8,468 matches
-
-mi zică ce și cum, vreun coleg ceva, am intrat direct. Măcar dacă-mi zicea vreunul: Uite, bre, pe ăștia nu-i lași să intre, pe ăștia îi ții sub observație, pe ăștia îi lași în pace... era o treabă. Acuma că au scos intrarea, tre să fiu mai atent, că intră oricine. Cum mi-a zis el, tata, acu o săptămână: Bre, te-am angajat la București. Poliția gării. Pentru început e bine. Faci frumos acolo, mai trag 2-3 sfori
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
aurul e blestemat. Și iar oameni: plecați cu banii pe case în buzunar, bucuroși că vin canadienii să investească cu cianură în Apuseni, mândri că și-au ajutat copiii cu un leu. După ei, potopul. „Unde să mă mai duc acuma? La dracu!“, despre corporații de aur și dezastre ecologice cu cianură de acum numai șapte ani, despre istorie cumpărată cu dolari, despre corupție și sărăcie, despre ochiul dracului și natură, despre viață și moarte. A lor, a ta și a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
București - iar anul acesta am ajuns de nu știu câte ori - cum am călcat în Gara de Nord, cum fac un psoriazis din acela psihologic. Nici dacă mă-mbăt nu pot să mă îndrăgostesc de București! Fiecare oraș are un target, cum se spune acuma. Moscova este un oraș politic, Parisul este un oraș al plăcerilor, și tot ce se petrece la Paris e dedicat plăcerilor! Londra este un oraș al banilor, în care totul este sub egida banilor. Spune-mi tu ce target are
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
11 iunie 1798 al lui Parant, numit viceconsul francez la Iași: „... Rușii au pus stăpânire în această țară pe toate spiritele și nu-i lucru de mirare; religia, acest mijloc totdeauna victorios față de ignoranță, le-a deschis toate inimile...” Iată acuma câteva extracte din același raport asupra stării economice și politice a țării, în care planurile Rusiei și mijloacele întrebuințate de această împărăție pentru a le aduce la îndeplinire sunt arătate cu multă claritate și precizie: „... Popii greco-răsăriteni au fost totdeauna
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
ajutorul acelui Principat spre a dispune spiritele în favoarea lor. Domnul a avut mai multe conferințe cu consulul Rusiei. Acesta a intrat pe urmă în corespondență cu Pasvanoglu, al cărui răspuns l-a trimis solului rusesc la Constantinopol. Acesta a răspuns acuma în urmă că el se măgulește cu credința că va sfârși prin bună înțelegere diferendele dintre Poartă și Pasvanoglu și va obține iertarea lui; că astfel nu era nimic de temut pentru Țara Românească. Această mijlocire nu va putea decât
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
a împinge din hotarele voastre orice vrăjmaș va voi să tulbure lucrarea fericirii voastre, vă veți arăta vrednici întru toate soartei ce vă gătim...” Ce ipocrizie ! Funcționarii despre care se vorbește, Alexandru Suțu și Scarlat Calimahi, erau demult destituiți ! Iată acuma în ce termeni raporta Talleyrand lui Napoleon intrarea rușilor în Țările Române: „... Năvălirea în Moldova a rușilor a oferit Europei scandalul unei noi agresiuni împotriva tuturor drepturilor suveranilor. Nu se mai declară război Sublimei Porți, ci se adresează un manifest
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
autoritate destul de însemnat: a dizolvat oareșcum Divanul Țării Românești, notificându-i că Ipsilanti nu mai are de dat nici un ordin în aceste provincii și numind, pentru a-l înlocui, un comitet de patru boieri mai de seamă. Ei sunt de pe acuma în ceartă deschisă. Nu mă voi amesteca. Rușii fac pregătiri spre a rămâne aici eternitatea întreagă...” Iar la 30 aprilie, el mai raportează: „Vineri, 8 ale lunii, generalul rus Miloradovici, a notificat în chip oficial Divanului Țării Românești, printr-o
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
suveranul lor, împăratul Alexandru. Se pare că Austria a protestat la Poartă, prin internunțiul său împotriva măsurii luate de Rusia, după cum reiese dintr-un raport adresat Afacerilor Străine, la 5 august 1810, de către Latour Manbourg, ambasadorul francez de la Constantinopol. Și acuma voi arăta ce zic atât consulii și agenții francezi în Principate, cât și Langeron, francezul în serviciul Rusiei, despre starea în care ocupația rusească de la 1806-1812 dusese și lăsase țările noastre, și despre ce fel de desfătări le procurase. La
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
să-i spuneți să vie la mine mâine, la amiază sau la unu, după cum îi va fi cu putință. Văzând că expediția lui se amână dintr-o zi pe alta, am dat scrisoarea mea către contele Wittgenstein contesei acestuia, sunt acuma vreo opt zile. Vă voi trimite cât mai curând ultimele numere ale ziarului...” Mi se pare că în fața acestui text dispare orice urmă de îndoială: Rusia a cunoscut și înlesnit aventura eteristă, iar dezaprobarea împăratului Alexandru îi trebuie atribuită aceeași
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
să vă desfaceți de urâtele voastre bărbi ? Și când, oare, schimba-veți, pentru peruci sau pălării, calpacele și turbanele care acoperă capetele voastre jupuite (pelées) sau rase?»...” „... O nouă cerere de 24 până la 25.000 care a fost făcută chiar acuma Divanului Moldovei de către d. președinte plenipotențiar... spre a transporta 100.000 cetverturi de faină sau de grâu, de pe malurile Prutului pe acele ale Dunării și la fruntaria Țării Românești. Toate carele țării sunt rechiziționate spre a efectua acest transport, dar
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
aleși nu din cauza destoiniciei sau a onorabilității lor, ci a supunerii oarbe ce Cabinetul din Petersburg credea că o vor avea către ordinele sale. Pregătirea pentru o anexiune viitoare ce nu se putea face la 1829 din cauza rivalității Austriei. Și acuma să constatăm ce a știut să facă Rusia, în practică, din Regulamentul Organic. VI. Regimul Regulamentar în Țara Românească. Domnia lui Alexandru Ghica De la început, rușii se bizuiră pe diviziunile intestine ale boierimii spre a întemeia stăpânirea lor pe țările
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
sa, retrăgând-o după spinare. ... Acei care urmăresc cu băgare de seamă mersul lucrurilor în această țară văd în acest incident neprevăzut o urmare a sistemului de desconsiderare a Domnului, ce s-a adoptat spre a face guvernul lui imposibil. Acuma există certitudinea că membrii opoziției din Obșteasca Adunare își iau instrucțiile de la Consulatul general al Rusiei... Iată cum explică Cochelet, într-un raport către Thiers, ostilitatea vădită a Rusiei împotriva lui Alexandru Ghica: ... Întâiul scop al Rusiei asupra Principatelor s-
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
lui l-au făcut mai mult cunoscut în afacerile diplomatice decât în acele războinice, prin a inspecta miliția românească, despre care se zice că a fost foarte nemulțumit în privința ținutei și a exercițiilor... D. Duhamel nu și-a făcut până acuma reputația că îndulcește, prin maniera și formele sale, misiunea de rigoare ce este, poate, însărcinat să îndeplinească. Se zice că are maniere insolente și trufașe chiar față de femei. D. Duhamel se pune în contact, de altfel aproape zilnic, cu corifeii
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
și naționaliste; unionist înfocat, se înconjura bucuros cu oameni noi. De la început fu rău văzut de ruși, însă vrând-nevrând nu putu decât să se plece și să primească amestecul și controlul lor în actele ocârmuirii lui. Și acest amestec deveni acuma mai viu decât oricând, în amândouă țările. La 3 septembrie 1849, Poujade, după ce raportează lui Tocqueville că corpul lui Lüders evacuează Transilvania și reintră în Țara Românească, ridicând astfel efectivul trupelor de ocupație la 35.000 de oameni (ruși și
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
era să ajungă a-i da forma unei constituții consimțite, a unui contract; ele au lăsat, să se întrevadă acest scop prea curând și Rusia s-a grăbit să apuce prilejul de a suspenda ceea ce era mai vital în constituție. Acuma, țelul românilor trebuie să fie recucerirea Adunărilor lor, dar orice demers intempestiv nu poate decât să amâne sau chiar să compromită izbânda lor... Dacă rușii vorbeau de evacuare, trupele lor nu se mișcau din Principate: se găseau bine într-însele
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
împărăția drept-credincioasă ne dovedește că Rusia a fost și Rusia este dușmanul de căpetenie al neamului nostru, Rusia este pentru noi dușmanul nostru cel de căpetenie, Rusia este primejdia cea grozavă, de Rusia trebuie să ne păzim înainte de toate. Și acuma întreb: După atâtea fapte de o rea-credință atât de vădită, după atâtea înșelăciuni, după atâtea umilințe și jafuri, după răpirea unei jumătăți de țară, după o continuă și vederată acțiune pentru anexarea țărilor noastre către împărăția ei, mai este oare
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
să pună cât mai curând stăpânire pe Bosfor și pe Dardanele. Zic „mai ales” și „cât mai curând”, fiindcă Germania este pe cale de a desăvârși cucerirea economică a Asiei Mici cu aceea a regiunilor învecinate și va îngrămădi, deci, de acuma înainte, din an în an, mai multe piedici la luarea în stăpânire de către Rusia a strâmtorilor, amenințând chiar să facă cu neputință, în puțin timp, această luare în stăpânire care, pentru împărăția țarilor, este o condiție sine qua non spre
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
au obligat-o să spună că a fost violată" (această interpretare se poate întîlni la foarte multe persoane condamnate pentru viol n.n.). O.E., de 19 ani, condamnat la 4 ani pentru viol: "Mult timp am regretat fapta comisă. Și acuma cred că pentru ce am făcut pedeapsa e prea mică. Dar vedeți dvs., noi citim aici ziare și privim zilnic la televizor și vedem că se fac în țară fapte mai grave decît ale noastre. Și cînd e prins unul
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
gămălie de ac. Cârpe de lux Fată, fii drăguță și ține și tu microfonu mai departe de fața mea. Mai așa. Nu, măi, fată. Mai într-o parte, că m-acoperi. Așa, vezi. Ce mare lucru. Bun. Merge, da? Hai. Acuma pune ntrebarea. Hm. Ce port pe mine în clipa asta. Păi se vede cu ochiu liber, nu? Am un sacou de la Prada. Cu solzi de crocodil. Pantofii sunt Gucii. Normal. Ediție limitată. Și la asemenea pantofi nu puteam să pun
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
Am un sacou de la Prada. Cu solzi de crocodil. Pantofii sunt Gucii. Normal. Ediție limitată. Și la asemenea pantofi nu puteam să pun decât doar niște ciorapi Lacroa. Pantalonii sunt de la Armani. Au o tăietură mai specială. E-n trend acuma. Sunt un pic mai feminini, dar așa se poartă la ora asta. Cămașa e doar o cămașă obișnuită de la Dolce e Gabana. Chiloții sunt și ei de firmă, dar n-o să m-apuc acuma să-ți spun chiar toate intimitățile
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
tăietură mai specială. E-n trend acuma. Sunt un pic mai feminini, dar așa se poartă la ora asta. Cămașa e doar o cămașă obișnuită de la Dolce e Gabana. Chiloții sunt și ei de firmă, dar n-o să m-apuc acuma să-ți spun chiar toate intimitățile. Hă-hă. Acuma accesoriile. Ochelarii sunt Cristiani Diori. Am o brățară de gablonț din argint cu pietre semiprețioase de la un magazin care-mi scapă acuma. Eram pe aeroport în Roma și-am intrat și mi-
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
un pic mai feminini, dar așa se poartă la ora asta. Cămașa e doar o cămașă obișnuită de la Dolce e Gabana. Chiloții sunt și ei de firmă, dar n-o să m-apuc acuma să-ți spun chiar toate intimitățile. Hă-hă. Acuma accesoriile. Ochelarii sunt Cristiani Diori. Am o brățară de gablonț din argint cu pietre semiprețioase de la un magazin care-mi scapă acuma. Eram pe aeroport în Roma și-am intrat și mi-a plăcut și-am luat o. Dar chiar
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
sunt și ei de firmă, dar n-o să m-apuc acuma să-ți spun chiar toate intimitățile. Hă-hă. Acuma accesoriile. Ochelarii sunt Cristiani Diori. Am o brățară de gablonț din argint cu pietre semiprețioase de la un magazin care-mi scapă acuma. Eram pe aeroport în Roma și-am intrat și mi-a plăcut și-am luat o. Dar chiar nu mai știu de la ce firmă e. Ceasul e Polis. E mai mult o fiță, dar mi s-a părut mie că
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
părut mie că cadrează cu ansamblu. Și cam asta e. Mai ai vreo întrebare? Cum? Cât costă tot ce am pe mine? Hai te rog eu ceva. Hai să nu fim vulgari, da? Gândește-te că sunt oameni amărâți care acuma se uită la noi la televizor. Cum îți permiți să mă ntrebi așa ceva, măi, fătucă. Sunt oameni care nici n au ce pune pe masă acolo la ei acasă. E nesimțire să pui așa o-ntrebare. Ia dă stop, măi
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
să merg la bunicu-n dormitor să iau și arcurile de la patu ăla mare. Că alfel nu pot să fixez detonatoru. Păi normal c-am făcut detonatoru. L-am improvizat dintr-o găleată și c-o pompă de bicicletă. Vezi că acuma rup discu de la telefon. Stai așa un pic. Mă, mă mai auzi sau a murit căcatu ăsta. Bon. Deci pun discu legat la firu ăsta albastru și-l fixez aicea cu o agrafă. Hai că stă perfect. Io cre că
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]