24,313 matches
-
de făptuitor, nu apare literal în textul kantian, dar se potrivește pentru explicarea teoriei sale și ține cont de definirea statului ca justiție distributivă. Kant pornește de la constrângere, considerând că statul are împuternicirea de a asocia unei acțiuni contrare legii amenințarea cu o pedeapsă. Făptuitorul își atrage prin acțiunea sa pedeapsa. El vrea acțiunea sancționată și își atrage o dată cu ea sancțiunea. Cum poate săvârși o persoană o acțiune împotriva legii, care duce la distrugerea liberă a libertății, rămâne un aspect neexplicat
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
general. Dar Hegel, ca și Kant, neagă pedepsei orice fel de justificare consecințialistă susținând că perspectiva utilitaristă presupune adoptarea unei atitudini imorale cu privire la pedeapsă, atât față de delincvent, cât și față de potențialii infractori. Astfel, referitor la teoria prevenției, Hegel consideră că amenințarea cu aplicarea pedepsei nu este îndreptățită: "Amenințarea presupune că omul nu e liber și vrea să-l constrângă prin ideea de rău. Dreptul și dreptatea trebuie să-și aibă sediul în libertate și voință, și nu în lipsa de dreptate căreia
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
pedepsei orice fel de justificare consecințialistă susținând că perspectiva utilitaristă presupune adoptarea unei atitudini imorale cu privire la pedeapsă, atât față de delincvent, cât și față de potențialii infractori. Astfel, referitor la teoria prevenției, Hegel consideră că amenințarea cu aplicarea pedepsei nu este îndreptățită: "Amenințarea presupune că omul nu e liber și vrea să-l constrângă prin ideea de rău. Dreptul și dreptatea trebuie să-și aibă sediul în libertate și voință, și nu în lipsa de dreptate căreia i se adresează amenințarea. Motivând pedeapsa în
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
nu este îndreptățită: "Amenințarea presupune că omul nu e liber și vrea să-l constrângă prin ideea de rău. Dreptul și dreptatea trebuie să-și aibă sediul în libertate și voință, și nu în lipsa de dreptate căreia i se adresează amenințarea. Motivând pedeapsa în acest fel, lucrurile stau ca atunci când ridicăm brațul asupra unui câine: omul nu este tratat conform onoarei și libertății lui, ci este tratat ca un câine"111. Hegel presupune că potențialul delincvent va privi pedeapsa nu ca
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
sine. Conform principiului utilității, dacă ar trebui să o admitem, ar trebui să facem acest lucru doar în măsura în care făgăduiește să prevină un rău și mai mare133". Thomas Hobbes susține că scopul pedepsei este prevenirea încălcării legilor, oamenii fiind ținuți "prin amenințarea cu pedeapsa să-și îndeplinească convențiile și să respecte legile naturale"134. Potrivit lui John Locke, rațiunile care stau la baza legitimării răului produs de pedeapsă sunt următoarele: repararea prejudiciului creat prin săvârșirea infracțiunii și împiedicarea și prevenirea săvârșirii unor fapte
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
înalt de fericire, sunt preocupați de reducerea acestui fenomen. În mod tradițional, gânditorii utilitariști s-au concentrat pe trei modalități prin care, prin instituirea pedepselor, criminalitatea poate fi redusă: intimidarea, împiedicarea și reeducarea. În primul rând, adepții utilitarismului consideră că amenințarea cu pedeapsa poate intimida potențialii infractorii. O persoană, care intenționează să săvârșească o infracțiune, ar putea fi intimidată dacă știe că ar putea fi pedepsit pentru acea faptă. În al doilea rând, pedeapsa împiedică infractorii să mai săvârșească astfel de
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
influența băuturilor alcoolice. Infracțiunile variază extrem de mult în funcție de motivul infractorului și orice discuție realistă despre prevenire la modul general trebuie să țină cont de normele particulare și de circumstanțele fiecărui gen de infracțiune în parte. De asemenea, ei consideră că amenințarea pedepsei, deși se adresează tuturor persoanelor, afectează în mod diferit fiecare persoană în parte. De exemplu, un cetățean care respectă legile nu trebuie să fie amenințat de lege pentru a rămâne consecvent, iar un infractor poate să se teamă de
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
de legi ar trebui să existe?". Se poate vedea fără o examinare atentă a legilor particulare că metoda edictării legilor are propriile avantaje. Dispozițiile sale sunt explicite și generale. Ele fac ca comportamentul să devină ceva de încredere și previzibil. Amenințarea cu pedeapsa poate fi atât de eficientă încât pedeapsa să nu mai fie necesară. "Pedeapsa nu este corolarul legii, ci al încălcării legii. Legislatorii nu aleg să pedepsească. Ei speră că nu va fi nevoie să pedepsească. Legile își îndeplinesc
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
necesita o piață liberă a mâinii de lucru, prin urmare scade importanța muncii silnice și își face apariția o detenție cu scop corectiv 166. Împotriva teoriei prevenției s-a mai spus că nu pedeapsa însăși este cea care împiedică, ci amenințarea cu pedeapsa. Aparent potențialii infractori sunt intimidați de posibilitatea aplicării în practică a pedepselor existente, dar în realitate prevenirea depinde de publicitate care se face în jurul pedepsirii unui infractor și își atinge scopul dacă oamenii cred că pedeapsa a fost
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
despre ,,informație adaptată" în cazul în care copilul se plasează ,,în punctul de vedere al interlocutorului"; altfel este monolog colectiv; critică implică remarcile (deși mai mult afective decât intelectuale) ale copilului asupra celuilalt, asupra comportamentului, acțiunii acestuia; ordine, rugăminți și amenințări presupun acțiunea unui copil asupra altui copil; întrebări sunt incluse în limbajul socializat prin prisma faptului că se așteaptă răspuns la aceste întrebări formulate de copil; răspunsuri apar doar ca urmare a unor întrebări formulate clar, direct sau a unor
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
execuției lui Ludovic al XVI-lea (nu a lispit mult să fie ghilotinat). S-a întors în America în 1802. ¶ În Anglia crește oroarea radicalilor că Blake în fața evenimentelor din Franța; ei sînt tot mai izolați, si se află sub amenințarea unui guvern tot mai nervos. ¶ În august, se desființează Academia de Stiinte franceză, împreună cu universitățile aferente. ¶ Washington este reales președinte al Statelor Unite. ¶ Se înființează prima societate din lume a chimiștilor, la Philadelphia, Pennsylvania. Apare lucrarea An Enquiry Concerning Political Justice
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
astfel Domnia Terorii în Franța. ¶ În octombrie și noiembrie, în Anglia continuă atacurile la adresa radicalilor, fiindu-le intentate procese în care capul de acuzare este trădarea. Este suspendat Habeas Corpus pentru o perioadă de opt ani. Atacurile contra-radicale sînt potențiale amenințări și pentru Blake și cîțiva dintre asociații săi. ¶ Lavoisier este executat la Paris de radicalii Revoluției Franceze. ¶ Are loc procesul și achitarea radicalilor Horne Tooke, Holcroft și Thelwall. ¶ Apare românul The Mysteries of Udolpho de Ann Radcliffe. ¶ J.G. Fichte publică
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
silit să apară ulterior la tribunal. La 19 septembrie soții Blake pleacă din Felpham și se întorc la Londra, la adresa 17 South Molton Street. Vor rămîne în centrul Londrei pentru tot restul vieții. *1803 În mai reizbucnește războiul cu Franța. Amenințarea privind o posibilă invazie franceză a Angliei explică nervozitatea autorităților care îl arestează pe Blake pe coasta din Sussex, după toate aparențele văzînd în el un posibil spion. ¶ Statele Unite cumpăra Louisiana de la Napoleon, care o cumpărase de la Spania. Apare a
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
sintetice, dar nu a intelectului, ci a "intuiției naive"".182 Mutația "logică" despre care a fost vorba mai sus are un corespondent emoțional: simțirea noutății. Aceasta se impune conștiinței misticului cu atât mai mult cu cât noutatea apare ca o amenințare la existența lui. Misticismul nu este depășit, ci reprezintă încă răspunsul individului față de solicitările mediului. Există însă o categorie de fapte din domeniul noutății, spune C. Rădulescu-Motru, care dizolvă misticismul: opozițiile. "În lume este moarte și este viață; este plăcere
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a revelației nu este posibilă decât prin reformarea persoanei și supunerea tehnicii mecanice, care îi domină pe oameni, spiritului; în alte cuvinte, prin punerea în acord a culturii și civilizației cu "omul total". Tehnica actuală, nesupusă spiritului, apare ca o amenințare: "De fapt, mașina și tehnica au o importanță cosmogonică. Ele reprezintă o nouă zi a creației, sau o nouă noapte. Mai degrabă o noapte, căci soarele s-ar putea întuneca"206. Tehnica aparține civilizației, interesată nu de creație, ci de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de noaptea ce urmeaza și propune că amândouă să se roage Domnului promițând că dacă sunt ajutate să traverseze cu bine noaptea, vor merge desculțe până la Ierusalim. (Aria Salve Maria). Arvino însă simte pericolul și se pregătește să lupte cu amenințarea care se apropie. În noaptea atacului este întuneric beznă, așa că Păgâno lovește cu sabia pe cineva care în final se dovedește a fi fost propriul său tata. Disperat Păgâno încearcă să se sinucidă, dar este arestat. Actul ÎI Omul din
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
să o răpească. În ciuda deghizării sale, Elvira îl recunoaște și rezista; pentru ași apară virtutea ea este obligată să folosească un pumnal cu care îl amenință pe Rege. Ernani intra în camera printr-o ușa secretă. Regele și Ernani schimba amenințări. Apare bătrânul De Silva care în primul moment nu-l recunoaște pe rege (``Infelice!..e tuo credevi'') și îi provoacă pe amândoi la duel (``Infin che un brando vindice''). Sosirea scutierului lui Carlo clarifica situația: DeSilva îngenunchează și cere iertare
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
și deschizând larg ferestrele sălii le arăta celor prezenți trupele germane mașate pe dealurile înconjurătoare. Barbarossa amenință să râdă din nou din temelii Milano, mai puțin în cazul în care orașul se supune. Arrigo și Rolando își manifestă sfidarea față de amenințările invadatorilor. Actul III"L'infamia" (Infamia) Tabloul 1. Cripta Sfanțului Ambrogio O adunare de Cavaleri ai Morții, un grup ales de luptători, care juraseră fie să învingă, fie să moară în această încercare, au decis să-l admită pe Arrigo
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
aud strigate “Moarte Dogelui !“ și “Moarte patricienilor !“. Mai mulți consilieri își scot săbiile dar Dogele ordona că aceștia să-și bage săbiile în teaca, iar Heraldul să deschidă porțile palatului și să anunțe mulțimea că el nu se teme de amenințări. Mulțimea se potolește după care își face apariția în Sala de Consiliu Fiesco și Gabriele care reclamă pedepsirea trădătorilor. Boccanegra îl întreabă pe Gabriele de ce are sabia în mână iar acesta îi răspunde:“Pentru că l-am ucis pe Lorenzino! El
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
sacrifice propriul fiu pentru interese superioare ? Marele Inchizitor este neîndurător. El răspunde că Dumnezeu însuși a făcut acest lucru și îi cere lui Filip să predea sufletul vinovat a lui Carlos, Inchiziției. Regele mai întâi refuză, ca ulterior să cedeze amenințărilor. Odată sinistrul bătrân plecat, Elisabeta își face apariția pentru a cere să i se facă dreptate. Casetă ei cu bijuterii i-a fost furată. Această casetă se află însă în posesia lui Filip. Regele forțează încuietoarea casetei în prezența 385
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Egiptului (baș); Regele Egiptului (baș); Marea Preoteasa (soprana); Un mesager (tenor); preoți, preotese, căpitani, soldați, sclavi, prizonieri etiopieni, locuitori egipteni. Actul I. Tabloul 1. Palatul regal din Memphis. Marele Preot Ramfis discuta cu tânărul condotier din gărzile egiptene, Radames, despre amenințarea pe care Etiopia o reprezintă pentru Egipt. După recenta lor înfrângere de către egipteni, etiopienii s-au reunit din nou sub conducerea lui Amonasro pentru a invada Egiptul. Deja au cucerit Theba și se îndreaptă spre Memphis. Marele Preot a aflat
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Amneris îi spune că spre deosebire de Amonasro care a fost ucis, Aida a scăpat cu viață. Radames este fericit la aflarea veștii, dar declară că el va continua să o iubească pe Aida pentru totdeauna. El rămâne impasibil la rugăminți și amenințări. Disperată, Amneris se decide să-l abandoneze pe Radames destinului sau. Radames este preluat de gărzi și dus la sala de judecată. Se aud vocile Marelui Preot și ale sacerdoților care au venit să-l judece pe Radames. De trei
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
l-au convins și pe procurorul Doctor Ragnavaldur Sicl să depună cerere de recurs. În timpul acesta, cei trei frați Posdram, Lulu B. Posdram (zis "Gălușcă"), Michael B. Posdram (zis "Dătencolo") și Radu B. Posdram (poreclă necunoscută) au luat în râs amenințările și au spus că nu vor mai da niciun ban vreunui avocat, cazul fiind ilar de simplu. (Chiar așa s-au exprimat și nu o dată! că nu vor mai cheltui niciun ban pentru avocat, cazul fiind "ilar de simplu".) Celor
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
douăzeci și opt nume), ar fi fost o copiere a operei lui Mauriciu Galabeczky, bunicul dinspre tată al lui Jochann. Cu actele notariale în mână, acesta a arătat, lăcrimând vârtos, că bunicul Galabeczky a trebuit să-și schimbe numele în Smithson, în urma amenințărilor banditului John Smith al Treilea. Fiul său, Horst Galabeczky a fost și el, la rândul său, amenințat de același bandit John Smith al Treilea, așa că a trebuit să-și schimbe numele în Roller, ceea ce ar explica numele de la școală al
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
zile lucrătoare. Doar că acea posibilitate de recurs n-a fost folosită de niciuna dintre părți, Decizia rămânând definitivă, 5. Urmări: 1. SOCIETATEA REGALĂ a CĂILOR FERATE (SRaCF) și-a recâștigat bunul renume și a scăpat în felul acesta de amenințările plății unor noi despăgubiri; 2. Maestrul L.L. a pierdut și acest proces, rămânând notat cu litere de aur în Cartea Recordurilor. 3. Reclamantul ei, aici apare geniul marelui avocat! nu s-a ales cu milionul de dolari cerut, dar a
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]