102,424 matches
-
refuză o jucărie, Bart s-ar fi supărat dacă nu ea n-ar fi fost de acord cu el, cu toate că nu ar fi spus nimic, probabil supărarea asta mititică s-ar fi contabilizat într-n neuron apoi, s-ar fi adăugat alta... Cu timpul s-ar fi adunat de o ceartă. Și nu dorea. Așa că acceptase fără târguieli să meargă cu decapotabila - să aibă și el o satisfacție, deh. Cu simțul său nelimitat al umorului, simț care, așa cum spune una dintre
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
greșeala mea că am plecat cu ea la drum, că am insistat, dar să știi că le mai verific, chiar dacă nu pot circula cu ele. Bart avea două mașini, de care era tare mândru. Știi cum sunt mașinile pentru bărbați, adăugă el, ca bijuteriile pentru voi, femeile... Nu se mai sătura să o privească. N-o văzuse niciodată cu părul ud, lins. Începea să se usuce și să se vălurească tulburător. Se simțea puțin încurcat, el, în scaunul lui cu rotile
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
te închini decât Lui! Icoanele sunt doar artă, nu se lăsă Bart. Nu ne putem concentra, când îi vorbim lui Dumnezeu, fără icoane? Chiar avem nevoie de... picturi ?! Mai pot spune multe, dar... Sunt creștin, să nu-ți închipui altceva, adăugă el, deși în sufletul lui nu era foarte convins. Arm îi prinse mâna și i-o strânse: Repet: icoana este Biblie în imagini, Evanghelie în imagini... Icoanele ne folosesc la ce ne folosesc și bisericile: pot merge la biserică și
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
a început să crească încet, acum fiind de 12 cicli pe secundă. Acest lucru însemna că ziua are numai 16 ore, în loc de 24, cât avea odinioară, spusese unul dintre comeseni. În acest ritm, în 2012, timpul va ajunge la 0 ! adăugase el. Arm, care ascultase cu atenție întrebase, spre hazul tuturor, dacă este vorba cumva de timpul planetei Pământ. Deși urmaseră râsete homerice, Arm nu renunțase la ideea ei. Timpul este o măsură a spațiului parcurs de Pământ în jurul soarelui. O
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
năvălise la el în birou și îi ceruse pe un ton vehement să o ia cu el în SUA, căci altfel îl părăsește, și pe el și firma, și oricum ar fi timpul să clarificăm și situația ta civilă, iubițel, adăugase ea, deși nu îi promisese niciodată că divorțează. Liviu privise această plecare ca pe un dar ceresc, simțea, știa, că dacă mai continuă răceala dintre el și Arm, o pierde pe Arm pentru totdeauna și nu vroia asta. Știa că
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
karma... Te prinde în roțile ei și nu ai cum să mai scapi! Încep și eu să cred în karma asta a ta... Nici acum nu-mi explic ce-am găsit la Beatrice. E ultima oară când vorbesc despre ea, adăugă el repede. Știam că nu o iubesc, simțeam asta, știam asta, o vedeam cum arată - nu are nimic din feminitatea ta, nimic, nici banală nu e, ci chiar dezagreabilă. Am știut asta și am văzut-o așa de la început! Vezi
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
Da, era foarte pricepută în pat, dar nici cu asta nu m-a convins, dimpotrivă, am înțeles că fără iubire sexul nu înseamnă nimic pentru mine... Vreau înapoi acasă, acasă la tine, la iubirea noastră... Arm tăcea. Descumpănit total, Liviu adăugă: Te-am chemat la aeroport, sub pretextul că zborul cu avionul din SUA mă va obosi foarte tare, pentru că nu voiam să audă fetele discuția noastră. Nu știam cum ai să reacționezi, și în fața lor eu nu doresc să mă
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
am dat banii în fiecare zi, acum ai să primești o sumă lunar și tu trebuie să înveți să o împarți, să nu cheltuiești totul într-o zi. Mam, dar nu vreau! Crăița era speriată. E mai bine pentru tine, adăugă Arm, crede-mă. Eu m-am descurcat greu când am venit la facultate... Mama, pentru că nu-l aveam pe tata, m-a cocoloșit, deh, biată orfană, glumi ea... De asta vrei să mă înveți să mă descurc singură? Sigur că
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
vrut să simți pe pielea ta efectele alcoolului și acum ai înțeles care sunt! Apropo de droguri... Știi, mie nu mi-au dat niciodată dealerii de droguri să trag măcar un fum. Atâta doream, un fum, să văd cum este, adăugă ea repede. Acuma spui asta?! Dumnezeule atotputernic! Doamne, așa ești atras în cercul consumatorilor... De ce crezi, Tândală, că-ți cumpăr eu țigările, deși mi-e lehamite că fumezi?! Ca să ai țigările tale, să nu ceri de la alții, căci pot fi
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
cine știe, ce fire tainice se țes între o femeie și un copil... Da, ai găsit tu ceva! Hotărăște-te, iubito, ești tristă sau obraznică! îi spuse Armanca. Hai, după cum îți merge gurița văd că ești foarte bine, plecăm acasă... adăugă ea, privindu-și de data aceasta fata în ochi. O logodnă fericită Camelia se putea, cu adevărat, declara satisfăcută și chiar încântată. După repetate amânări, Bart acceptase, în sfârșit, să vină în vizită acasă la părinții ei, în Cartier, pe
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
orice formă de partizanat... În ceea ce-l privea, Doru Ionescu era de părere că primul ministru era un domn, un politician de ținută europeană, dar asta, dragă Bart, este doar părerea mea personală și nu țin să ți-o impun adăugând după câteva clipe de gândire că nu-i cerea câtuși de puțin să scrie elogios despre primul ministru și despre cabinetul lui... Și eu am crezut așa mai demult, dar nu mai cred, îi mărturisise Bart cu aceeași franchețe. Mă
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
are culoare politică, așa că, dacă am pus mâna pe un fir, noi îl urmăm până la capăt, chiar dacă duce până într-un cabinet ministerial sau chiar până aici, în sala asta, domnule președinte!... Ha-ha-ha!... izbucni președintele în râs, fără să mai adauge nici un comentariu, și se îndepărtă, urmat de consilierii săi. După plecarea președintelui, Bart îl lăsă în plata domnului pe T.T., care încerca să-l convingă să apară la unul din showurile lui televizate pline cu reclame pentru pastă de dinți
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
jocurilor politice cu subvenții și transferuri. Mai mult, sunt necesare, de multe ori, facilități fiscale pentru atragerea în zona respectivă a capitalurilor și investitorilor ce pot sprijini dezvoltarea locală și lărgirea, în timp, a bazei fiscale. La acestea se pot adăuga o bună colectare a veniturilor la bugetul local și o politică inteligentă a resurselor alternative, cum ar fi finanțarea obiectivelor publice în parteneriat cu capitalul privat, sau prin emisiunea de obligațiuni, în limita capacității de rambursare. Se spune că statele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
pledăm cu convingere. Dar și mai des sunt uitate administrațiile private, considerate cel mai adesea ca marginale. Totuși, deși participarea lor la formarea P.I.B.-ului este modestă, ele îndeplinesc funcții esențiale într-o economie de piață. În conturile naționale, valoarea adăugată de către administrațiile private reprezintă o parte redusă, sub 1% din total. Dacă ne oprim doar la acest indicator, am putea ușor considera aceste asociații ca neavînd scop lucrativ. Va trebui totuși să ne interesăm și asupra rolului lor. În primul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
ar trebui lărgită, putînd fi denumită, de pildă economie socială, oricum se ajunge la un ansamblu deloc neglijabil. Aici se încadrează asociațiile, dar și ansamblul asigurărilor mutu-ale, organisme ce propun salariaților sejururi pentru vacanțe etc. Acestui ansamblu îi mai putem adăuga învățămîntul privat, dar acesta prezintă o situație pe cît de semnificativă pe atît de problematică. 1.11. Public / privat și comercial / noncomercial: o dinamică Problema complexă a învățămîntului, la care făceam referire mai sus reprezintă un bun domeniu de orientare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
în majoritatea țărilor, în altele (Mexic, Indonezia, Coreea de Sud) rămînînd un control parțial, selectiv. Pentru țările în curs de dezvoltare, ridicarea semnificativă a rate-lor dobînzilor a provocat, în multe cazuri creșteri explozive ale datoriilor externe, blocaje de plăți, la care se adăugau, în plus, deficite bugetare cronice, aproape imposibil de finanțat neinflaționist. În asemenea situații, cu asistența organismelor monetar-financiare internaționale, țările respective au început să-și pună problema ajustărilor structurale necesare și a introducerii unor criterii de performanță superioare pentru întreprinderile de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
se întîmplă dacă se manifestă efecte externe? O poluare a atmosferei, zgomote sau alte tipuri de noxe vor antrena pentru comunitate o dezutilitate. Dacă se presupune, pentru a simplifica lucrurile, că aceste noxe constituie un element adițional fix ce se adaugă fiecărei unități de produs, se obține un cost total, cuprinzînd o parte de cost privat (intern) și o altă parte de cost extern. Denumim deci cost social suma costurilor interne și externe. Și, în această optică, vom spune că un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
prefere, renunțînd astfel la o sumă de privilegii, lucru mai greu realizabil. Apoi este necesară o foarte bună educație a consumatorilor în spiritul economiei de piață; ei trebuie să înțeleagă și să accep-te noile reguli ale jocului. La aceasta se adaugă o bună informare privind avantajele și dezavantajele diferitelor variante. În altă ordine de idei, este necesară o piață cît mai concurențială, cît mai puțin reglementată, mai flexibilă. Intrarea și ieșirea de pe această piață trebuie să fie cît mai puțin costisitoare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
înregistrează sectorul privat, poate mai mult decât cel public. Cultura antreprenorială și spiritul întreprinzător mai reduse, resursele (materiale, financiare, capitalul tehnologic și managerial ș.a.) mai puțin importante, poziția geostrategică, calitatea scăzută a mediului de afaceri zonal, la care se pot adăuga: lipsa unui sistem inteligent de facilități (fiscale, bancare, vamale etc.), ponderea ridicată a sectorului public (despre privatizarea serviciilor publice abia dacă se mai discută pe la mese rotunde), slaba susținere a IMM-urilor, deprofesionalizarea și politizarea structurilor economice, criza managerială, lipsa
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
economiei românești, care nu permite susținerea unor programe ample de cheltuieli publice. Creșterea semnificativă a ponderii cheltuielilor publice se explică prin funcționarea sistemului politic, cît și prin modificarea nevoilor eco-nomice și a preferințelor consumatorilor. La aceste cauze trebuie să le adăugăm pe cele sociale, responsabile, în bună măsură, de creșterile indicate. După unii autori (Musgrave, Rostow), dezvoltarea economică este esențialmente responsabilă de creșterea cheltuielilor publice. Am amintit, în acest sens, și de "Legea lui Wagner", privind extinderea continuă a activităților Statului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
fiscală statală, mai cu seamă în zonele ce experimentează diferite formule integraționiste. În Avuția Națiunilor, Adam Smith evidenția patru "canoane" sau principii ale impozitării. Acestea sunt: 1) Echitatea; 2) Certitudinea; 3) Eficiența; 4) Comoditatea. La acestea, ulterior, economiștii moderni au adăugat altele, cum ar fi: 5) Neutralitatea, în sensul de a nu distorsiona mecanismul prețurilor; 6) Stabilizarea, în sensul utilizării impozitelor pentru reglarea economiei; 7) Efectul stimulativ pentru muncă, economisire și investire; 8) Stabilitatea; 9) Flexibilitatea; 10) Redistribuirea avuției și a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
costul marginal nu mai conduce la o situație optimală. Taxa îndepărtează optimul paretian. La fel se întîmplă și dacă se operează o prelevare asupra veniturilor provenite din muncă. Distorsiunilor introduse prin intervenția Statului în alocarea resurselor vine să li se adauge faptul că, chiar în absența unei asemenea intervenții, anumite sectoare și anumite întreprinderi sunt determinate să practice prețuri diferite de costul marginal. Existența unor distorsiuni inevitabile împiedică atingerea unui optim de prim rang (adică o situație în care optimul lui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
impas, dar toate tentativele au ajuns în impas. 4.2.2.2. Funcția bunăstării sociale a) Funcția Bergson-Samuelson Abram Bergson (în 1938) și Paul Anthony Samuelson (în 1947) arată că imposibilitatea determinării alegerilor publice optime nu poate fi rezolvată decît adăugînd modelului microeconomic o funcție a utilității colective, sau a bunăstării sociale (F.B.S.). Această funcție, desemnată în mod obișnuit prin litera W (de la welfare = bunăstare), reprezintă preferințele colectivității referitoare la repartiția bunăstării între indivizi. W este funcție de utilitatea (satisfacția) fiecăruia dintre
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
un vast program de reducere a cheltuielilor publice și a impozitelor, de privatizare a întreprinderilor și a serviciilor publice și, în fine, un vast program de dereglementări au fost puse în operă. Acestor măsuri privind intervențiile Statului le-a fost adăugată o politică de flexibilizare a pieței muncii. Potrivit teoreticienilor economiei ofertei, cum este A. Laffer, "prea multă impozitare distruge impozitarea". Creșterea ratei prelevărilor obligatorii pînă la un anumit prag generează o creștere a încasărilor, dar depășirea acestui prag duce la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
identic era un semn al egalității li se substituie alte logici: statutul poate fi justificat și evoluează în numele eficienței globale și individuale și diferențierea tarifelor poate fi la originea unor transferuri mai pertinente. La aceste două mutații majore trebuie să adăugăm o a treia: noua economie a rețelelor, ce ne arată că și în cazul unor randamente crescătoare, monopolul nu este neapărat forma cea mai eficientă de producție. Cu economia rețelelor, reieșită din lucrările lui Katz, Shapiro, Farrel și Saloner (între
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]