7,522 matches
-
Țara Secuilor au existat locuri în care comandantul i-a rugat pe localnicii ieșiți să-i întâmpine să nu arunce militarilor buchete de flori pentru că nu se putea ști care buchet putea ascunde vreo grenadă de mână. Asemenea știri - din cauza cenzurii circulau din gură în gură - făceau ca, în cercul ofițerilor și ostașilor, să existe o tendință ca rezolvarea conflictelor să se facă cu arma în mână, în chip de represalii. Literatura română de specialitate (mai ales reprezentanții ei orientați spre
[Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
gândirii europene autorul o anunță în Eonul dogmatic. Cu acest volum, inaugurează șirul lucrărilor care se vor aduna succesiv, câte trei, spre a clădi sistemul său filosofic original. Astfel, pe lângă Eonul dogmatic, Trilogia cunoașterii va cuprinde Cunoașterea luciferică (1933) și Cenzura transcendentă (1934), iar Trilogia culturii va fi alcătuită din Orizont și stil (1936), Spațiul mioritic (1936) și Geneza metaforei și sensul culturii (1937), în timp ce Artă și valoare (1939), Despre gândirea magică (1941), contopită apoi cu Știință și creație (1942), Religie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
face din om o ființă înzestrată cu darul metaforic, singurul în stare, după autor, să aproximeze misterele și să cheme spiritul la creație culturală; dar creația nu dă niciodată o reprezentare integral adecvată a realității, tocmai din cauza acțiunii ei particularizante (Cenzura transcendentă). Creația culturală suferă așadar o interdicție gnoseologică, o „cenzură transcendentă”. O exercită demiurgul însuși, care - explică filosoful - a făurit lumea din emisii infime ale naturii sale atotputernice și nemărginite, „diferențialele divine”, totdeauna necomplete, fiindcă altfel ar risca să creeze
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
în stare, după autor, să aproximeze misterele și să cheme spiritul la creație culturală; dar creația nu dă niciodată o reprezentare integral adecvată a realității, tocmai din cauza acțiunii ei particularizante (Cenzura transcendentă). Creația culturală suferă așadar o interdicție gnoseologică, o „cenzură transcendentă”. O exercită demiurgul însuși, care - explică filosoful - a făurit lumea din emisii infime ale naturii sale atotputernice și nemărginite, „diferențialele divine”, totdeauna necomplete, fiindcă altfel ar risca să creeze o făptură cu însușirile sale și să se autonege prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
ale naturii sale atotputernice și nemărginite, „diferențialele divine”, totdeauna necomplete, fiindcă altfel ar risca să creeze o făptură cu însușirile sale și să se autonege prin limitare. Omul e ființa deținătoare a celor mai multe asemenea particule sacre, iar cele absente instituie „cenzura transcendentă”, care îl împiedică să atingă cunoașterea absolută și - așa cum tinde - să ia locul Marelui Anonim, nume poetic dat de filosof divinității. Această aspirație grandioasă, osândită la veșnică neîmplinire, ar dărui omului măreția și tragismul lui. Sub latura metafizică, sistemul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
Fapta. Învierea, București, 1925; Fenomenul originar, București, 1925; Ferestre colorate, Arad, 1926; Meșterul Manole, Sibiu, 1927; Lauda somnului, București, 1929; Daimonion, Cluj, 1930; Cruciada copiilor, Sibiu, 1930; Eonul dogmatic, București, 1931; Cunoașterea luciferică, Sibiu, 1933; La cumpăna apelor, Sibiu, 1933; Cenzura transcendentă, București, 1934; Avram Iancu, Sibiu, 1934; Orizont și stil, București, 1936; Spațiul mioritic, București, 1936; Geneza metaforei și sensul culturii, București, 1937; La curțile dorului, București, 1938; Artă și valoare, București, 1939; Diferențialele divine, București, 1940; Despre gândirea magică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
putea oricând trăda noii "amici", manifestându-și ingratitudinea printr-o ofensivă surprinzătoare îndreptată chiar împotriva celor care i-au făcut cinstea acordării distincției. Încă din 1962, Monica Lovinescu observa cu satisfacție efectul de bumerang al punctelor de suspensie inserate de cenzură și al răstălmacirilor care, în cazul lui Caragiale, nu reușesc să mutileze și esența comicului său, capabil în sine, prin orice lectură directă sau orice reprezentare scenică, să dezmintă interpretările tendențioase și chiar să reveleze, prin contrast cu regimul care
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
1984 datorită unui interesant concurs de împrejurări evocat de autor în Argumentul ediției a II-a: "Cunoaștem cărți amputate, cărți cenzurate, cărți exilate; Redingota a fost acceptată cu suspectă ușurință, s-a bucurat de liberă trecere printr-un procedeu al cenzurii pare-mi-se în premieră: a fost abil machiată (era să scriu maculată) în ceea ce deloc nu era și n-ar fi putut să fie: în roman istoric!"173 Într-adevăr, printr-o fatală ironie, atât pentru destinul cărții, devenită
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Apropiată de utilizarea dată de prozatorii târgovișteni pare ironia din romanul lui Mircea Nedelciu, Tratament fabulatoriu, care a reușit să vadă lumina tiparului în 1984, datorită unui tertip al autorului dezvăluit în ediția a doua din 1996: a atras atenția cenzurii printr-o prefață care necesita corecturi evidente, salvând astfel conținutul propriu-zis al romanului a cărui lectură vigilentă ar fi sesizat implicațiile ironice. În afara poveștii de dragoste conturate ca resort epic fundamental, un alt nivel de lectură relaționează contextul socio-politic în
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
oficială a vremii, retrăgându-se instinctual și încifrându-și revolta într-o proză subiectivă, "textualistă", ironică, parodică sau "urmuziană". Homo politicus se insinuează prin ricoșeul ironiei la Mircea Horia Simionescu, după cum remarcam în capitolul Diplomație postcaragialiană. Întrucât, printr-un procedeu al cenzurii, a fost "abil machiată în ceea ce deloc nu era și n-ar fi putut să fie: în roman istoric"32, pentru a marca editorial sărbătorirea a 40 de ani de la Eliberare, Redingota a devenit pentru cititori un "roman sconcs", deși
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
363. 155 Idem, p. 375. 156 Idem, p. 388. 157 Ibidem. 158 Idem, p. 394. 159 Ceea ce poate contrazice categorica afirmație a lui Nicolae Manolescu : "Optzeciștii sunt primii conștienți că bat la ușa domnului Caragiale, cum sună titlul, interzis de cenzură, al unui volum de proze al lui Ioan Lăcustă. Până la această generație, Caragiale n-a avut decât imitatori, nici unul neînțelegând în definitiv în ce constă originalitatea stilistică a Momentelor" (Nicolae Manolescu, Istoria critică a literaturii române. Cinci secole de literatură
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
o republică prezidențială și monarhia constituțională, a Învins tradiția britanică. În perioada Războiului Rece Australia participă cu trupe În războiul din Vietnam (1965-1975)179, ceea ce va dezvolta, ca și În SUA, o mișcare de protest contra războiului, pentru liberalizare, desființarea cenzurii etc., mișcarea studențească, mișcarea feministă, puterea negrilor, grupurile de libertăți sexuale, mișcarea ecologistă au prins viață. 178 J.Chisholm, Enciclopedia. Istoria lumii În date, Editura Aquila’93, p. 162. 179 Din cei 49.000 de soldați, 499 au fost uciși
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Clive James și Robert Hughes, cântăreața de operă Joan Sutherland și mulți alții. Până după război, societatea australiană era rigidă, conservatoare, primând valorile morale bărbătești. Biserica romano catolică domina moralitatea, divorțul se acorda greu, deși era legal, avortul rămăsese ilegal. Cenzura era strictă, o serie de romane fiind interzise (Ulise de James Joyce și Amantul doamnei Chatterley de D.H. Lawrence). Abia ieșiți de sub influența britanică, se resimte cea americană, argoul american devine prezent În limbă (publicitate, afaceri, finanțe), stilul arhitectural, vedetele
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
formațiuni politice de opoziție 620 Mulți analiști consideră Singapore ca mai mult o democrație neliberală sau o democrație procedurală decât o democrație adevărată, un hibrid cu elemente democratice și totalitare. PAP a fost acuzat că manipulează sistemul politic prin folosirea cenzurii, gerrymandering și procese civile ostile Împotriva politicienilor din opoziție. 621 H.Matei, S.Negruț, I.Nicolae, Enciclopedia statelor lumii, p. 434; Marea Enciclopedie a statelo r lumii, p. 62. 465 mijloace autoritare, dar asigură și un standard de viață dintre
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
viață, Editura RAO, 2009, p. 912; Atlas de istorie a lumii, p. 145, 152-153). 622 Timp de două decenii, Republica Filipine a fost condusă autoritar de președintele Fernando Marcós (1965-1986), provocând un lanț de nemulțumiri În rândul opoziției, asasinate politice, cenzură, mișcări islamiste, război de gherilă (1969) ș.a.799. În 1972 România a Încheiat relații diplomatice cu Republica Filipine. După demisia lui Marcós, văduva liderul asasinat, Corazon Aquino este aleasă președinte (19861992)800. Situația rămâne Încordată, tentative de puciuri militare, criză
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
trei sute sunt asemănătoare cu cele străine. Corpusul de texte Snoava populară românească, publicat în patru volume (1984-1989), cuprinde doar primele trei secțiuni tematice ale speciei. Din păcate, nu a putut să apară în întregime, ba chiar din paginile tomurilor editate cenzura a eliminat numeroase texte incomode pentru un regim care avea alergie la satiră. SCRIERI: La Typologie bibliographique des facéties roumaines, I-II, tr. Elena și Anton Marin, București, 1969; Dicționarul folcloriștilor (în colaborare cu Iordan Datcu), pref. Ovidiu Bârlea, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289986_a_291315]
-
este sesizabilă și în acest secol, dar literele încep să-și revendice și o vocație ideologică militantă. Pe lângă ideea de libertate a conștiinței și de exprimare literară liberă există și ideologia contrară a educației controlate. Apare concepția purificării textelor,a cenzurii ideologice și pedagogice. Literatura este pentru prima dată investită cu o funcție socială bine precizată și specializată: modelarea tipului social ideal (rolul literelor în educația perfectului gentilom). Dimensiunea socială a literaturii implică și prezența audienței, a unui public, o strategie
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
arhive. Autoarea și-a asumat riscul de a include aici și „texte oarecum dubioase din punctul de vedere al unei autenticități de prim grad”, însă a făcut-o pentru a înlătura „surpriza atestării ulterioare a unor variante ale legendelor expuse”. Cenzura a descompletat repertoriul legendei, înlăturând aproape 300 de texte. O ediție fidelă concepției autoarei este Legende populare românești (I-III, 1994). În manuscris au rămas Catalogul tipologic al legendelor populare românești. Index tipologic și bibliografic bilingv (româno-francez) și Catalogul tipologic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285884_a_287213]
-
de catalizatori ai metamorfozelor sufletești suferite de „cei aleși”, lingvista și romanciera Maria și esteticianul Vizanti, între care ajunge să se țeasă, printr-un intermezzo livresc, o poveste de dragoste. Prin formula romanului în roman - acestea sunt capitolele eliminate de cenzură în prima ediție - se deschide altă breșă ficțională sau metaromanescă, iar scrierea primește implicații parabolice sau mistice. Riscul investirii de tip bovaric în propriul personaj se vede mai ales în romanul Platonia (1999), unde R. se transformă în apărător necondiționat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289393_a_290722]
-
lui Buzura, dar nu știu dacă aș mai avea curaj să le citesc acum. Pentru că, atunci, nu calitățile literare le-am apreciat, ci un anume fel de atitudine civică, chiar politică neconformă. Știm amândoi că a avut mereu probleme cu cenzura la cărțile sale! Pe de altă parte, pot, de pildă, citi aproape toate cărțile lui Breban de dinainte de 1989 am și recitit Animale bolnave, Don Juan, Bunavestire -, nu și pe cele de după 1990, e adevărat! Dar Breban e "mai scriitor
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
nici grandoare"! Dorin Popa: Excepția românească provoacă dureri în continuare. Traian Ungureanu crede că: "Nicăieri nu se verifică mai bine decât în România una dintre marile surprize cu care s-a încheiat secolul XX. Dispariția formală a comunismului și abolirea cenzurilor interne au adus în scenă societățile reale, iar acestea vorbesc din spatele culturilor lor. Cazul României e cazul unei națiuni care a întemeiat o cultură fantasmatică profundă și o realitate istorico-politică inautentică" (Traian Ungureanu, Despre România care a produs Generația Expirată
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
totuși, să ții cursuri plicticoase ori să te limitezi numai la cursuri! Dorin Popa: La Biblioteca Centrală Universitară din Iași ai prezentat acest volum împreună cu d-l profesor Alexandru Călinescu, directorul bibliotecii, care pregătește, din câte știu, o carte despre cenzură, și cu d-l profesor Adrian Neculau, de care am aflat prima data de la tine, ca și despre Mircea Cărtărescu și, din fericire, despre mulți alții, pe când eram student. Din păcate, nu am fost prezent în sală, deși mi-am
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
instituții care au existat, această trăsătură era valabilă și se aplica și fenomenului de comunicare din cadrul său. Așadar, de la cel mai înalt nivel (Vaticanul), până la cea mai neînsemnată parohie dintr-un colț al lumii, publicațiile catolice au cunoscut o oarecare "cenzură religioasă", fiind coordonate de ierarhi ai Bisericii. S-au constituit departamente specializate, care aveau menirea de a încuraja apariția publicațiilor catolice în toate țările în care existau astfel de comunități religioase. În acest material vom încerca să explicăm rolul și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
dar răspândeau erezii scriind despre religie fără să aibă cunoștințele necesare, nelăsându-i pe cei cu autoritate în domeniu să citească articolele înainte de publicare. Giuseppe Chiaudano făcea referire la faptul că o publicație catolică era obligată să treacă printr-o cenzură bisericească, pentru a evita unele puncte de vedere legate de temele religioase care nu erau în concordanță cu poziția și viziunea Bisericii. Ca și în alte domenii, erau necesare: un studiu serios, reflecție, o doctrină solidă și precizie în limbaj
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
enciclica Quanta cura113 și documentul Syllabus. În cuprinsul lor, el a precizat că exista libertate de gândire în cadrul Bisericii. Scriitorii catolici erau "obligați" să răspundă doar pentru aspectele religioase pe care le tratau. Papa a apărat Biserica în fața presiunilor și cenzurii exercitate de putere, afirmând că episcopii erau liberi să publice fără aprobarea guvernului scrisorile apostolice și documentele pe care ei le considerau folositoare credincioșilor; guvernanții nu aveau dreptul să se amestece în probleme de religie, morală sau îndrumare spirituală și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]