulbere orice opinie defavorabilă lor, izbutind până la urmă să-și Însușească pe nedrept și renumele de Înțelepți șsophosț; au Încropit și au răspândit
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Oracolului de consultanți, indiferent de Împrejurare. De pildă, Oracolul este Întrebat de consultant dacă șeiț va fi Învingător 2, dacă se va căsători, dacă e bine să cultive pământul, dacă este cuminte să facă o anumită călătorie 3. Zeul, În Înțelepciunea lui, Îi trimite la plimbare pe dialecticienii pentru care conjuncția ei șdacăț și propoziția pe care o introduce nu exprimă un fapt real4. În ceea ce-l privește, socotește toate propozițiile subordonate introduse prin această conjuncție drept realitate 5 și le
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
ale acestor monarhi, statuia aurită a unei curtezane? În felul acesta, artistul Înfiera bogăția, dovedind astfel că ea nu posedă nimic de admirat, nici de respectat. Regii, precum și Înalții demnitari ai cetăților ar trebui să facă ofrande În numele justiției, al Înțelepciunii, al mărinimiei, În loc să aducă tributuri de aur, de un lux strălucitor, (E) care nu sunt altceva decât un fel de contribuție din partea acelora care au dus un trai cumplit de rușinos. 16. Iată Însă un lucru pe care te ferești
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
cantități nesfârșite În cadrul nesfârșitelor revoluții ale universului pe care și-l imaginează. Și mai departe, În ipoteza pluralității lumilor, de ce trebuie să fie mai mulți Zeus decât unul singur, care să fie stăpânul comun și conducătorul Întregului ansamblu cosmic datorită Înțelepciunii și rațiunii cu care este Înzestrat, Întocmai aceluia pe care noi Îl numim «suveranul și părintele tuturor lucrurilor»? (426) Ce piedică s-ar mai putea ivi În calea Destinului șeimarmeneț, diriguit de Zeus și de Providență, forțe care iau sub
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
antropologiei). Viziunea oferită de Biblie dă răspunsuri fundamentale unor asemenea probleme. Între știință și credință este o concordanță necesară, căci știința (bazată pe raționalitate, Îndoială, metodică, experiment și demonstrație) se consolidează prin credință (care aduce sensul adevărului, binelui, dreptății, iubirii, Înțelepciunii). 2. Valorile reprezintă „standarde sociale”, cadre socialmente constituite, cuprinzând semnificații atitudinale (interpretări generatoare de atitudini) prin care un „subiect axiologic”<footnote Termenul de axiologie provine de la cuvântul grecesc axia și are aceeași semnificație cu termenul valoare, de la cuvântul latin valor
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
Ibidem, pp. 42-45. footnote>. Managementul și moralitatea Vizibil și invizibil Pentru managerul artificial, procesele de management și planificare, organizare, acțiunile de personal, directivarea și controlul pot fi, fiecare, precis definite și analizate. Managerul natural urmărește adevărul ce se află În spatele Înțelepciunii convenționale, adică În lumea nevăzută, În spatele percepțiilor zilnice. Plan și concepte Managerul artificial Își desfășoară gândurile și acțiunile sale În cadrul unui plan strategic ce determină direcția pe termen lung. Managerul natural Își desfășoară gândurile și acțiunile sale În cadrul unei concepții
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
Comunei Oncești-Bacău” emoții profesionale, adolescentine, semn că sămânța învățăturilor primite a rodit prin dăruirea colegului nostru. Apreciindu-i rezultatele muncii sale ne face parcă să simțim emoția reverberațiilor ce răsună în memoria noastră auditivă. Rememorăm ecoul glasurilor severe pline de înțelepciune, ale exigenților noștri dascăli (la fel de nenutriți ca și noi, datorită foametea de atunci). Iată rezumativ rădăcinile îndrumărilor pedagogice: „să iubim omul, copii pe care îi educăm, să iubim meleagurile pe care în misiunea de apostolat ne va fi hărăzit să
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
adăuga lipsa de experiență, mă dezavantajau. Când analizez retrospectiv, îmi dau seama că pregătirea inițială de învățător cu cunoștințe temeinice de psihopedagogie m-au ajutat să mă fac acceptat și respectat. Făcând apel la: mult tact și înțelegere, răbdare și înțelepciune, cu clarviziune și fermitate am biruit multe greutăți. Am dobândit astfel, treptat, fără să-mi dau seama, o experiență utilă concluzionând că aroganța și intransigența, ca și toleranța excesivă și lipsa de autoritate, sunt dăunătoare unui conducător supus zi de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
personalitate politică și militară pe care au dat-o românii în istoria lor a fost Ștefan cel Mare”. Papa Sixt al IV-lea, care l-a numit „atletul lui Hristos”, îi scria voievodului Moldovei: „faptele tale, săvârșite până acum cu înțelepciune și vitejie contra turcilor necredincioși, dușmanii noștri, au adus atâta celebritate numelui tău, încât este pe buzele tuturor și ești lăudat de către toți”. A domnit 47 de ani (1457-1504) și avea peste 70 de ani când a murit. Pe la
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mai empatic la adresa femeii, convențiile dragostei curtenești au fost percepute ca o competiție seculară, laică, împotriva misoginismului clerical. Într-adevăr, femeile erau frecvent înfățișate drept cititoare ale romanelor cavalerești.” 27 Iubirea însemna adorația unei doamne, o dragoste trezită de frumusețea, înțelepciunea și caracterul ei, femeia fiind cea care îl înnobila pe bărbat, îl determina să se perfecționeze, să-și depășească limitele, fie ca luptător, nevoit să-i aducă ei, prin victoriile repurtate, onoare sau să-și câștige un renume propriu care
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
gratitudinea la rang de virtute supremă: „Cu toate acestea, departe de a fi una dintre cele trei virtuți teologice (credința, nădejdea și dragostea), recunoștința nu este nici măcar una dintre cele patru virtuți cardinale cunoscute de către antici (cumpătarea, curajul, dreptatea și înțelepciunea). Recunoștința, de fapt, nu este deloc o virtute, ci o compensație socială, 114 Giovanni Boccaccio, Decameron, Edizione di riferimento: a cura di Vittore Branca, Utet, Torino, 1956, p. 1. („Omenesc lucru este să-ți fie milă de cei necăjiți”, trad
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Marino, The Decameron "Cornice": Allusion, Allegory, and Iconology, Ravennba, Longo Editore, 1979, p. 27. (trad. n.) 51 doamne și trei tineri. Avem din nou un raport de superioritate al feminității, căreia Boccaccio îi acordă mai mult credit în ceea ce privește abilitatea, talentul, înțelepciunea, farmecul, gingășia și diplomația de a relata povestiri. Este o lume în care femeile vorbesc sau istorisesc, așadar domină prin forța cuvântului, în care au posibilitatea de a se exprima liber, uneori chiar până la granițele licențiosului, un univers din ce în ce mai matriarhal
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
128 Giovanni Boccaccio, op. cit., vol. II, p. 521. 129 Ibidem, p. 522. 130 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, ed. cit., p. 373. 131 Ibidem, pp. 373-374. 54 această situație, nu este un moralist aspru, intransigent, ci are îngăduința necesară și înțelepciunea de a accepta diversitatea umană. Femeia devine pedagog, la vârsta maturității, pentru suratele ei în două ipostaze: fie atunci când a avut un destin exemplar, demn de a figura drept exemplu, de a fi o pildă pentru ceilalți, fie, surprinzător, atunci când
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
odihnă binemeritată. Povestirile se spun după-amiaza, când membrii grupului poziționați în cerc în jurul regelui sau reginei alcătuiesc o confrerie spirituală, intangibilă prin simbolul sfericității, lângă o fântână, depozitară, 159 Ibidem, p. 25. 160 Ibidem. 65 în plan metaforic, a unei înțelepciuni străvechi. Rolul acestor povestiri este de a salva o lume prin cuvânt, verbul a spune înglobează în el nu doar narația în sine, ci și convenția, codul, atmosfera și ritualul, cunoașterea vieții (acel savoir-vivre), arta conversației. Povestirile vor deveni o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
se deschide cu formula „prealuminate doamne” 171 , deoarece lidera grupului indiscutabil dorește să-și plaseze suratele într-o sferă a luminii, a cunoașterii și a purității. Este aici nu doar o aluzie la originea socială nobilă, ci mai ales la înțelepciunea lor, care nu reprezintă un deziderat, ci e perfect verificabilă și ilustrată în întreg Decameronul. Personajul feminin ce se remarcă în povestirea zilei a doua știe să-și apere cauza: deși la o vârstă fragedă, tânăra aristocrată se deghizează în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
și instinctele care îi domină. Pampinea rămâne, de-a lungul întregii opere, „întruchiparea echilibrului însuși”177. „Cea cu părul bălai, întruchiparea eului liber”178, Fiammetta, spiritul ludic al Decameronului, aduce în prima povestire pe care o rostește, un nou elogiu înțelepciunii feminine, cuvântului de duh ce salvează onoarea unei femei renumite: „câtă putere ascunde o vorbă înțeleaptă și bine ticluită”179. Marchiza de Monfferato, „frumoasă și vrednică ca nimeni alta în lume”180, este râvnită pentru calitățile ei de regele Filip
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
mai seculară și mai rațională. Filomena nu face decât să se înscrie pe aceeași linie a unei apărătoare a cultivării inteligenței și declară aforistic că: „prostia îl nenorocește adesea pe om și-l duce la sapă de lemn, tot așa înțelepciunea îl scapă pe înțelept de cele mai cumplite neajunsuri și-l pune la adăpost de rele.”189 Ea rostește profunda și fermecătoarea poveste a evreului înțelept, Melchisedec, care știe să-i ofere sultanului Saladin al Babiloniei un răspuns la cererea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
înțelept, Melchisedec, care știe să-i ofere sultanului Saladin al Babiloniei un răspuns la cererea acestuia de a afla care dintre cele trei religii monoteiste este cea autentică, prin parabola inelelor lăsate moștenire de un tată fiilor săi. Încă o dată înțelepciunea este privită ca o încununare a tuturor virtuților, cea care îi conferă valoare și respect omului ce o deține, și de cele mai multe ori îi salvează chiar viața. „Voinică și chipeșă la trup, iar la obraz plăcută și surâzătoare” 190 , Filomena
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
are onoarea de a deschide seria istorisirilor din ziua a noua: „sunt foarte bucuroasă să fiu eu prima care să intru în bătălia asta pe câmpul liber și deschis al istorioarelor de astăzi” 201 . Aprecierea deosebită pe care o arată înțelepciunii, iscusinței și vicleniei feminine este subliniată și în a noua și a zecea povestire în care o văduvă de o frumusețe răpitoare reușește să se salveze de insistențele amoroase ale unor tineri, supunându-i unor probe imposibil de trecut, iar
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
142. 206 Ibidem, p. 292. 207 Ibidem, p. 403. 208 Ibidem, vol. II, p. 23. 209 Ibidem, p. 26. 79 polul opus, mai exact al inculturii („mai goluță ca trestia la cap, dar încredințată că-l ajunge pe Solomon la înțelepciune”210), snobismului și prostiei, se situează Cesca (VI, 8), o narcisiacă copleșită de propria importanță și care nu descoperă în ceilalți decât neajunsuri: „n-avea pereche de scârbă ce era, țâfnoasă și nesuferită, de nu puteai să-i intri în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
scape de avansurile unui canonic insistent printr-un șiretlic: îi înscenează o noapte de dragoste, dar introduce în pat pe cea mai urâtă slujnică, cu care bărbatul se desfată și nu află decât în final umilința la care fusese supus. Înțelepciunea devine și subiectul următoarei abordări (IX, 9), deoarece este evocat legendarul rege Solomon ce dă sfaturi enigmatice, dar pline de subtilitate, unor tineri veniți din depărtări să-și soluționeze problemele. Aceste neajunsuri ale tinerilor nu puteau fi, în spiritul Decameronului
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
exegeze originale unui public interesat. Personajul feminin chaucerian are o structură duală, este ambivalentă în tot ceea ce întreprinde, ea divide, diferențiază, scoate în evidență conflictele atunci când este posibil.359 Destinul ei este pus sub semnul a două astre: Mercur, simbolizând înțelepciunea, știința, rațiunea, acțiunea, tot ceea ce ține oarecum de aspectul viril, și Venus, conotând carnalul, atitudinea pasivă, feminitatea inefabilă, enigmatică. Viciile feminine erau frecvent incriminate în literatura medievală: dorința necontrolată, voluptatea, luxuria, vanitatea, locvacitatea, nesupunerea. „Diferența consta în faptul că în timp ce
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]