9,827 matches
-
de creator, fie că unește determinațiile comportamentului contemplatorului) trebuie să acceadă la un nivel superior de raționalitate, să progreseze ontologic până la o treaptă a deplinei limpezimi eidetice, a maximei clarități conceptuale. Fără metamorfoză transfiguratoare și fără forțarea caracteristică simbolismului noțional abstract, ele trebuie investite cu substanța spirituală care pune bazele unui în sine acoperitor din punct de vedere axiologic (adică fundamentează autosuficiența valorică atât de caracteristică domeniului frumosului). Unul dintre scopurile cultivării constante a unei asemenea cuprinderi este acela al legării
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
care o instituie până la desăvârșirea unei forme artistice, reflexia reia evoluția funcțională a unei concretizări ("dacă o concretizare survine în sânul atitudinii estetice, un obiect estetic se formează"79). Ea coboară într-o diversitate fecundă în care se replică prototipul abstract și convertește în unicitatea aspectului sensibil o linie conceptuală a întregurilor semantice construite departe de tumultul exploziv al momentului inspirației. Reconfigurarea rece a contribuției eidetice poate face parte din fenomenologia actului creator, însă nu pe latura vulcanică a provocării stilistice
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
celor mai asumate acte spirituale. Unitatea personalității depinde fundamental de o strângere laolaltă specifică modelului cognitiv primordial după care funcționează conștiința, sau, mai precis, după care alege să funcționeze conștiința. Aceasta din urmă este în permanentă "comunicare" cu un mediu abstract care îi stă la dispoziție și care poate îmbrăca orice formă concretă, atâta timp cât împărtășirea de spiritualitate sfârșește prin a fi practic accesibilă oricui. "Lumea a treia" (de tip popperian) amintită, care este specifică operațiunilor reflexive, ajunge să iradieze universal la
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
risipite pe asfalt și pe ziduri, trupuri sfârtecate, trupuri arse la crematoriu... De acest lucru se face abstracție astăzi, ca și cum acei morți schilodiți, acele trupuri dezintegrate din pricina violenței nu ar fi existat, ca și cum revoluția și reprimarea ei ar fi fost abstracte. Ceea ce se înțelege prea puțin astăzi este ideea concretă de supliciu și felul în care el a fost comis în decembrie 1989. Oricât de crudă ar fi o reconstituire istorică a filmului evenimentelor, ceea ce ar trebui să priceapă și să
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
liniște. L-a impresionat că atunci când am realizat transmisia în direct la TV.V. s-a făcut liniște, liniște, și a comunicat ce credea adecvat momentului. ,,Dom’ profesor, dar ai autoritate aici, nu glumă”, mi-a șoptit încântat. El reprezenta democrația abstractă, primită cu huiduieli, în contrast de cea palpabilă promovată de iliescieni. ,, Chiar credeți în democrația occidentală ?” ,, -Asta-i încă anarhie, dar fără bătălie nu se poate.” ,,Bine, dar un profesor universitar, doctor, prorector, nu se mânjește zdravăn în troaca politică, mai
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
rațiunii umane practice, atunci cînd caută să-și îndeplinească dorințele sau cînd, în cazul unor evenimente neobișnuite, încearcă să afle, involuntar, ce s-a putut petrece mai înainte. Și pe cît de puțin are nevoie rațiunea umană să cunoască principiul abstract al cauzalității sau să știe ce se află într-însul, la fel de puțin are nevoie conștiința religioasă să cunoască principiul abstract al existenței valorii, consecințele acesteia și problemele pe care le pune.Doar experiența poate decide în ce măsură se menține înclinația de
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
involuntar, ce s-a putut petrece mai înainte. Și pe cît de puțin are nevoie rațiunea umană să cunoască principiul abstract al cauzalității sau să știe ce se află într-însul, la fel de puțin are nevoie conștiința religioasă să cunoască principiul abstract al existenței valorii, consecințele acesteia și problemele pe care le pune.Doar experiența poate decide în ce măsură se menține înclinația de a păstra credința în existența valorii, cînd ea nu e sprijinită de înveșmîntarea trăirii cultului și ale dogmei. Este o
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
și lumea sufletească din elemente psihice stabilite schematic. Se confundă existența reală cu expunerea din manual, unde se începe cu elementele. Nu se poate nega că există în domeniul psihic senzații, reprezentări și sentimente, constituind în forma lor izolată și abstractă datul cel mai simplu pe care ni-l putem imagina. Limbajul uzual e cel care a întreprins deja analiza ce duce la stabilirea lor. O psihologie copilărească operează acum cu aceste abstracțiuni. Dar ele sînt smulse din legătura cu impulsul
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
prisosință a vieții. Firește, nu spunem printr-asta că filosofilor le-a lipsit, în general, un sentiment total. Dar sentimentul acesta are la ei, în esență, caracterul bucuriei de a cunoaște, al pasiunii intelectuale de a afla puncte de vedere abstracte privind existența. Sentimentul lor total este așadar diferit de cel cercetat în prezenta lucrare. Această deosebire este însă atît de caracteristică încît este util să întîrziem asupra ei, pentru lămurirea obiectului nostru. 44. Socrate ca humorist În primul an de
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
aceste trei forme ale vieții spirituale; deosebirea dintre ele dispare. Starea supremă este entuziasmul; dar acesta dă naștere ironiei față de realitate și de formele sale. Ceea ce a zugrăvit Sloger în acest caz, este un punct de vedere personal. Formulările sale abstracte l-au determinat pe Kierkegaard să-i lase la o parte punctul de vedere, ca fiind pur formal și negativ, și să-l considere doar ca pe un precursor imperfect al lui Hegel. Dar, în timp ce pentru Hegel toate formele vitate
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
pasivă a naturii, deși compozitorul se lasă adesea îmbiat de farmecul ei, ci o meditare filozofică adâncă, ce cheamă la acțiune la mișcare, la luptă pentru viață. Muzicologia burgheză a afirmat la un moment dat că muzica lui Beethoven e abstractă. E drept, lucrările lui n-au la bază un text literar-programatic și totuși tendințele lui programatice sunt vădite și se reflectă mai mult sau mai puțin concret. Astfel, din dedicația inițială a simfoniei a III-a lui Napoleon și din
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
unde se agită actualmente cea mai rea burghezie din Spania“, este replica lui Garcia Lorca, explicându-și poziția: „Detest pe omul care iubește patria sa cu ochii legați, care se sacrifică și îi sacrifică pe ceilalți pentru o idee naționalistă abstractă. Bunul chinez este mai apropiat de mine decât naționalistul spaniol...“. După astfel de cuvinte, ce îl mai poate aștepta pe Federico? „Când va fi să mor,/ Îngropați-mă cu ghitara/ Sub nisipuri.“ M-auzi? Mihaela Michailov O cabină de telefon
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
Moromeților lui Marin Preda; Ilie Moromete și Vica Delcă rămân, cred, cele mai memorabile și mai paradigmatice personaje din proza autohtonă a ultimelor decenii (l-am mai putea adăuga și pe brebanianul Grobei, dar mai mult ca pe o categorie abstractă decât ca pe un personaj „viu“). Deloc insensibilă la modernizarea și chiar postmodernizarea discursului, adeptă a unei polifonii structurale, Gabriela Adameșteanu a rămas în fond fidelă marii tradiții a prozei „realiste“ dintotdeauna - în fapt, a Prozei. Dincolo de asta, maniera ei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
și cu spațiul, reușind să-și manipuleze de cele mai multe ori cititorul. „În momentul În care basmul părăsește sfera oralității, se modifică și raportul dintre emițător și receptor; comunicarea devine indirectă (textul este vehiculat cu ajutorul mediilor artificiale) și intervin coduri suplimentare abstracte (scrierea, de pildă); În schimb, legătura emițătorului cu textul se subiectivizează: el este acum autor (nu simplu colportor) al textului, este profund implicat În facerea acestuia...“, scrie Mihaela Cernăuți-Gorodețchi În Poetica basmului modern. Basmul modern nu mai este așadar un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
Nicio sculptură nu trebuie să orneze piatra brută. Linii drepte și lumini albe: austeritatea este calea spre armonie. Din acest punct de vedere, arta cisterciană nu e lipsită de rezonanță în arta contemporană, ceea ce explică interesul unor artiști pentru Citeaux. Abstractul, nuditatea, sentimentul vidului, elogiate atât de profund de arta contemporană în căutarea absolutului, se regăsesc într-adevăr în arta cisterciană. Secolul al XII-lea este dominat în întregime de mistica lui Bernard de Clairvaux. Ultimul părinte al Occidentului este și
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
o democrație procedurală, bazată pe o implicare minimă a electoratului în procesul democratic prin exercitarea dreptului la vot, către o democrație deliberativă, bazată pe un dialog susținut dintre electorat și clasa politică. O asemenea afirmație pare a fi mai degrabă abstractă și preluată dintr-un manual de stiințe politice. De asemenea, se poate argumenta că acest tip ideal de democrație nu se poate găsi în formă pură nici măcar în democrațiile vechi ale Europei de Vest. Contra-argumentul meu este, însă, că evoluțiile
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
ne ajută atunci când vizităm un alt loc sau întâlnim alți oameni; poți să "vezi" cu adevărat cultura numai când faci un pas în afara culturii tale pentru a adopta o nouă perspectivă. Deoarece cultura [în acest sens antropologic] este un concept abstract, trebuie să știi precis din ce unghi s-o privești. Unii antropologi se uită la cultură prin prisma limbii, a religiei, a practicilor economice sau a familiei (a relațiilor de rudenie). Eu investighez obiectele materiale pentru a ajunge la cultură
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
vor da locul unui adevărat gol al proiectelor de societate. Ce s-a propus nu a fost decât în termenii fie a unei negări a trecutului socialist, sub forma unei reveniri în timp sau a unui salt într-un viitor abstract, fie a unei perpetuări de fațadă a așa-zisei protecții sociale moștenite de la regimul precedent. Invocând cochiliile goale ale economiei de piață, democrației interbelice sau protecției sociale, nici o voce a acelor momente revoluționare nu a imaginat posibilitatea, de exemplu, a
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
că promisiunea și agenda lărgirii estice a UE nu a influențat această transformare. Cum economia politică a capitalismului de piață liberă depinde de existența instituțiilor funcționale de la contracte la tribunale și de gradul în care România a dezvoltat aceste modalități abstracte și foarte universale de a face afaceri, extinderea UE a oferit impulsul necesar. Dar chiar și în această privință și în sensul mai general al acceptării principiilor și regulilor UE, diferența crucială a fost una politică. În scop pur ilustrativ
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
baza metodologiilor cantitative sunt considerate a fi "știință", restul nu. Familiaritatea tradițională cu o țară sau regiune, prin cunoașterea limbii, literaturii, istoriei și culturii sale ca fundament necesar de legitimizare a analizei politice a fost înlocuită de seturile de date abstracte. La o primă vedere, acest trend a avut efecte atât pozitive, cât și negative. Ca efect negativ, suntem în pericol să pierdem genul de cunoaștere adâncă care ar putea să explice reticențele și obsesiile unei țări, cunoaștere de care avem
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
mai adesea găsit în politică. Aceste campanii au avut de multe ori o influență covîrșitoare asupra vieții politice a națiunilor democratice și au deturnat uneori revendicările opiniei publice spre problemele secundare, în detrimentul reformelor de structură a căror complexitate și caracter abstract se pretau mai bine exploatării jurnalistice. Pe ansamblu, se pare că influența politică a presei, în general, a fost pe plan electoral relativ slabă, însă acțiunea sa asupra mentalităților, gusturilor și reacțiilor primare ale publicului, pentru că nu a avut decît
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
la cai“ Aveți o structură destul de ciudată. Fumați Carpați, dar, în același timp, lansați un radio pe Internet. Un radio care, în România anului 2004, sună a Jules Verne... Da. În România, un utilizator de Internet este o persoană destul de abstractă și neutră. Nu știi și nici nu contează dacă fumează... Dacă bea alcool, s-ar putea să tasteze greșit. În rest, în ceea ce privește fumatul, nu e obligatoriu să ai o evidență pe Internet. Nu e nici un fel de contradicție. Singurul război
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
aspect actele instinctive se întâlnesc la toate animalele superioare. Ceea ce deosebește omul de animalele superioare este capacitatea lui de a formula și executa actele voluntare. Actele voluntare în gândirea paulesciană cuprind două aspecte indisolubil legate una de alta. 1) Ideile abstracte și generale, care aparțin exclusiv omului datorită capacității lui de a selecta sau de a face abstracție de unele senzații sau calități de zenzații, după unghiul din care privește obiectul, ființa, sau fenomenul. În plus omul are capacitatea de a
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
De aici deduce consecințele, ceea ce în ultimă analiză înseamnă a face știință, prin urmare se poate spune că omul este un animal științific” afirma Paulescu. 2) Reacțiile voluntare. Așa cum impresiile, senzațiile și ideile particulare produc reacții, tot astfel și ideile abstracte, judecățile și raționamentele pot produce reacții, de data aceasta însă cu caracter voluntar. Prin urmare un raționament împreună cu reacția care-i urmează formează un act voluntar. Spre deosebire de actele instinctive, actele voluntare se îndeplinesc în vederea unui scop, conceput chiar de om
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
ca rău social, sursă a inegalității și conflictelor sociale, prin urmare proprietatea trebuie desființată. În locul proprietății individuale și familiale instituie proprietatea colectivă (colectivismul) prin orice mijloace, proprietate ce revine societății în ansamblul ei. Nu a realizat faptul că societatea (ființă abstractă), va ajunge să fie reprezentată de o facțiune socială care o domină și care dispune discreționar de aceste bunuri, așa cum au fost iacobinii în timpul revoluției franceze, sau activiștii de partid în structurile de partid și de stat din regimurile comuniste
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]