7,991 matches
-
mama focului, de credeam că o să-mi dau duhul. În timp ce vorbeam, mi-am dat seama că, indiferent ce văzusem mai Înainte, Între Sophia și Christopher, asta nu explica totuși cele două coliere identice. De ce soțul meu Îi dăduse Sophiei aceeași bijuterie pe care mi-o dăruise apoi și mie? Era foarte ciudat, mai ales dacă Sophia avea o aventură cu Christopher. Îmi era așa de milă de Marci! Speram că Salome Îi ridica moralul. —Sophia D’Arlan este incredibilă. Dacă aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
de vineri când eram la Londra, iar Hunter - care este foarte drăguț, Sophie, și care te iubește enorm - ne-ntrebă pe noi cum ar putea să se revanșeze față de tine pentru luna de miere contramandată. Și atunci Sophia strigă „O bijuterie!“, la care Hunter zice că nu ar ști ce să-ți ia. Sophia scoate de sub bluză pandantivul ăla magnific și Îi spune să-ți ia și ție unul la fel. La fel? vocea mea se ridică cu cel puțin trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
atât de disperat să se revanșeze pentru totalul fiasco din luna de miere, că pur și simplu s-a aruncat cu capul Înainte, fără să mai stea pe gânduri. Sophia l-a dus chiar ea la S.J. Phillips ca să comande bijuteria. Asta explica fotografia din New York Magazine. Dar Milton nu terminase. Continuă: — Era o modalitate mai degrabă drăgălașă-bară-prostească din partea unui bărbat heterosexual de a Încerca să-și ceară iertare. Doar știi cum sunt soții. Niciodată nu prea știu ce să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
Milton nu terminase. Continuă: — Era o modalitate mai degrabă drăgălașă-bară-prostească din partea unui bărbat heterosexual de a Încerca să-și ceară iertare. Doar știi cum sunt soții. Niciodată nu prea știu ce să le cumpere soțiilor lor. Habar nu au de bijuterii, nu se pricep, ceea ce găsesc că este Încântător, de fapt. — Dar atunci de ce Sophia i-a spus lui Marci că Hunter Îi dăduse colierul? am protestat eu. —Deoarece Sophia Îl voia pe Hunter pentru ea Însăși, scumpo, zise Milton. Voia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
că trebuie să stea. Nimeni nu știa unde plecase. Nu că e hilar? remarcă Glamela, pe când mă conducea prin mansardă. Purta o rochie din șifon cu imprimeu paisley 1, care plutea În urma ei când pășea, desculță, prin spațiul vast. Singura bijuterie pe care o purta era brățara din aur cu smaralde pe care o avea la gleznă, ca o prințesă indiană. —Îți vine să crezi că aici era cândva Manhattan Mini-Storage2? Normal că mansarda fusese un mini-depozit al companiei respective: era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
Nu pleacă niciodată fără ca eu să-i pregătesc valiza. Ea nici nu știe măcar cum să facă o valiză. ÎhhhÎÎÎh! Cred că a murit! —Agata! i-am tăiat-o repede. Asta nu e adevărat! Dar, domnișoară, și-a lăsat toate bijuteriile acasă, se Înecă Agata cu un suspin. Întotdeauna Își ia cu ea În vacanță bijuteriile! Fără o geantă plină ochi cu bijuterii, o vacanță pur și simplu nu mai era o vacanță, dacă erai Lauren Blount. Agata avea dreptate: bijuteriile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
să facă o valiză. ÎhhhÎÎÎh! Cred că a murit! —Agata! i-am tăiat-o repede. Asta nu e adevărat! Dar, domnișoară, și-a lăsat toate bijuteriile acasă, se Înecă Agata cu un suspin. Întotdeauna Își ia cu ea În vacanță bijuteriile! Fără o geantă plină ochi cu bijuterii, o vacanță pur și simplu nu mai era o vacanță, dacă erai Lauren Blount. Agata avea dreptate: bijuteriile dezvăluiau totul. În mod oficial, Lauren dispăruse. 23tc "23" Răzbunarea vine din Irantc "Răzbunarea vine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
a murit! —Agata! i-am tăiat-o repede. Asta nu e adevărat! Dar, domnișoară, și-a lăsat toate bijuteriile acasă, se Înecă Agata cu un suspin. Întotdeauna Își ia cu ea În vacanță bijuteriile! Fără o geantă plină ochi cu bijuterii, o vacanță pur și simplu nu mai era o vacanță, dacă erai Lauren Blount. Agata avea dreptate: bijuteriile dezvăluiau totul. În mod oficial, Lauren dispăruse. 23tc "23" Răzbunarea vine din Irantc "Răzbunarea vine din Iran" „S-AU ÎNTÂLNIT LA O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
bijuteriile acasă, se Înecă Agata cu un suspin. Întotdeauna Își ia cu ea În vacanță bijuteriile! Fără o geantă plină ochi cu bijuterii, o vacanță pur și simplu nu mai era o vacanță, dacă erai Lauren Blount. Agata avea dreptate: bijuteriile dezvăluiau totul. În mod oficial, Lauren dispăruse. 23tc "23" Răzbunarea vine din Irantc "Răzbunarea vine din Iran" „S-AU ÎNTÂLNIT LA O PETRECERE și s-au căsătorit În trei zile. Sâmbătă, Sophia D’Arlan, din Paris și New York, și Șeicul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
nu apăruse la atelier. Apoi m-am uitat la chipul lui Lauren: ochii Îi erau ireproșabil conturați cu creion negru În stilul anilor ’60, iar părul Îi cădea liber În valuri mătăsoase În jurul feței. Părea să poarte În jurul gâtului o bijuterie imensă, deși era greu de văzut ce anume era exact. Într-o mână ținea un buchet de camelii albe, iar În cealaltă o țigară. Chestia asta era tipică pentru ea. Ochii Îi străluceau ca și cum ea ar fi dat pe dinafară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
60. Mi-am continuat comentariul de modă pentru Hunter, care părea să fie foarte amuzat de toate aceste detalii. —O, privește! Ea Își aprinde o țigară. Doamne, ce brățări superbe din aur are. Îmi plac la nebunie tipele care poartă bijuterii pe plajă, este atât de decadent. Ce chestie... are În jurul gâtului niște perle superbe... ia stai! Hunter! am țipat eu, dându-i binoclul. Aia de acolo nu este Lauren? Cu Monterey? Sunt sigură că este ea. Hunter zâmbi și luă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
ne așteptau pe punte, ținându-se de mână. Era de necrezut: Lauren, măritată! Proaspeții căsătoriți păreau să strălucească, la propriu, de fericire. Giles era foarte bronzat și purta pantaloni scurți de Înot roz pastel; Lauren Își schimbase deja hainele - și bijuteriile. Acum era Îmbrăcată cu un costum de baie Întreg cu dungi maro și albe, fără spate. Pe inelar avea un inel imens din abanos cu un topaz, iar părul Îi era prins la spate Într-o coadă lucioasă. Se vedea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
Îi spui și nu am mai fi avut această frumoasă poveste de dragoste, răspunse, Într-un final, Hunter, chicotind. Giles m-a pus să jur că o să păstrez secretul. Era nebun după ea. A intenționat de la Început să-i dăruiască bijuteria aia, dar știa că dacă ar fi părut foarte interesat de persoana ei, Lauren s-ar fi speriat și ar fi dat bir cu fugiții. În afară de asta, tu mi-ai dat informații neprețuite despre sentimentele prietenei tale, care, normal, ajungeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
Judy Mottensen, care au fost echipa nemaipomenită cu care am lucrat. Sandi Mendelson a fost un excelent ziarist. Pentru neprețuitul ajutor privind sursa de inspirație și culoarea locală a cărții - de la modul În care sunt realizați pereții lui Lauren până la bijuteriile pe care le poartă În pat - aș dori să le mulțumesc următorilor: Bob Cohen, Pamela Gross, Blaire Voltz-Clarke, Geoffrey Munn de la Wartski, staff-ul de la À Vieille Russie, Giulia Constantini, Samantha Gregory, Antony Todd, Tinsley Mercer-Mortimer, Roth Blake, Kara Bakur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
continuare cu Aurora, dar o altă Aurora stătea așezată acum față în față cu el, iar Tom nu se putea hotărî dacă prefera varianta nouă sau pe cea veche. Pe vremuri, avea părul bogat și lung, revărsat; era fardată, purta bijuterii masive, câte un inel pe fiecare deget, și se îmbrăca flamboaiant, inventiv și neortodox: cizme de piele verde și papuci chinezești, jachete de motociclist și fuste de mătase, mănuși de dantelă și eșarfe țipătoare, un stil pe jumătate punk, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
fi întrebat, și ce i-a venit să-mi vorbească așa? Am decis că venise momentul să mă prezint. — Apropo, eu sunt Nathan, am spus. Nathan Glass. — Bună, Nathan. Eu sunt Nancy Mazzucchelli. Și nu sunt artist plastic. — Nu? — Fac bijuterii. — M-ai păcălit. Bineînțeles că ești artist. — Cei mai mulți oameni ar zice că-i un meșteșug. Presupun că depinde de calitatea muncii. Vinzi obiectele pe care le faci? — Sigur. Am firma mea. — Și magazinul e în cartier? — Nu am un magazin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
acest timp că n-am să-mi mai bag niciodată, dar niciodată nasul în treburile altuia. — Tom, am spus, ea e Nancy Mazzucchelli. Am început să discutăm despre magazinele cu materiale pentru pictură din cartier, dar am deviat către tema bijuteriilor. Poate n-ai să crezi, dar locuiește în casa asta de când s-a născut. Fără a îndrăzni să ridice ochii din pământ, Tom a întins brațul drept și i-a strâns mâna lui Nancy. — Îmi pare bine de cunoștință, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
de acum încolo, va trebui să o înfrunte pe un alt teren. Nu mai era M.F.P. Era Nancy Mazzucchelli și, oricât ar fi fost de frumoasă, nu mai era decât o fată ca oricare alta, care trăia din confecționarea de bijuterii. — Da, a spus Tom. Sunt acolo de șase luni. Îmi place. — Și Nancy a lucrat la magazin, am continuat. Înainte să se mărite. În loc să răspundă la comentariul meu, Tom s-a uitat la ceas și a anunțat că trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
spus: — E tare timid, nu? — Da, tare timid. Dar e un om bun și nobil. Unul dintre cei mai buni din lume. M.F.P. a zâmbit. — Mai vrei numele magazinului cu materiale? — Da. Dar m-ar interesa și să-ți văd bijuteriile. Vine ziua fiicei mele și încă nu i-am luat un cadou. Poate mă ajuți să aleg ceva pentru ea. — Poate. Hai înăuntru, să ne uităm. Despre prostia omenească Am sfârșit prin a cumpăra un colier care costa undeva pe la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
decât să spui. Am relații suspuse, băiete. Dar, pentru tine, probabil că m-aș ocupa personal. Parcă văd titlurile: FOST AGENT DE ASIGURĂRI ÎL ASASINEAZĂ PE JAMES JOYCE. — Ha, ha. Un lucru însă trebuie să-i recunosc lui Nancy. Face bijuterii foarte frumoase. — Ai colierul la tine? Am băgat mâna în buzunarul de la piept și am scos cutia prelungă și îngustă care conținea achiziția făcută dimineață. Chiar când deschideam capacul, Marina a ajuns lângă masa noastră, cu sendvișurile. Nevrând să o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
să-mi povestești totul și eu o să-ți spun ce părere am. — Cândva săptămâna viitoare? — Spune o zi și am să fiu acolo. Desprea prostia omenească (2) La ora unsprezece, a doua zi, m-am oprit la un magazin de bijuterii din cartier ca să cumpăr un înlocuitor pentru colierul lui Rachel. Nu voiam să o deranjez pe M.F.P. sunându-i la ușă duminica dimineață, dar i-am cerut în mod special vânzătoarei să îmi arate toate obiectele pe care le avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
de la restaurant, din după-amiaza aceea, mă zguduise destul de rău și, în timp ce Harry îi dădea înainte cu povestea, gândurile îmi zburau către Marina și idiotul de bărbatu-său, către întregul lanț de împrejurări nenorocite care mă dusese la cumpărarea blestematei de bijuterii de la M.F.P. Dar șeful lui Tom era în formă în seara aia și, cu ajutorul unui scotch înainte de cină și al vinului băut la farfuria de stridii Blue Point, am reușit să ies încetul cu încetul din melancolie și să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
și Rufus Sprague. Ei urmau să moștenească clădirea de pe Seventh Avenue, împreună cu firma pe nume Brightman’s Attic, inclusiv toate bunurile și drepturile bănești care țineau de numita firmă. Erau menționate și alte legate, mai mici - diferite cărți, tablouri și bijuterii, care trebuiau să ajungă la persoane ale căror nume nu-mi erau cunoscute - dar cea mai mare parte a averii lui Harry le rămânea lui Tom și lui Rufus, cu întregul venit adus de Brightman’s Attic împărțit în mod
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
în vreun fel -, după care a trecut cele o mie de gesturi de mărinimie pe care Harry le făcuse față de el în ultimii trei ani, mai ales faptul că îi oferise de lucru, dar și că îi plătise costumele și bijuteriile pe care le folosea în reprezentațiile ca Tina Hott, ca să nu mai vorbim de generozitatea neclintită a lui Harry în materie de facturi pentru doctori și disponibilitatea de a achita medicamentele scumpe care îl țineau pe Rufus în viață. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
picioare și acum, că Lucy era destul de mare ca să poată să ajute cu copiii lui Nancy, totul se putea rezolva cu avantaje pentru toată lumea. Lasă chiria, Nathan, mi-a spus Joyce. Nancy are nevoie de o asistentă pentru afacerea cu bijuteriile și, dacă pe Aurora n-o deranjează să dea o mână de ajutor la curățenie și la gătit, camera e gratis. Frumos din partea lui Joyce. Deja aveam aproape șase luni de când ne făceam de cap și, chiar dacă locuiam în case
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]