7,741 matches
-
curentul pitagoreic, unde cântecul silențios poate să se apropie sau să se identifice cu percepția armoniei cosmice: „Cine caută armonia lumii, ordinea și concordia creaturilor înalță un cântec sacru”. Aceste motive, care, în ciuda noului fundal religios, din punct de vedere conceptual, derivă din doctrina pitagoreică și neoplatonică, își vor găsi o sistematizare mai originală, mai coerentă și mai puțin fragmentară în Sf. Augustin. 2.3 Epoca sintezei: secolele IV-VI Începând cu jumătatea secolului al IV-lea, datorită Edictului din Milan
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
a timpului 236 Funcțiile istoriei 244 Explicația fenomenelor istorice. Comprehensiunea 247 Variații pe tema comprehensiunii 248 Limitele metodei comprehensive 252 Valoarea metodei comprehensive 262 Capitolul 14. Explicație evenimențială și explicație structurală 267 Capitolul 15. Evoluție sau progres? 280 Câteva precizări conceptuale 280 Dispute în jurul ideilor de progres și evoluție 281 Criteriile evoluției și ale progresului 288 Bibliografie 299 3. INCERTITUDINEA - O PERSPECTIV| PSIHOSOCIOLOGIC| Capitolul 16. Patru modele de decizie 303 Structura procesului decizional 303 Decizia certă într-o lume strict deterministă
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
schimbarea structurii unui microgrup, a unei întreprinderi sau a unei societăți globale, schimbarea unei societăți capitaliste sau a uneia socialiste, vom avea nevoie de modele teoretice diferite, specifice pentru fiecare dintre aceste mari clase de fenomene, deși o anumită structură conceptuală abstractă va fi comună - teoria abstractă a schimbării sociale. Teoria abstractă nu poate să explice prin ea însăși un fenomen concret. Ea reprezintă doar o structură teoretică ce oferă baza unei analize explicative particulare, specificate. Scopurile împărtășite, mijloacele legitime și
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
există în diferite discipline (economie, inginerie), dar și în limbajul comun mai mulți termeni: eficacitate, eficiență, cost, beneficiu. Fiecare disciplină i-a dezvoltat în contextul său specific. Datorită preocupărilor recente ale sociologiei pentru acest aspect, nu există încă aici opțiuni conceptuale suficient de cristalizate. Definirea acestor concepte propusă aici trebuie luată, în consecință, mai mult ca o opțiune personală care s-ar putea să nu coincidă cu cea care se va cristaliza prin evoluția preocupărilor. Eficacitateatc " Eficacitatea" Eficacitatea unui element sau
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
se petrece decât parțial, adesea deloc, la „lumina” conștiinței. Marxismul utilizează pentru a desemna acest proces termenul de „spontan”. Spontanul este opus în teoria socială marxistă conștientului. În acest sens, mulți comentatori ai marxismului, în special cei influențați de schemele conceptuale psihanalitice, vorbesc despre un „inconștient” în teoria lui Marx. Activitatea reală a omului este un proces declanșat de totalitatea condițiilor sociale ale existenței sale („trupul” neorganic, social al său) care se desfășoară în mod spontan. Conștiința acestui proces este doar
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
o propunere filosofică, ci că ea reprezintă, într-o formă sau alta, o caracteristică a acesteia. Elaborând proiectul acestei metode, filosofia s-a inspirat din practica istoricului. Ea nu a propus o metodă nouă, ci a căutat doar să formuleze conceptual această practică și să o justifice teoretic. Teza susținută aici este că metoda comprehensivă, utilizată destul de frecvent în practica istoricului, are o anumită utilitate. Ea este o metodă relativ eficace, în condițiile lipsei unor instrumente teoretice mai puternice de explicație
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
și nu cele dinamice, evolutive. Într-un sistem static evident, evenimentul nu are nici o influență asupra structurii. Nu acesta este însă cazul sistemelor evolutive. Capitolul 15 EVOLUȚIE SAU PROGRES?tc "Capitolul 15 EVOLUȚIE SAU PROGRES?" Câteva precizări conceptualetc " Câteva precizări conceptuale" Există mai multe concepte care se referă la dinamica în timp a societății umane: istorie, evoluție, progres, creștere, dezvoltare socială. Fiecare dintre acestea cuprinde în sine o perspectivă proprie. Istoria, după cum s-a văzut, încearcă o reconstituire relativ amănunțită a
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
semnifică, În primul rând, o obligație impusă de stat supușilor săi, constând În a ceda acestuia părți din veniturile sau averile lor pentru acoperirea nevoilor sale de funcționare prin efectuarea cheltuielilor publice, iar din punct de vedere economic, sub aspect conceptual este definitoriu conținutul impozitului de relație și proces economic de redistribuire a valorii Între stat, respectiv autoritățile publice, pe de o parte, și supușii săi, pe de altă parte 4. În unele lucrări de specialitate, definițiile date impozitului includ diverse
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
și dezvoltarea transporturilor”9. În concepția modernă, Însă, abordarea problematicii și rolului impozitelor ține seama, În mod explicit, de mutațiile survenite În societate, În general, și În economie, În special, În contextul noilor doctrine politice și economice. Modificările de ordin conceptual privind impozitul se referă, În esență, la luarea lui În considerare, nu numai ca resursă financiară a statului, ci și ca un instrument de intervenție a acestuia În viața economică și socială. De la rolul primordial de a asigura venituri la
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
fost asumate ca sarcini ce reveneau autorităților statale. În noile condiții, statul s-a implicat pregnant și prin decizii menite să susțină reglarea și dezvoltarea economiei, ceea ce a imprimat acțiunilor sale un caracter intervenționist. În acest cadru, modificările de ordin conceptual privind impozitul se referă, În esență, la luarea lui În considerare, nu numai ca resursă financiară a statului, ci și ca un instrument de intervenție a acestuia În viața economică și socială. Devine, astfel, deosebit de relevantă exprimarea profesorului francez Maurice
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
parte, iar pe de altă parte, asigurarea unui cadru unitar, stabil, coerent, și clar al reglementărilor fiscale 187. Titlul II al acestui cod, structurat În șapte capitole, concretizează regimul de impozitare a profitului, având la bază câteva repere de ordin conceptual. Primul dintre acestea vizează fundamentarea impunerii persoanelor juridice În concordanță cu principiile Codului european de conduită privind impozitarea afacerii, respectiv, introducerea de prevederi fiscale neutre, care să nu determine localizarea afacerilor, și implicând o rată de impozitare comparabilă cu cea
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
determinată de creșterea resurselor obținute din propria activitate și care vor rămâne În mod permanent la dispoziția Întreprinderii pentru finanțarea activității viitoare. 217 Turliuc V. (coord.), Dimensiunea financiară a Întreprinderii, Ed. Sedcom Libris, Iași, 1995, p. 34 314 În plan conceptual, autofinanțarea cunoaște mai multe accepțiuni 218, iar În oricare dintre ele proporțiile la care se poate Înfăptui se află și sub incidența modului de impozitare a profitului. În una dintre aceste accepțiuni, autofinanțarea netă este considerată partea din autofinanțarea brută
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
disciplinei, distingând trei opțiuni metodologice diferite care generează opt concepții de bază În cercetarea sociologică. Raționalismul sociologiei este astfel ușor penetrabil atât În corpul propriu-zis al disciplinei, care este mai degrabă un conglomerat - sociologia nu are nici astăzi un nucleu conceptual unanim acceptat -, cât și În studiile sau cercetările efectuate care pot reflecta experiențe de socializare diferite sau tradiții specifice. Ștefan Buzărnescu: Științele - atât ale naturii, cât și cele ale societății - s-au constituit și există, ca atare, În calitate de laturi funcționale
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
vreme cunoașterea fiind grevată de cunoașterea comună, adică tributară speculațiilor, subiectivității și spontaneității. În aceste circumstanțe, decantarea teoretică a cunoașterii sociale a cumulat o particularitate foarte importantă: problematica umană a fost preluată de către alte științe, datorită lipsei de maturitate categorială, conceptuală și metodologică a științelor social-umaniste. Istoria sociologiei este, de fapt, istoria acestei relații În spațiul căreia filosofia socială și filosofia istoriei constituie zonele În care pot fi descoperiți precursorii cei mai importanți ai sociologiei. În această arie Începe, de fapt
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
curente, nu-și mai pot găsi locul Într-o istorie a sociologiei redactată din rațiuni și cu finalități didactice. În prezent, este legitim să reținem numai ideile cu valoare de patrimoniu pe care evoluția gândirii sociologice le-a validat: creațiile conceptuale, inovațiile conceptuale și categoriale, metodele de analiză a socialului care au contribuit la stimularea cercetării fundamentale și aplicative, resemantizarea unor concepte ori reușitele În elaborarea unor diagnoze ce au avut un impact semnificativ asupra restructurării orizonturilor teoretico-metodologice ale doctrinelor cu
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
-și mai pot găsi locul Într-o istorie a sociologiei redactată din rațiuni și cu finalități didactice. În prezent, este legitim să reținem numai ideile cu valoare de patrimoniu pe care evoluția gândirii sociologice le-a validat: creațiile conceptuale, inovațiile conceptuale și categoriale, metodele de analiză a socialului care au contribuit la stimularea cercetării fundamentale și aplicative, resemantizarea unor concepte ori reușitele În elaborarea unor diagnoze ce au avut un impact semnificativ asupra restructurării orizonturilor teoretico-metodologice ale doctrinelor cu largă audiență
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Îl consider Întemeietor al sociologiei interpretative pe coordonatele căreia va evolua sociologia fenomenologică, interacționalismul simbolic, etnometodologia și chiar sociobiologia. Este legitim sub raport științific să avem ca obiectiv reconstituirea timpului interior al sociologiei plecând de la secvențele definitorii pentru maturizarea sa conceptuală și metodologică, nu de la timpul (obiectiv, cronologic) al societății și nici de la timpul (subiectiv) al sociologilor, În mod fatal marcați de o existență (fizică) episodică, efemeră la scara eternității. Maria Larionescu: Cunoașterea sociologică presupune un dialog continuu Între teorie și
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
care s-au tradus În românește categoriile și conceptele fundamentale ale tuturor științelor sociale existente, Îndeosebi În cultura franceză și cea germană ale timpului. Prima reușită remarcabilă, În această privință, o reprezintă traducerea lui N. Beldiman; b) etapa de maturizare conceptuală - În care nu doar comunitatea academică, ci și jurnalistica românească au contribuit la resemantizarea sistemului conceptual al sociologiei europene prin lucrări originale, revocate de autoritățile științifice ale timpului. Mecanica socială a lui Spiru Haret, deși redactată În spiritul vremii, a
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În cultura franceză și cea germană ale timpului. Prima reușită remarcabilă, În această privință, o reprezintă traducerea lui N. Beldiman; b) etapa de maturizare conceptuală - În care nu doar comunitatea academică, ci și jurnalistica românească au contribuit la resemantizarea sistemului conceptual al sociologiei europene prin lucrări originale, revocate de autoritățile științifice ale timpului. Mecanica socială a lui Spiru Haret, deși redactată În spiritul vremii, a promovat un stil propriu și o voce care a singularizat o mare personalitate În cultura și
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
tristă complicitate a abdicării de la valorile noastre de patrimoniu este Încă o dovadă că memoria noastră colectivă a fost pervertită. Iată din ce cauză salut cu entuziasm inițiativa revistei pentru acest exercițiu de recuperare a contribuțiilor românești la constituirea patrimoniului conceptual și metodologic al sociologiei; c) etapa de reconstrucție epistemică Începută prin D. Gusti Îi mai include pe H. Stahl, Petre Andrei, G. Marica, V. Bărbat și se continuă cu reconstrucția instituțională Începută după 1989 și aflată În plină desfășurare. Cu
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a Academiei, Creșterea rolului și ponderii creației tehnico-științifice În activitatea economico-socială; sociologii au preferat termenii psihologie socială, psihosociologie etc. pentru a evita blocarea unor uși ale cenzurii editurilor (C. Zamfir); c) efectul de presiune exercitată asupra sistemului comunist prin clarificarea conceptuală a unor domenii, identificarea unor mecanisme structurale de evoluție a organizațiilor etc. De pildă, cercetarea empirică, cu metodologie americană, asupra calității vieții, stilurilor de viață etc. desfășurată de C. Zamfir, I.A. Popescu, St. Ștefănescu, A. Teodorescu a devenit un
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
filosofiei, politologiei, unde trebuie studiate În registrul comparativ. Ca om care a studiat marxismul, care a parcurs și o consistentă literatură marxistă și marxologică, consider că nici marxismul, nici Încercările de dezvoltare a acestuia nu pot fi asimilate În sistemul conceptual al sociologiei ca disciplină de studiu, instituție și profesie. Faptul că Situația clasei muncitoare din Anglia a fost citată ca „prima lucrare de sociologie”, după opinia noastră, se datorează unei superficialități În raportarea la textul marxist propriu-zis. După cum de știe
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Ute Gerhard, de la Universitatea din Frankfurt, a comparat teoriile individualizării din perspectiva genului. Victor Fanciuk, profesor la Universitatea de Stat din Moscova, a examinat teoriile moderne ale societății. O profesoară din Polonia, de la Universitatea din Torun, a readus În actualitate conceptual de relație În sociologia interpretativă. Altă profesoară poloneză, Elizabieta Halas, de la Universitatea Catolică din Lublin, și-a centrat discursul pe simbolismul social. În ceea ce privește metodologia, faptul că metodelor calitative li s-a consacrat o secțiune aparte ar trebui să fie un
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
general, nu Încurajează direct violența. Propensitatea către violență este totuși Încurajată În cazul indivizilor vulnerabili, adică a acelora care au o predispoziție spre așa ceva. De aceea, responsabilitatea revine părinților și autorităților publice. Rezumând, proiectul integrat Întâmpină, desigur, dificultăți de ordin conceptual și de comparabilitate a statisticilor naționale din perspectivă interculturală. El este finalizat la sfârșitul anului 2004, realizând o imagine globală a violenței În Europa. Din ce În ce mai des ne Întrebăm care sunt implicațiile violenței media În dezvoltarea comportamentului uman. Sunt influențați oamenii
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
că raporturile dintre sexe influențează direct raporturile dintre generații (Attias-Donfut, Lapierre și Segalen, 2002, capitolul 4). Esența studiului o reprezintă așadar raporturile dintre generații, situate concomitent atât În cadrul familiei cât și la granița dintre viața familială și viața socială. Precizări conceptuale Ideea de generație este universală. Ordinea timpului pe generații este sistematică atât În Biblie, cât și la vechii greci și egipteni: generațiile succesive serveau drept repere ale timpului memorizat și ca legătură cu timpul mitic al fondatorilor ancestrali. În filosofia
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]