10,371 matches
-
YHWH și a rămas neclintit în orice încercare. Principele Mastema s-a prezentat înaintea lui Dumnezeu zicând: „Iată că Abraham iubește pe Isac, fiul său (insinuat: mai mult decât pe tine); cheamă-l să ți-l ofere intru holocaust pe altar și vei vedea de-ți va împlini această porunca (...)” YHWH știa că Abraham a fost credincios în toate încercările pe care i le-a trimis și, (...) patriarhul nici că a întârziat să asculte pe data, deoarece era credincios și-l
Avraam () [Corola-website/Science/297908_a_299237]
-
liturghie, cât va trăi domnitorul. După moartea sa, în fiecare dimineață trebuia să se slujească o liturghie și seara un parastas pentru mântuirea sufletului domnitorului, după cum atestă o lespede de piatră amplasată la 8 decembrie 1517 pe peretele nord-estic al altarului, lângă nișa care servește ca proscomidiar. Biserica a fost restaurată în timpul domniei lui Alexandru Lăpușneanu, care i-a adăugat un pridvor închis în față în anul 1559 și a înlocuit chenarele unor ferestre cu altele noi, de factură gotică. Există
Mănăstirea Bogdana () [Corola-website/Science/298412_a_299741]
-
o lespede funerară având următoarea inscripție în limba română: ""Sub această piatră zac oasele răposatei Marii, giupâneasa logofătului Alexa Nicolescu de la Țara Românească, care s-a pristăvit aice la Rădăuți, la anul 1770, iulie 4 zile"". Lângă peretele nordic al altarului, în afara bisericii, se află o lespede funerară având o inscripție în limba română: ""Sub aceastră piatră odihnește robul lui Hristos Dumnezeu ieroschimonahul (Adrian) tată după trup preasfințitului mitropolit Iacov, înmormântat în anul 7256 (=1748) luna iunie 11"". Osemintele tatălui mitropolitului
Mănăstirea Bogdana () [Corola-website/Science/298412_a_299741]
-
contrafort și trei ferestre, pe când peretele nordic are o fereastră și trei contraforturi. Biserica are 11 ferestre: trei la pridvor, două la pronaos, patru la naos (dintre care trei în peretele sudic și una pe peretele nordic) și două la altar cu deschideri strâmte în exterior, dar mult lărgite spre interior. Biserica nu are turlă, acoperișul fiind înalt, cu pante repezi și o streașină largă. Ca urmare a adăugării pridvorului de către Alexandru Lăpușneanu, acoperișul a trebuit și el modificat pentru a
Mănăstirea Bogdana () [Corola-website/Science/298412_a_299741]
-
Putneanul. Lucrările de restaurare ale edificiului din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea au dus la o deteriorare a picturii, inclusiv a tabloului votiv. Unele picturi care datează din perioada lui Ștefan cel Mare sunt patru compoziții din altar: "Cina cea de taină", "Împărtășirea Sf. Apostoli cu pâine", "Împărtășirea Sf. Apostoli cu vin" și "Spășarea picioarelor". Ele se aseamănă cu cele de la Mănăstirea Voroneț. Pictura interioară a bisericii a fost refăcută din nou în anul 1880 de pictorul bucovinean
Mănăstirea Bogdana () [Corola-website/Science/298412_a_299741]
-
conform tradiției biblice - dimensiunilor Templului lui Solomon. Înălțimea este de 20,70 metri, plafonul este în formă de boltă, pereții laterali au 12 ferestre iar pardoseala este din mozaic policrom de marmură. Capela are două părți: una mai mare împreună cu altarul, rezervată ceremoniilor religioase, și alta mai mică pentru credincioși. În timpul solemnităților mai importante, pereții laterali sunt acoperiți cu tapiserii executate după modele de Rafael. Planurile arhitectonice aparțin lui Baccio Pontelli iar lucrările de construcție au fost executate sub supravegherea lui
Capela Sixtină () [Corola-website/Science/298435_a_299764]
-
a adunat toată suflarea să privească picturile, rămânând cu toții muți de încântare.” Artistul a folosit culori vii care, după renovarea Capelei între 1981 și 1994, și-au recăpătat în întregime strălucirea. În anul 1535, Michelangelo începe pictarea peretelui de deasupra altarului la cererea Papei Paul al III-lea, cu tema „"Judecata de Apoi”", pe care o termină după șase ani, în 1541. Tema capătă dimensiuni uriașe, fresca înfățișează figuri și scene pline de groază, reflectând propria reprezentare a artistului, care trecea
Capela Sixtină () [Corola-website/Science/298435_a_299764]
-
lungimea de 30 de metri și lățimea de 13 metri. Accesul spre biserică se realizează printr-un pridvor, în partea de apus, prevăzut cu două uși laterale, spre nord și sud. Interiorul este de factură bizantină, trilobat: pronaos, naos și altar. Deasupra pridvorului se află cafasul, care lasă vederea să treacă spre pronaos pe sub arcade, impunătoare prin forma lor. Trecerea dinspre pronaos spre naos se realizează printre două coloane puternice, de asemenea cu arcade pe trei spații, formate împreună cu zidurile laterale
Mănăstirea Golia () [Corola-website/Science/298524_a_299853]
-
Valea Oltețului susțin că Peștera Polovragi, aflată în inima muntelui și a cărei lungime depășește zece kilometri, ar fi făcut legătură cu Transilvania, în apropierea sanctuarului de la Sarmizegetusa. Sarmizegetusa, capitala statului geto-dacilor, a fost totodată sanctuar, centru spiritual, necropolă și altar al zeului suprem. Lupul, simbol al inteligenței, dreptății și nesupunerii, apare foarte des în viața dacilor. Ei foloseau capetele de lupi și șerpi pentru steagurile de luptă, sunetul produs în timpul alergării amplificând rezonanța sonoră. (Un tip de stindard similar era
Religia dacilor () [Corola-website/Science/298536_a_299865]
-
a limbii sale, a valorilor poeziei sale și ale tuturor artelor sale, în capodoperele / monumentele sale culturale, pe care le lasă moștenire urmașilor și, astfel, întregii umanități» (TGrp, 443):" Și forța ni-i aici, nu nicăierea, / În artă și-n altare, nu-n monede. // Sunt niște maici în jurul turlei sfinte, / Și-n jurul Operei de Artă Pură, / Păzește-le și ține-le, Părinte, / La câte văd și simt și știu și-ndură. Ca la o limpede răscruce-a soartei, / aflăm aici
Adrian Păunescu () [Corola-website/Science/298514_a_299843]
-
iunie 1919). Savantul Nicolae Iorga îl considera a fi "“ultimul dintre episcopii cărturari și patrioți moldoveni care merg pe urmele lui Melchisedec Ștefănescu”". Episcopul Iacov Antonovici a decedat la 31 decembrie 1931, în orașul Huși, și a fost înmormântat lângă altarul Catedralei Episcopale. În prezent, o stradă din municipiul Bârlad poartă numele episcopului Iacov Antonovici. De asemenea, a publicat articole și dări de seama în revistele “"Biserica Ortodoxă Română"“, ”"Revista pentru istorie, arheologie și filologie"" (editată de Grigore Tocilescu), “"Făt Frumos
Iacov Antonovici () [Corola-website/Science/307073_a_308402]
-
București) a fost un istoric de artă bisericească și un arheolog român, membru de onoare al Academiei Române. Prin studiile universitare la București apoi, în 1940, doctoratul la Atena sub conducerea marelui savant G. A. Sotiriou, în limba greacă, cu tema altarului paleocreștin, a devenit cel mai mare specialist în arheologie creștină din România și din sud-estul Europei. S-a adăugat experiență câștigată la Romă că bursier (1941-1942) al Academia di România și apoi specializarea la Berlin (1943-1944). Revenit în țară, a
Ion Barnea () [Corola-website/Science/307089_a_308418]
-
a vizitat Veneția în 1494. În sfârșit, pictură flamanda, aflată la mare cinste la Veneția, a influențat de asemenea activitatea artistică a lui Giorgione. Talentul lui Giorgione s-a manifestat pentru prima data in 1504, când a realizat tabloul de altar pentru catedrală "Sân Liberale" din Castelfranco, la comanda condotierului Tuzio Costanzo. Paternitatea acestui tablou pictat în ulei pe lemn nu mai trezește azi nici o îndoială. Se poate constata că artistul tratează tema tradițională (Madonna cu Pruncul Iisus și doi sfinți
Giorgione () [Corola-website/Science/307327_a_308656]
-
dintr-o legendă despre copilăria lui Moise, care ar fi fost supus, copil fiind, unei probe de foc pentru a-i demonstra puterea supranaturala. Pruncul Moise trece nevătămat peste această probă cu jăratic. Reprezentarea are în comun cu piesa de altar din Castelfranco aranjamentul scenic al personajelor și rolul important pe care-l joacă peisajul în ansamblul compozițional. În anul 1507, lui Giorgione i se comandă o pictură pentru sală "consiliului celor Zece" din Palatul Dogilor, operă care, din păcate, nu
Giorgione () [Corola-website/Science/307327_a_308656]
-
luptă, cu tancuri, pentru filmul "Noi, cei din linia întâi", aducând grave deteriorări ansamblului, precum fracturarea crucii din marmură a unuia dintre ctitorii mănăstirii, domnitorul Constantin Mavrocordat, forțarea lacătelor și a drugilor de fier care închideau paraclisul, precum și a ușii altarului Bisericii mari, fapt ce a determinat intervenția la forurile superioare a personalului Muzeului de Istorie a Municipiului București. Există încă o polemică între istorici și etimologi. După părerea unora, numele zonei s-ar datora faptului că moșia ar fi aparținut
Mănăstirea Văcărești () [Corola-website/Science/307362_a_308691]
-
Costea Băcioc a fost zidită, creându-se în schimb alta nouă pe latura vestică, iar vechea pictură a bisericii a fost refăcută. Totodată, s-a ridicat un pridvor mai mic lângă zidul vestic al bisericii și un proscomidiar la nordul altarului, iar între cele două turle vechi a fost construită o a treia, din lemn. Aceste din urmă adaosuri au fost înlăturate cu prilejul lucrărilor de restaurare a bisericii, care au urmat puternicului incendiu din 1921. De asemenea, el a pus
Mănăstirea Râșca () [Corola-website/Science/308496_a_309825]
-
și Patimile Mântuitorului" - "Cina cea de taină", "Spălarea picioarelor", "Învierea lui Lazăr", "Iisus în fața lui Pilat", "Batjocorirea lui Iisus" ș.a. Unele dintre picturi au fost lăsate cu vechea lor înfățișare, cum este cazul portetului "Sfântului Nicolae" din colțul nord-estic al altarului și cu "Înmulțirea pâinilor" din unghiul nord-estic al naosului. În aceeași situție se află și pictura exterioară, unde cele două mari compoziții de pe peretele sudic, "Judecata de apoi" și "Scara Sfântului Ioan Climax", amintesc maniera de tratare a acestor subiecte
Mănăstirea Râșca () [Corola-website/Science/308496_a_309825]
-
fost supuși de către autorități, în anul 1937 călugării care ținea rânduiala calendarului iulian au fost alungați din acest loc (sub pretextul că la mănăstire sunt comuniști) și s-au împrăștiat pe la alte mănăstiri. Biserica a fost demolată, iar pe locul altarului s-au plantat salcâmi care au dăinuit până la a treia rezidire. Clopotul mănăstirii a fost luat de către biserica din satul Oniceni. După preluarea puterii de către comuniști și începerea colectivizării agriculturii, prin anii '60, s-a încercat ridicarea pietrei Sfintei Mese
Mănăstirea Sfântul Mina din Roșiori () [Corola-website/Science/308509_a_309838]
-
au plantat salcâmi care au dăinuit până la a treia rezidire. Clopotul mănăstirii a fost luat de către biserica din satul Oniceni. După preluarea puterii de către comuniști și începerea colectivizării agriculturii, prin anii '60, s-a încercat ridicarea pietrei Sfintei Mese a altarului pentru a ara acest loc și a-l face teren arabil. Tot tradiția populară afirmă că anvelopele tractorului au explodat, așa că piatra Sfintei Mese n-a putut fi ridicată și îndepărtată de acolo. După Revoluția din decembrie 1989, credincioșii ortodocși
Mănăstirea Sfântul Mina din Roșiori () [Corola-website/Science/308509_a_309838]
-
1928 la fabrica de laminate din Brașov. În anul 1953 a fost adusă aici și instalată (funcționând un timp) moara de vânt. Ea a fost restaurată și declarată monument istoric în anul 1977. În paraclisul mănăstirii, pe partea stângă, lângă altar, se găsește icoana Maicii Domnului Făcătoare de Minuni, îmbrăcată în argint și poleită cu aur, care a scăpat de două ori din foc. Iocana a aparținut unei familii de credincioși din comuna Nărușăi, județul Ismail, de unde și numele Maica Domnului
Mănăstirea Celic-Dere () [Corola-website/Science/308518_a_309847]
-
Și-a arătat din nou puterea, fiind tămăduiți imediat doi călubări peste care se trecuse cu icoana. A mai făcut și alte minuni, aducând ploi în timp de secetă mare. Astăzi, icoana este așezată în naos, pe peretele din stânga, în fața altarului. În Biserica Mare a Mănăstirii Celic - Dere se află Icoana Mântuitorului Iisus Hristos "„" care se curăță singură”, În contextul conflictelor ruso-turce de la începutul secolului al XIX-lea, aproximativ în anul 1816, a sosit pe aceste meleaguri un ostaș din armata
Mănăstirea Celic-Dere () [Corola-website/Science/308518_a_309847]
-
specialiștii afirmă că este în cea mai pură tradiție bizantină, datând din secolul al XIV-lea sau chiar mai devreme. Sfântul lăcaș era cunoscut în vechime și sub numele de mănăstirea de la Meriș sau mănăstirea Meriș. Inițial, biserica avea 2 altare pe un singur naos, caracteristică prin care biserica rupestră este unică în România. Posibilitatea avansată de unii cum că unul dintre altare ar fi fost catolic este pură fantezie. Ambele altare au fost ortodoxe fiind realizate în cea mai pură
Mănăstirea Corbii de Piatră () [Corola-website/Science/308556_a_309885]
-
era cunoscut în vechime și sub numele de mănăstirea de la Meriș sau mănăstirea Meriș. Inițial, biserica avea 2 altare pe un singur naos, caracteristică prin care biserica rupestră este unică în România. Posibilitatea avansată de unii cum că unul dintre altare ar fi fost catolic este pură fantezie. Ambele altare au fost ortodoxe fiind realizate în cea mai pură tradiție bizantină. De altfel biserica se înrudește tipologic cu grupul de biserici rupestre din Capadocia, arhitectura bisericuței derivând tipologic din bisericile sală
Mănăstirea Corbii de Piatră () [Corola-website/Science/308556_a_309885]
-
de la Meriș sau mănăstirea Meriș. Inițial, biserica avea 2 altare pe un singur naos, caracteristică prin care biserica rupestră este unică în România. Posibilitatea avansată de unii cum că unul dintre altare ar fi fost catolic este pură fantezie. Ambele altare au fost ortodoxe fiind realizate în cea mai pură tradiție bizantină. De altfel biserica se înrudește tipologic cu grupul de biserici rupestre din Capadocia, arhitectura bisericuței derivând tipologic din bisericile sală, cu două altare, dedicate unui hram dublu, caracteristici ale
Mănăstirea Corbii de Piatră () [Corola-website/Science/308556_a_309885]
-
fost catolic este pură fantezie. Ambele altare au fost ortodoxe fiind realizate în cea mai pură tradiție bizantină. De altfel biserica se înrudește tipologic cu grupul de biserici rupestre din Capadocia, arhitectura bisericuței derivând tipologic din bisericile sală, cu două altare, dedicate unui hram dublu, caracteristici ale lumii bizantine din sec. X. Deasupra peretelui vestic al bisericii rupestre este amplasată o cruce de tip latin cu capitel piramidal detașabil de la anul 1761. La aproximativ 280 m de biserică se află piatra
Mănăstirea Corbii de Piatră () [Corola-website/Science/308556_a_309885]