9,188 matches
-
și al anilor când s-a Înfăptuit România Mare. Brătienii au constituit Într-un fel a doua dinastie a țării — o „dinastie“ românească paralelă cu cea străină — și au fost percepuți Înainte de comunism ca personaje-simbol, alături de regi. Comuniștii i-au alungat și pe unii, și pe alții, ceea ce l-a plasat pe Kogălniceanu — Împreună cu Cuza — Într-o poziție fără rival. Inițial, comunismul procedase la o modificare și mai radicală a Panteonului, așezându-l În poziția cea mai Înaltă pe Nicolae Bălcescu
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
stăpâni, ci cei care trăiesc În stradă. Numărul lor ajunsese să fie apreciat la vreo două sute de mii. Atitudinea oamenilor față de ei e Împărțită: unii Îi iubesc, alții Îi detestă. Unii Îi hrănesc, ajutându-i astfel să supraviețuiască, alții Îi alungă, și așteaptă ziua când speră că vor fi exterminați. Pe lângă fiecare bloc din București se instalase un număr variabil de membri ai acestei comunități paralele. Li se spune „câini vagabonzi“, iar În ultima vreme, În tentativa de a-i integra
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
încet apăru pe ecran o fotografie care se dovedi a fi un filmuleț. Era o casă. Era noapte și ceața se lăsa învăluind casa, însă camerele erau puternic luminate - de fapt mult prea strălucitor; ca și cum ar fi fost menite să alunge singurătatea. Casa avea o structură modernă cu un etaj, situată într-o zonă care apărea a fi una foarte înstărită. Casele din jurul ei erau identice, iar imaginea părea anonimă și totodată familiară. Camera de filmat părea să fi fost postată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
greutatea de pe piept. Robby vorbea în întuneric: - Tată, cred că e cineva în casă. Robby se întinse spre veioza de pe noptieră. Robby a aprins veioza. Dincolo de pleoapele mele închise ardea o lumină portocalie. Robby tăcu. Contempla ceea ce vedea. Imaginea contemplată alungă momentan frica și o înlocui cu o curiozitate nesuferită. Tăcerea lui era cauzată de ebrietatea mea. Din nou greutatea de pe piept. - Tată, zise încet Robby. - Robby, am oftat. - Tată, e ceva pe tine. Am deschis ochii dar nu m-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
redacție și informați-o despre lucrarea Din istoria ținutului Sucevei În date și cifre, 242 pag. și 60 ilustrații. Publicarea ei nu o va dezamăgi (...). La Vatra Dornei am citit volumul Masa umbrelor de romancierul Ionel Teodoreanu. Ține atenția trează, alungă somnul și descrețește fruntea! Acum, În apropierea sosirii Sf. Nicolae făcătorul de minuni (poate publicarea lucrării de mai sus). Vă doresc amândurora sănătate și bucurii! M. Niculăiasa 5774 Lămășeni - j. Suceava,Of. Rădășeni </citation> <citation author=”NICULĂIASA Mihai” loc=”(Lămășeni
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
etajul I - apartamentele lui Napoleon III. Un lux redundant, inutil: aur, argintărie, mobilier masiv și greu, tapiserii, tavane pictate, candelabre uriașe, plușuri de culoare roșie, oglinzi, multe oglinzi venețiene, vase, console... O ambianță rece și obositoare, din care a fost alungată intimitatea. La etajul II - pictură flamandă, olandeză și franceză. Rubens - o opulență a formelor care marginalizează subiectele picturilor. Autorul Vânătorii de lei nu-mi mai place de mult. Manet, Portretul lui Zola, superb (scriitorul înfățișat printre cărți și gravuri). Urmează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
de fotbal. Lângă hotel e un lac mare, dar peste tot sunt plasate panouri-avertisment că apa nu este curată. Este o formulare destul de benignă - apa e într-adevăr foarte murdară, pete de ulei la suprafață și un miros care te alungă cât mai departe. Mucalitul scriitor georgian Giorgi Achwlediani, care inspectase împrejurimile înaintea mea, m-a sfătuit, glumind, că dacă mă hotărăsc totuși să intru în apă, să nu mă îndepărtez mult de mal, că s-ar putea să dau de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
vorbitori „în civil” ne comunică unele date despre istoria și cultura acestui ținut. „Belarusul a intrat în cea mai gravă perioadă a evoluției sale!” - Svetlana Alexievici a spus această frază în ziua când a murit Alesi Adamovici și a fost alungat din post Sușkievici, primul și, până acum, singurul președinte democrat al țării, de către Lukașenko. E o situație pe care o poți compara doar cu România lui Ceaușescu, cu Albania lui Enver Hodja sau Coreea lui Kim Ir Sen, când președintele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
epocă; este primul care, într-o cronică la Gazeta literară - cronică și revistă ce dădeau nu numai tonul literar, dar și pe cel politic pentru întreaga suflare literară! -, a făcut elogiul poeziei lui Blaga, opera, ca și omul, profesorul, filozoful, „alungat din cetate”, denigrată de scriitori și activiști de-a valma! Primele cronici despre un alt Bacovia, presimțind și intuind cu un fantastic organ critic renașterea și noua percepție a acestui poet pe care Călinescu însuși îl văzuse ca un minor
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
de underground cultural, l-au împins în umbra memoriei pe Dej și clica sa de criminali care au aplicat modelul cel mai drastic bolșevic în România, față de proprietate, de țăran, de clasa burgheză, constructoarea României moderne, eliminând drastic elita țării, alungând-o sau maltratând-o, asasinând-o, și l-au „stilizat” pe Ceaușescu ca „mare inchizitor, mare sanghinar” încât până azi, în Europa, dar și în țară, în ochii generațiilor mai tinere, criminalul major este Ceaușescu, și nu Dej. Or, sub
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
un Preda, Nichita Stănescu, Virgil Mazilescu, Dimov și atâția alții!... Chiar și noi, cei care am „salvat aparențele”, purtăm cu siguranță sechelele acestei lupte îndelungate și nefirești, pentru care nu eram pregătiți, o luptă cu un sistem care ne-a alungat, ucis, maltratat sau prostituat antecesorii noștri în ordine culturală, politică și administrativă, încât părea că „vechea, nobila și mândra Românie” a unor Maiorescu, Eminescu, Iorga, Xenopol, Hasdeu, Călinescu sau Blaga nu va mai reînvia niciodată! Iar acum se pare că
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Ori Academia, ori pușcăria!” cu care sunt veștejiți unii mari intelectuali români sunt forme ale nivelării grosolane ale rezistenței, a permanenței spirituale a românilor și eu nu pot să cred, de exemplu, că Lucian Blaga, în amărăciunea exilului său interior, alungat de la catedra de filozofie și din Academia Română, mergea până acolo încât să-i condamne pe foștii săi colegi de Academie, un Călinescu sau Vianu, pentru a fi acceptat „să rămână”. Dimpotrivă, cred eu, faptul că vârfuri ale culturii precum cei
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
larg, generos, complice și savant este, indiscutabil, un element al valorii. Nordic, dacă vreți, în cazul meu înseamnă și „apropierea” sentimentală și ideatică nu numai de corifeii Școlii Ardelene, începând cu primul martir al „latinității poporului nostru” - vlădica Inochentie Micu-Klein, alungat de ungurii calviniști la Viena și apoi la Roma, unde a murit în exil, dar și de cei ce s-au opus influențelor franțuzești și mai ales orientale, răsăritene, oricât ar fi fost ele, apoi, de benefice pentru literatura munteană
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
aproape trei kilometri poate fi traversat la fiecare semafor. Astfel trăiesc alături Israel și Ismael: două specii la fel de puțin interfecunde, la fel de improprii încrucișărilor ca leul și tigrul. Oare Dumnezeu se împarte în două pentru a domni mai bine? Aș fi alungat acest gând răutăcios dacă n-aș fi văzut un alt vorbitor, câteva minute mai târziu, palestinian și ierosolimitan prin naștere, un spirit cultivat și generos, surprins ca și când ar fi căzut din lună aflând din gura acelorași doi rabini că unui
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Israelul a apărut pe baze religioase, și nimeni nu-i reproșează acest lucru. Un stat evreu vi se pare normal, nu și un stat islamic. Și nu vedeți niciun inconvenient în faptul că evreii ruși și francezi vin să ne alunge de pe pământurile noastre. Noi îi recunoaștem pe toți profeții, inclusiv pe Moise și pe Isus. A-l nega pe Isus, a o nega pe Miriam, ar însemna să-l negăm pe Mohamed. Voi faceți așa ceva cu Profetul, binecuvântat fie-i
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
țin ca într-un clește. Mai mult de jumătate dintre creștinii din Irak și-au părăsit deja țara, cealaltă jumătate e pe drum. În istoria creștinismului oriental, după genocidul armenilor, va trebui citată invazia americană în Mesopotamia. Lumea musulmană îi alungă pe creștini pentru că îi consideră complici cu Occidentul care i-a bombardat, iar acesta nu ține cont de victimele colaterale. Printr-o rară ironie a istoriei, prima putere creștină din Occident desăvârșește opera de decreștinare a leagănului creștinismului. Te poți
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
să moară acasă. Frate-său nu vra să-l mai cunoască.... Încă de pe când trăia tatăl, acesta a simțit că nevastă-sa l-a înșelat, și urăște fructul păcatului. I-a dat a înțelege, l-a persecutat și l-a alungat apoi etc. Moartea pribeagului, simplă și tristă... Scene domestice: Acea cu purceii și cu Românul care mânâncă harbuz și le dă și lor. Un cucoșel care privește cu curiozitate, întinzând sacadat gâtul și privind când cu un ochiu când cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
trece vârsta virilității, e prea bun să se odihnească și să doarmă într-un scaun de senator sau de academician. Locotenentul Racoveanu, însărcinat cu aprovizionarea regimentului nostru, se plângea într-o zi, că generalul Tel, trecând prin tabăra noastră și alungând, ca un uliu găinile, pe toți ofițerii prin dosuri, i-ar fi făcut lui observația că "fumurile de la bucătărie nu sunt aliniate". De aici, pornind vorbă la masă, altul povestește despre milităria pe care o face domnul maior Stoianovici, un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și nedumeriți de ce se petrece în juru-le. Pocnesc puști, bubue tunuri, zboară călăreți, zadarnic, comandanții nu mai trăesc, au murit până la trecerea viforului, adică până când generalul și-a spus cuvântul și toți au răsuflat. Tu, cumetre, om de 103 chilograme, alungat la deal și alungat la vale, nu știu cum s-a făcut că ai început a te înnăbuși și ți-a venit rău. Tu, ofițer de rezervă, erai să mori lângă movila Onești, în pustietățile Șipotelor, în loc să aștepți vremea când țara va
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
răscolită ca nouri ușori vin gospodarii de la câmp; trec și copii și fete, cu apă, se întorc vitele, mugind, latră cânii, zburdă caii; și într-un târziu se aprind lumini și prin ogrăzi pretutindeni, focuri mari de gunoae, ca s-alunge prin fum roiurile de țânțari. Itinerar dobrogean [PERSONAJE DIN BUNEȘTI] Doi moșnegi Vasile Blană și Neculai Prună Cum Vasile e și șiret; cellalt cinstit. Istoria lui Neculai cu cuiul, cu dracul și istoria lui cu Vornicul și cu boerul din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cu cap de diavol, sau cu ghioagă ghimpoasă. Cararea pietroasă țipa rănită de cuele de fier ale cismelor. La pod la Dumbrăvița: moartea unui țigan. Un vechil care are la câmp o nevastă pe care a bătut-o și a alungat-o după ce l-a înșelat, și care o primește după aceia supusă și umilită. Se poartă sălbatic cu dânsa. Ea e foarte frumoasă; i-i foarte supusă, dar e rea de muscă, după cum zice poporul, și în umilința și în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
el. Maria are o criză grea de suflet, se îmbolnăvește. Maiorul se întoarce în sfârșit la viața lui... Căci bătrânul Dumbravă, la urmă înfricoșat că va pierde și pe această fată, că i-o va râpi târgul blăstămat, aproape îl alungă... Revolta lui Matei Dumbravă asupra târgului și pantalonarilor cari i-au nenorocit fetele. Vânătoarea în pădure, în munți, iarna. Izbucnirea de dragoste a Mariei, în sfârșit. Dumbravă și Stahu es în târg și se întâlnesc în treacăt cu Popazu. Apoi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
strașnic de bun și pe care n-a avut vreme, atunci, să-l bee din pricina trenului... În noaptea de 25 spre 26 s-a auzit tunul dincolo de Nistru și observatorii noștri au văzut lupte de stradă la Iampol. Bolșevicii au alungat pe Ucrainieni. Eri Ucrainienii au măcelărit pe dușmanii lor din Iampol; astăzi Bolșevicii... Asară, un film rusesc (Mordvinov și prințesa Zapolskaia) stupid. Din județ vești de banditisme, prădăciuni la drumul mare. Ofițeri și trupă. 27 Iulie.Poșta Sorocei, ultimile urme
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Nistru la 7 kilometri. Străjile noastre știau că această nenorocită capitală de ținut sufere de câtva timp într-una încălcările tuturor bandelor și tuturor aventurierilor Ucrainei. Știau că "trupile" lui Petliura nu de multă vreme au pus stăpânire pe oraș alungând pe bolș, au aruncat bir de războiu asupra locuitorilor și au executat sumar un lung șirag de suspecți și trădători... Ca o urmare logică, stăpânitorii vremelnici au căuat aur în toate saltarele, lăzile și ascunzătorile caselor și au luat în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de peste Nistru. Dar iată că în noaptea de Vineri spre Sâmbătă a bubuit tunul bolșevicilor. Și dimineața, pe o vreme ploioasă, străjile de pe malul drept au putut vedea în Iampol învălmășeală și lupte. Stăpânitorii de eri erau scoși din bârloguri, alungați pe uliți, împușcați și tăiați. Petliuriștii, inferiori în număr, au părăsit răpede câmpul de luptă. Bolșevicii au pus stăpânire pe oraș și au tras cu boi undeva la adăpost, supt un șopron, cele patru tunuri care le sprijineau acțiunea... Îndată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]