8,717 matches
-
de ajutoarele năzdrăvane, coborârea în împărăția morții aparține obligatoriu neofitului, care trebuie să cucerească singur spațiul infernal. Reușita incursiunii este confirmată de revelarea pârghiilor de la baza lumii în momentul întoarcerii de pe celălalt tărâm. Motivul explicațiilor ontologice este comun variantelor acestui basm, dar nu și inelul, care este înlocuit cu un simbol al puterii înțelepte, capabile să regenereze lumea: bastonul lui Aron. Proba finală din balada Gruicea I(33) este o altă incursiune în haos. Venit la fata de măritat a împăratului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a monstrului (demonului) fiind reprezentarea alegorică a unei acțiuni magice abstracte, de ordonare, pe care o produce Demiurgul asupra Haosului (monstrului primordial)”. Căutători propriu-ziși, fiindcă sunt singurii care călătoresc, și nu doar se cufundă în cealaltă lume, sunt personajele de basm Ardiu și Pătru. Cel dintâi este „omologul” lui „Arghir, cel mai pedepsit cu dor” din povești, sintagmă întâlnită și în baladă, chiar de la prima apariție a personajului: „Al mic că-mi zicea,/ Ardiu - crăișor,/ Pedepsit cu dor,/ Ardiu făr' de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
dar cuplul regal nu are parte de ele, în ciuda destinației exclusiviste dată de sădirea lui specială: „Că l-am pus cu mâna,/ Să ia numai muma;/ Și l-am pus cu sapa,/Să ia numai tata”. Simboluri maritale frecvente în basme și în balada Letinul bogat 1 (21), merele din metale prețioase, succedanee ale soarelui și lunii prin culoare, asigură echilibrul cosmosului. Raptul lor pune universul social într-o stare de vulnerabilitate, privându-l de sacru și de fertilitate. Izolat de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
unei interdicții a somnului care expune băiatul spiritelor rele. Core¬lația între malefic și soporific este și mai strânsă, fiindcă letargia este „starea proprie principiului precosmogonic (...). Inerția, somnul, letargia, non-mani- festarea sunt stări proprii ființelor mitice care întruchipează Haosul”. În basm, sursa somnolenței paralizante este pasărea care pradă pomul mitic: „La ziu l-a cuprins un somn, cădea, nu putea să stea pi picioari. Vinea o pasâri șî sufla asupra lui și el adormea. El, când s-adoarmî, s-înțepa șî sî
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
aduce pe Pătru, însă ea înglobează și calitățile psihopompe ale calului. Ardiu trebuie să se descurce singur, ceea ce nici nu va fi prea greu, căci are obiectele miraculoase cu sine. Zânele sunt aflate la masă și Ardiu, respectând scenariul din basme, mănâncă lângă ele, invizibil sub fes. Este prima oară când eroul apare hrănindu-se, și aceasta se întâmplă tocmai în casa zânelor: „trecând dincolo de pragul lumii morților, călătorul trebuie mai întâi de toate să mănânce și să bea” pentru o
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
energiilor părintești, obiectele miraculoase, fiind în legătură directă cu dimensiunea sacră, conferă deținătorului controlul total asupra evenimentelor. Tartorii sunt împietriți și deposedați de lucrurile năzdrăvane, iar Pătru își continuă drumul ce îl conduce într-o împărăție înghețată, asemănătoare celei din basme. Simetria gesturilor simbolice se păstrează și în această baladă; furtul merelor e răscumpărat de Ardiu cu furtul obiectelor magice și Pătru reface echilibrul stricat de împietrirea dracilor prin readucerea la viață a orașului stăpânit de „împăratul păsărilor”. Reprezentare universală a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de substituire a păsării de către cal. Toate atributele ciocârlanului, de la aripi până la capacitatea de a vorbi, vor fi preluate mai târziu de cal, ceea ce ne îndeamnă să vedem în pasărea transportator un element arhaic al baladei, împrumutat în vechime de la basme. Zânele sunt găsite într-un moment gospodăresc, ele își curăță reședința. Viziunea aceasta ce adaptează chiar existențele sacre la un comportament uman, domestic, caracterizează folclorul românesc în întregime. Omul nu se simte deloc diferit de divinitățile sale, ba mai mult
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în plan mistic pentru a încuraja și hotărî flăcăul să îndure flagelările crunte. Promisiunea ambiguă ține de absolutizarea principiului, căci binele promis are o natură magică, spirituală. Până la obținerea lui însă, trebuie depășite încercările, al căror spectru vizează, în alte basme, dimensiunea morală. Călători incognito, Dumnezeu și Sfântul Petru solicită merinde la o stână, într-un text din colecția Pop-Reteganul. Ospitalitatea băiatului este promptă, mergând până la sacrificiul mielului propriu. Răsplata folosește puterea magică a oaselor rămase de la masă, capabile să creeze
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Toate metamorfozele lui din momentul confruntării păstrează marca lumii sacre în care a pătruns, prin determinantul care revelează încărcătura spirituală excepțională: câine de aur, cal de aur, fecior cu părul de aur. O aparentă scăpare narativă face ca, după ce tot basmul a fost invocat diavolul, personajul urmăritor să fie denumit zmeu. Suprapunerea formei creștine a principiului distructiv peste imaginea arhaică a monștrilor care pradă lumea ciclic accentuează natura infernală a șederii feciorului în școala din pădure, echivalentă cu o coborâre pe
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Propp ca dovadă a inițieriișcoală, învățătură. Argumentele sale, „natura silvestră a das¬călului, plecarea copiilor de la părinții lor, caracterul vrăjitoresc al învățăturii, priceperea de a se transforma în animale sau de a înțelege limba păsărilor”, sunt exemplificate în întregime în basmul din Cerișor, Hunedoara. Evoluția neofitului începe în fenomenal, și figura rituală autoritară din această etapă va fi una familiară. Când moștenitorul masculin lipsește și se creează un dezechilibru al continuității, rolul maestrului inițiator este preluat de tatăl împărat. Perechea compune
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
eroică și pune în scenă, asemenea bătrânilor din triburile aborigene, un simulacru al confruntării mitice. Ierarhia pe care se așază surorile este sugerată de compoziția podurilor pe care le au de trecut și gradul de terifiant creat acolo. Într-un basm din colecția Ispirescu, ambele surori mai mari se sperie la podul de aramă de ipostaza likantropică a tatălui, în timp ce mezina învățată este testată de două ori: mai întâi la podul de argint unde i se arată un leu și apoi
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
tatăl întemeietor. Obiceiul este generalizat pentru tot ceea ce ține de elementele organice depozitare ale energiei spirituale. În Cucuieți, Bacău, există practica îngropării placentei vițelului sub podeaua grajdului. Un alt ghid de dincolo de moarte este berbecul dezgropat din cimitir, într-un basm cules în Valea Mănăstirii, Argeș, folosit de fata împăratului pentru a ajunge în împărăția soarelui. Astrul diurn constituie modelul călătorului pe tărâmul morților și numai un animal trecut în planul imaterialității poate cunoaște drumul către spațiul nocturn de ședere a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
din păduri. Apollo era fiu al tenebrelor. Pădurea sacră în mijlocul căreia se afla templul său atenian se numea lukaion, adică ‘tărâm al lupului’. Aici își transmitea Aristotel învățăturile (...). Lupul devine astfel inițiatorul și purtătorul unei cunoașteri”. Mersul „pe dibuitele”, în basm, activează memoria artistică a drumului chinuit, mutilant, parcurs de Mistricean până la monstrul înghițitor. Vederea percepe doar primul nivel al lucrurilor și este utilă doar în fenomenal, de unde frecventa orbire a neofiților pe parcursul procesului inițiatic. Tinerii trebuie să simtă lumea esențelor
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pentru înfrângerea răului. Puterea magică a lupului în mentalul nordic și elen pare să motiveze aici ipostaza dascălului inițiatic, el e „un simbol al luminii, solar, erou războinic, strămoș mitic”. Rolul de călăuză întregește spectrul inițiatic al lupului. Într-un basm din Izvoare, Soroca, apariția lui este proprie celui de-al treilea drum întâlnit la răscruce. Peste tot unde apar trei direcții de continuare a traseului, numai cel din urmă este destinat eroului. Mezinul/mezina îl alege de fiecare dată, cea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Țarevici, sui pi mini șî ti duc eu la- Împăratu Roșu, cî eu știu undi ti duci tu”. „Carnasier devorator, lupul mușcă și macină timpul care trece (. Evoluat însă din perspectiva cunoștințelor dobândite, el mai este și inițiatorul, adică tatăl”. Basmul nu a făcut nici o referire până în acest moment la numele eroului, maestrul zoomorf îi dă o identitate în context mitic și-i hotărăște destinul eroic. Funcția psihopompă a lupului pare aici subordonată voinței tânărului, fiindcă el nu urmează fiara, ci
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și subteran, săpând lungi vizuini labirintice, vulpea l-a călăuzit pe Orfeu când a coborât în Infern”. Ajutorul vulpii a fost obținut prin ofranda mâncării, ceea ce corespunde imaginii ei în Extremul Orient (Japonia, în special), ca „zeu al hranei”. În basm, intrarea în adâncuri este știută de ea și revelată feciorului căutător al miresei-zână: „Șî vez’ că-i o găurice mică-n pământ - tu să intri pă gaura aia cu cal cu tot” (Voia - Dâmbovița). Înghițirea calului cu tot cu călăreț în pântecul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a catacombelor subpământene ce fac legătura cu sacrul. Și ea, ca și lupul, are capacitatea de a se preface în forme diferite. După ce îl întâmpină la intrarea în sacru, vulpea îl sfătuiește, fără succes, dar constant, pe Ivan (cele două basme sunt, evident, variante ale aceluiași tip) și se preschimbă în forme variate: femeie călăuză pentru erou, prunc, Ileana, Costânceana, pușcă, sabie, cal. Toate ipostazele poartă însă amprenta spirituală a vulpii, care anulează jocul de măști, odată decodată: „- Îi foarte frumos
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
punitivă, specifică unui maestru inițiator. Cea din urmă încălcare a indicației aduce și moartea temporară a neofitului, fiindcă vulpea îl pălmuiește și îl face să cadă, ca simbol al pierderii umanității perisabile. Ipostaza preponderent feminină a vulpii o transformă, în basm, în mireasă, iar convertirea maestrului ce a condus călătoria în sacru încarcă umanitatea cu energii fecunde maximale. Zeii cu o reprezentare animalieră au încurajat interpretarea ființelor din textele folclorice drept epifanii divine: „Dacă ne gândim la faptul că egiptenii obișnuiau
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cu o reprezentare animalieră au încurajat interpretarea ființelor din textele folclorice drept epifanii divine: „Dacă ne gândim la faptul că egiptenii obișnuiau să-și reprezinte zeii cu capete de animale, vom înțelege și faptul că animalele vorbitoare din mituri și basme apar drept sfetnicii omului care se străduiește spre cunoaștere”. Animalele jertfite în colinde surprind adeseori prin renunțarea benevolă la luptă. Ele se comportă totodată asemenea unui maestru în cazul sacrificiului reprezentat de propria ființe. Cuminecarea din ele devine o împărtășanie
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
un gest viril, de luare în posesie, ce invocă soarele să răsară deasupra apelor cosmogonice. Supunerea cornutei este precedată de imersiunea parțială a flăcăului, jumătatea înghițită de monstrul figurat de ape amintind de intrarea lui Mistricean în strămoșul ofidian. În basme, șarpele își păstrează funcția inițiatoare, rolul psihopomp și tiparul înghițirii fiind însumate acesteia: „Ș-a zburat cu el șî l-a dus peste nouă mări, peste nouă țări, peste nouă ape curgătoare. Șî l-a lăsat în niște răspîntii” (VoiaDâmbovița
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
traiectorie totalizantă. „Gnosticii socoteau șarpele un animal privilegiat, deținător al tainelor ezoterice și stăpân al inițierii”. El își trage puterea din pântecele teluric și din spațiile sepulcrale, și tocmai această încărcătură este indispensabilă eroului civilizator. Animal primordial, șarpele are în basme o imagine pozitivă, capaci¬tatea sa de a cumula cunoașterea, puterile terapeutice ce derivă din secretul nemuririi și funcția psihopompă îl transformă într-un maestru inițiatic impunător: „O șărpoaică, o șărpoaică mare, mare, dă trei-patru metri, bătrână, avea niște pui
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
este securizată prin paza lui ophis primigenius, iar rodirea lui va dubla puterea fertilă deja activă. Ciocârlanul modelează în mod direct, prin învățături și acțiuni forma¬toare, traseul inițiatic în plan uranian. Deși apare preponderent cu funcție de ajutor năzdrăvan, un basm din colecția Stăncescu îi conferă puteri mai mari: el îl atinge cu aripa pe erou și-l transformă într-o muscă și apoi din nou în om. Indicațiile sale au o precizie dobândită parcă în urma unei repetiții a ritualului: „... și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ca al meu nu mai e nicăieri, că e vrăjit nevoie mare: când îl scuturi de trei ori, ți se face orice ți-e voia. Încalică-mă și să pornim mai iute, că n-ai trecut toate primejdiile”. Într-un basm din Munții Apuseni sfintele hebdomadare dau feciorului pe rând frâie de aramă, argint și aur ce se transformă în bidivii de aceeași natură prețioasă, capabili să urce pe Muntele de Glajă (sticlă). Traseul inițiatic nu a fost parcurs în întregime
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
reperabile), nici maeștrii ce deconspiră misterele sacre, pentru că „între neofit și ajutorul său năzdrăvan există o legătură prestabilită”. Abilitatea eroului de a-și cunoaște perechea în plan mitic, de a primi legitimarea călătoriei sale sacre, formează adevărata tensiune narativă: „culminația basmului este atinsă în momentul în care eroul intră în posesia uneltei năzdrăvane. Din această clipă, sfârșitul devine previzibil”. Confruntarea propriu-zisă, deși ulterioară înzestrării, este deja câștigată, fiindcă istețimea inițiatului completează ajutorul măiestru. Dimensiunea utilității la nivel magic a dus și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
adjuvanților revelă credințe animiste. Fenomenul caracteristic mentalului tradițional, de a antropologiza ființele din mediul înconjurător, definește întreaga temă a ajutoarelor năzdrăvane. Fauna mitică nu are doar darul vorbirii și de a soluționa încercările imposibile, ci cunoaște o organizare rituală comună. Basmul Cu rățișoara, din Voia, Dâmbovița, dă peștilor cruțați de fecioară roluri în ceremonialul nupțial: mire, mireasă, pocânzău. Deși tendința de interpretare ar duce spre un imaginar limitat de reprezentările reale, în fapt, gesturile și instituțiile tradiționale refac modelul sacru, revelat
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]