8,268 matches
-
lui Pauli folosind ceea ce el a denumit "grad de libertate cuantic bivalent" pentru a descrie observațiile unui dublet, care înseamnă o pereche de linii ce diferă printr-o mică valoare (de ex., ceva de ordinul 0.15Å ), în cadrul spectrului unui atom de hidrogen. Observațiile arătau că un electron avea mai multă energie pe orbita sa decât cea provenită din momentul său magnetic, așa cum fusese descris până atunci. La începul anului 1925, tinerii fizicieni Uhlenbeck și Goudsmit au prezentat o teorie prin
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
Pauli. A fost nevoie deci de introducerea unui nou număr cuantic, unul care să descrie momentul implicat de rotația fiecărui electron. O descrie succintă a principiului lui Pauli este: Un electron este descris de patru numere cuantice: În cazul unui atom de heliu cu doi electroni aflați pe orbita 1"s", principiul excluziunii al lui Pauli cere ca pentru cei doi electroni cel putin unul dintre celelalte numere cuantice să fie diferite. Valorile lor pentru n, l, și m sunt egale
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
rotației electronului și a determinat astfel valoarea experimentală găsită anterior, valoare care era prea mare pentru a fi datorată doar unei sfere încărcată electric care se rotește. Astfel el a fost capabil să dea o expresie matematică liniilor spectrale ale atomului de hidrogen. Ecuația lui Dirac generează uneori valori negative pentru energie, pentru care el a propus o soluție inovatoare: el a postulat existența unui antielectron și a unui vacumm dinamic. Asta a condus la apariția teroriei câmpurilor cuantice ale particulelor
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
unitară, ținând cont și de aspectele teoriei relativității. Principiile Mecanicii Cuantice a devenit rapid un text clasic și a rămas la fel de valoroasă până azi. Toate dezvoltările teoriei cuantice de mai sus s-au bazat în principal pe spectrul atomic al atomului de hidrogen. Aceasta se datorează faptului că fiecare atom al fiecărui element produce un spectru atomic unic atunci când lumina ce provine de la fiecare tip de element trece printr-o prismă. Oamenii de știință nu pot studia direct electronul și nucleul
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
Mecanicii Cuantice a devenit rapid un text clasic și a rămas la fel de valoroasă până azi. Toate dezvoltările teoriei cuantice de mai sus s-au bazat în principal pe spectrul atomic al atomului de hidrogen. Aceasta se datorează faptului că fiecare atom al fiecărui element produce un spectru atomic unic atunci când lumina ce provine de la fiecare tip de element trece printr-o prismă. Oamenii de știință nu pot studia direct electronul și nucleul unui atom deoarece acestea nu pot fi "văzute". Chiar
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
hidrogen. Aceasta se datorează faptului că fiecare atom al fiecărui element produce un spectru atomic unic atunci când lumina ce provine de la fiecare tip de element trece printr-o prismă. Oamenii de știință nu pot studia direct electronul și nucleul unui atom deoarece acestea nu pot fi "văzute". Chiar și azi, utilizând cel mai performant microscop electronic putem vedea un atom ca pe o sferă cu contur și detalii foarte neclare. În orice caz, liniile spectrale ale atomului indică orbitele electronilor și
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
provine de la fiecare tip de element trece printr-o prismă. Oamenii de știință nu pot studia direct electronul și nucleul unui atom deoarece acestea nu pot fi "văzute". Chiar și azi, utilizând cel mai performant microscop electronic putem vedea un atom ca pe o sferă cu contur și detalii foarte neclare. În orice caz, liniile spectrale ale atomului indică orbitele electronilor și energiile pe care aceștia ar trebui să le aibă. Studierea acestor analize spectrale, mai întâi ale atomului de hidrogen
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
electronul și nucleul unui atom deoarece acestea nu pot fi "văzute". Chiar și azi, utilizând cel mai performant microscop electronic putem vedea un atom ca pe o sferă cu contur și detalii foarte neclare. În orice caz, liniile spectrale ale atomului indică orbitele electronilor și energiile pe care aceștia ar trebui să le aibă. Studierea acestor analize spectrale, mai întâi ale atomului de hidrogen și mai apoi ale celui de heliu, au stat la baza dezvoltării teoriei cuantice. De aceea, formulele
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
vedea un atom ca pe o sferă cu contur și detalii foarte neclare. În orice caz, liniile spectrale ale atomului indică orbitele electronilor și energiile pe care aceștia ar trebui să le aibă. Studierea acestor analize spectrale, mai întâi ale atomului de hidrogen și mai apoi ale celui de heliu, au stat la baza dezvoltării teoriei cuantice. De aceea, formulele matematice au fost dezvoltate pentru a descrie imaginea spectrului atomic. Din acest motiv se spune uneori că mecanica cuantică este o
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
de heliu-4 superfluid, menținând o temperatură de 1,6 K (-271.4 ° C). Heliul-4 superfluid este utilizat în sistemul de răcire al acceleratorului de particule Large Hadron Collider de la CERN. . Fizicienii au creat recent un condensat fermionic din perechi de atomi fermionici ultra-reci. În anumite condiții, perechile fermionice formează molecule diatomice și se supun condensării Bose-Einstein. Pe de altă parte, fermionii (mai ales electronii supraconductoari) formează perechi Cooper, care, de asemenea, manifestă superfluiditate. Acest lucru recent cu gazele atomice ultra-reci a
Superfluid () [Corola-website/Science/314338_a_315667]
-
de un material care putea funcționa la temperatura camerei. În 1966, Joel E. Goldmacher și Joseph A. Castellano, cercetători chimiști în grupul Heilmeier de la RCA, a descoperit că amestecurile realizate exclusiv din compuși nematici care diferă doar în numărul de atomi de carbon în partea terminală a lanțurilor ar putea produce cristale lichide nematice la temperatura camerei. Un amestec ternar de compuși de a avut ca rezultat un material care avea o gamă nematică de 22-105 °C. Funcționarea la temperatura camerei
Cristal lichid () [Corola-website/Science/314335_a_315664]
-
calculeze constanta Hubble și vârsta Universului. Sunyaev a sugerat în anul 1984 o metodă de diagnostic a gazului fierbinte în aglomerările de galaxii și relictele supernovelor în baza măsurătorilor în diapazon de unde milimetrice al tranzițiilor între subnivelurile structurii hiperfine a atomilor de tip hidrogenoid sau litioid. În anii 80 ai sec XIX s-a ocupat de asemenea de astronomia- γ și Roentgen. A condus exeprimentul sovieto-francez în vederea cercetării „zvâcnirilor”-γ pe satelitul „Prognoz-9”, și experimentul în vederea cercetării radiației Roentgen de frecvență
Rașid Siuneaev () [Corola-website/Science/313762_a_315091]
-
ul este un alcool care se sintetizează prin substituirea în molecula de metan a unui atom de hidrogen cu o grupare - OH (hidroxilică). În natură metanolul poate fi întâlnit în plante ca: bumbacul, brânca-ursului, ierburi sau semințe care conțin uleiuri eterice. ul mai poate fi obținut prin fermentarea siropului produs din sfecla de zahăr. În procesele
Metanol () [Corola-website/Science/313823_a_315152]
-
și CH netransformat, este comprimat la presiunea necesară și trimis la reactorul de sinteză a metanului. Metanolul brut obținut trebuie eliberat de impurități (gaze dizolvate, eter metilic, alcooli superiori, urme de acizi, etc.). Molecula de metanol este alcătuită dintr-un atom de carbon, unul de oxigen si patru de hidrogen. Ca unități structurale, are o grupare metil ce prezintă o simterie trigonală și una hidroxil. Aceasta este constituită dintr-un atom de hidrogen și unul de oxigen hibridizat sp ce are
Metanol () [Corola-website/Science/313823_a_315152]
-
de acizi, etc.). Molecula de metanol este alcătuită dintr-un atom de carbon, unul de oxigen si patru de hidrogen. Ca unități structurale, are o grupare metil ce prezintă o simterie trigonală și una hidroxil. Aceasta este constituită dintr-un atom de hidrogen și unul de oxigen hibridizat sp ce are două perechi de electroni liberi. Unghiul dintre carbon, oxigen și atomul de hidrogen este de 108.9 °, valoare apropiată de cea existentă într-un tetraedru (109.47 °), iar cel al
Metanol () [Corola-website/Science/313823_a_315152]
-
unități structurale, are o grupare metil ce prezintă o simterie trigonală și una hidroxil. Aceasta este constituită dintr-un atom de hidrogen și unul de oxigen hibridizat sp ce are două perechi de electroni liberi. Unghiul dintre carbon, oxigen și atomul de hidrogen este de 108.9 °, valoare apropiată de cea existentă într-un tetraedru (109.47 °), iar cel al grupării metil este de 109 °. Lungimea legăturii dintre carbon și oxigen este de 1,43 Å, cea dintre carbon si hidrogen
Metanol () [Corola-website/Science/313823_a_315152]
-
și hidrogen are o valoare mai mică (0,96 Å), fapt datorat electronegativității ridicate a oxigenului. Diferența de electronegativitate între carbon și oxigen și între hidrogen și oxigen determină existența unui deficit de densitate electronică în jurul grupării metil și în jurul atomilor de hidrogen și un surplus asociat perechilor de electroni liberi ai oxigenului. Rezultă astfel un moment de dipol molecular ce are valoarea de 5,67 x 10 cm (1,7 Debye). În stare lichidă, metanolul se prezintă sub forma unor
Metanol () [Corola-website/Science/313823_a_315152]
-
formaldehida se va oxida mai departe la acid formic și mai apoi la dioxid de carbon și apă. O altă modalitate de a obține formaldehida este de a trece vaporii de alcool peste cupru înroșit adus la 300 °C. Doi atomi de hidrogen sunt eliminați din fiecare moleculă, obținându-se și hidrogen gazos, realizându-se astfel dehidrogenarea metanoulului. Alcoolul nu poate da reacții de dehidratare. În schimb, în reacție cu acidul sulfuric se formează dimetil sulfat. Formează cu acizii organici esteri
Metanol () [Corola-website/Science/313823_a_315152]
-
statelor australiene, la nivelul gimnazial (vârstele 11-12 ani) este oferit ca optional un curs de Studii Media. De exemplu, multe școli din Queensland oferă cursuri de Film, Televiziune și New Media. Educația mediatică este susținută de Asociația Profesorilor de Media (ATOM) care editează o serie de materiale educative precum și de revista Screen Education. În Europa, educația mediatică s-a manifestat în diferite forme. De exemplu, a fost introdusă în școala primară din Finlanda în anii '70 și în licee în 1977
Educație mediatică () [Corola-website/Science/313884_a_315213]
-
Big Bang pe care l-a contrazis. Născut în Bingley, Yorkshire își dovedește inteligența și abilitățile încă de la o vârstă fragedă; la vârsta de 4 ani poate face înmulțiri iar la 13 își dovedește pasiunea pentru Univers studiind „Stelele și Atomii”. Își începe studiile în orașul natal, ca mai apoi, deși pasionat de astronomie, merge la Cambrige pentru a studia matematica. În 1936 își termina studiile și se căsătorește cu Barbara Clark, iar în 1939 este atestat în fizică și declarat
Fred Hoyle () [Corola-website/Science/314867_a_316196]
-
Între anii 1927-30 a lucrat sub conducerea lui Bodenstein în cadrul Institultului de fizică și chimie a Universității din Berlin.Pe baza seriei de experimente efectuate aici, a demonstrat pentru prima oară pe cale spectroscopică, faptul că azotul gazos chimic activ conține atomi liberi de azot.Ca o recunoaștere a meritelor științifice din anii petrecuți în Germania, este numit conferențiar universitar la catedra de fizică teoretică a Universității din Seghedin. Ocupând funcția didactică de la Universitatea din Seghedin, Bay se dedică pe lângă activitatea didactică
Zoltán Bay () [Corola-website/Science/314878_a_316207]
-
ul este fracțiunea din țiței care distilează între 150 - 275. Este un lichid limpede, format din hidrocarburi care conțin între 6 și 16 atomi de carbon în moleculă. Are densitatea de 780 - 810 kg/m. Punctul de inflamabilitate este cuprins între 37 - 65, iar temperatura de autoaprindere este de 220. Puterea calorifică inferioară este de 43,1 MJ/kg, iar cea superioară de 46
Kerosen () [Corola-website/Science/318470_a_319799]
-
ii (numiți și cicloparafine) sunt hidrocarburi saturate, cu catena ciclică și cu formula generală CH (unde n trebuie să ia o valoare mai mare decât 3) care conțin atomi de carbon în starea de hibridizare sp. Aceste hidrocarburi au fost identificate pentru prima dată în petrol (naftene) de către Vladimir Markovnikov. Molecula unui cicloalcan conține cu doi atomi de hidrogen mai puțin decât alcanul cu același număr de atomi de
Cicloalcan () [Corola-website/Science/317920_a_319249]
-
n trebuie să ia o valoare mai mare decât 3) care conțin atomi de carbon în starea de hibridizare sp. Aceste hidrocarburi au fost identificate pentru prima dată în petrol (naftene) de către Vladimir Markovnikov. Molecula unui cicloalcan conține cu doi atomi de hidrogen mai puțin decât alcanul cu același număr de atomi de carbon. Primul termen din seria omoloagă a cicloalcanilor conține trei atomi de carbon. Denumirea cicloalcanilor se formează de la denumirea alcanului respectiv cu același număr de atomi de carbon
Cicloalcan () [Corola-website/Science/317920_a_319249]
-
conțin atomi de carbon în starea de hibridizare sp. Aceste hidrocarburi au fost identificate pentru prima dată în petrol (naftene) de către Vladimir Markovnikov. Molecula unui cicloalcan conține cu doi atomi de hidrogen mai puțin decât alcanul cu același număr de atomi de carbon. Primul termen din seria omoloagă a cicloalcanilor conține trei atomi de carbon. Denumirea cicloalcanilor se formează de la denumirea alcanului respectiv cu același număr de atomi de carbon în moleculă, adăugând prefixul ciclo-. Datorită particularităților structurale și a comportări
Cicloalcan () [Corola-website/Science/317920_a_319249]