10,570 matches
-
contradictorii, precum cele de mai înainte. Raporturile interpropoziționale sunt, în continuare, reglementate de principiul noncontradicției, fără de care gândirea ar cădea în incoerență. Însă, traducerea propoziției cu predicat contradictoriu sub formă interpropozițională ascunde caracterul dialectic al contradicție, arată Athanase Joja597, o contradicție ce se voia ontologică fiind transformată într-o contradicție logică. Legea predicației complexe contradictorii poate fi înțeleasă numai în perspectiva distincției dintre judecățile logice obișnuite și judecățile dialectice. Judecățile de predicație contradictorie, care apar drept paradoxale sau antinomice din perspectiva
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în continuare, reglementate de principiul noncontradicției, fără de care gândirea ar cădea în incoerență. Însă, traducerea propoziției cu predicat contradictoriu sub formă interpropozițională ascunde caracterul dialectic al contradicție, arată Athanase Joja597, o contradicție ce se voia ontologică fiind transformată într-o contradicție logică. Legea predicației complexe contradictorii poate fi înțeleasă numai în perspectiva distincției dintre judecățile logice obișnuite și judecățile dialectice. Judecățile de predicație contradictorie, care apar drept paradoxale sau antinomice din perspectiva logicii elementare, nu mai sunt astfel dacă le privim
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
dualitatea undă-corpuscul, sunt chiar identice. Deosebirea dintre cele două structuri este, însă, destul de mare. Dacă predicația contradictorie a logicii dialectice vizează descoperirea structurii complexe a realității, cea a metodei blagiene are ca scop sporirea misterului acesteia. În timp ce Joja asumă doar contradicția la nivelul predicatului unei propoziții, Blaga merge până la contradicția dintre două propoziții, până la contradicția formală. Tocmai de aceea, logica dialectică coabitează cu logica clasică, pe când metoda dogmatică a lui Blaga se constituie prin transcenderea acesteia, dincolo de ea. 4.4. Ortoexistența
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
structuri este, însă, destul de mare. Dacă predicația contradictorie a logicii dialectice vizează descoperirea structurii complexe a realității, cea a metodei blagiene are ca scop sporirea misterului acesteia. În timp ce Joja asumă doar contradicția la nivelul predicatului unei propoziții, Blaga merge până la contradicția dintre două propoziții, până la contradicția formală. Tocmai de aceea, logica dialectică coabitează cu logica clasică, pe când metoda dogmatică a lui Blaga se constituie prin transcenderea acesteia, dincolo de ea. 4.4. Ortoexistența și resemnificarea paradoxurilor cunoașterii Animat de impulsul construirii unui
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Dacă predicația contradictorie a logicii dialectice vizează descoperirea structurii complexe a realității, cea a metodei blagiene are ca scop sporirea misterului acesteia. În timp ce Joja asumă doar contradicția la nivelul predicatului unei propoziții, Blaga merge până la contradicția dintre două propoziții, până la contradicția formală. Tocmai de aceea, logica dialectică coabitează cu logica clasică, pe când metoda dogmatică a lui Blaga se constituie prin transcenderea acesteia, dincolo de ea. 4.4. Ortoexistența și resemnificarea paradoxurilor cunoașterii Animat de impulsul construirii unui nou model ontologic, "care să
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cu dinamica, de aici se nasc toate mulțimile ce constituie universul cunoscut și ideile ce formează mentalul omului. Finalmente, acest concept "reflectă o realitate ontologică"613. El însuși este contradictoriu, fiind în același timp o unitate și o multiplicitate, o contradicție profundă care se reflectă, susține Drăgănescu, sub forma paradoxului MTM. Așadar, paradoxul MTM implică o realitate mai profundă. Aplicând modelul ontologic al inelului lumii materiale, acest paradox devine explicabil. El "nu este paradox decât în raport cu un model ontologic restrâns, adică
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
atunci când cele două concepte sunt gândite în puritatea lor. Mihai Drăgănescu susține 618 că acest paradox devine explicabil în interiorul modelului său ontologic și el indică o existență ontologică mai profundă decât universul. În felul acesta, nu mai este o simplă contradicție logică, ci dobândește obiectivitate. În aceeași situație este și antinomia despre natura corpusculară și ondulatorie a unei particule elementare, consideră Mihai Drăgănescu. "Corpuscul și undă este un paradox din punct de vedere logic (CU), dar el trebuie suportat pentru că reflectă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
mai bine această idee: "În experimentul corpuscular descrierea electronului este logică, în experimentul ondulatoriu din nou descrierea electronului este logică, iar noi suntem obligați să îmbinăm aceste fragmente de logică într-o imagine care să reflecte o realitate mai profundă. Contradicția apare din cauză că logica nu poate îmbrățișa complet realitatea și, pentru a o cuprinde, recurgem la raționalitatea dialectică"620. Tocmai de aceea, acest paradox trebuie suportat, iar nu respins după canoane logice clasice. Concluzia lui Mihai Drăgănescu, în legătură cu aceste paradoxuri, tinde
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
autori, susține fizicianul și filosoful român, nu au luat însă în calcul modificarea celei de-a treia axiome, axioma terțului exclus. Singurul care a făcut aceasta a fost Ștefan Lupașcu. Logica sa a fost în mod nefericit denumită "logică a contradicției", crede Basarab Nicolescu, deoarece ea nu înlocuiește axioma non-contradicției, în ciuda impresiei care s-a creat (sau, aș spune, pe care Lupașcu însuși a creat-o), ci axioma terțului exclus, făcând loc unei a treia valori sau situații logice, T, care
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
T la un alt nivel de realitate, vom putea înțelege cum este posibilă o conciliere a opușilor, consideră Basarab Nicolescu. Aș adăuga că această conciliere din starea T nu este, cel puțin în concepția lui Ștefan Lupașcu, o anulare a contradicției, ci o situare în plină tensiune antinomică. Încât, chiar dacă starea T este o unitate, este vorba de o unitate între elemente antinomice. Coerența dintre nivelurile de Realitate se realizează prin logica terțului inclus. Iată o descriere a acestui proces: "1
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
una deschisă, de tip gödelian. Această imagine deschisă a Realității are un impact deosebit de puternic asupra teoriei cunoașterii, "fiindcă implică imposibilitatea unei teorii complete, închisă în ea însăși"657. Nu vom putea niciodată să spunem că o teorie ce unifică contradicțiile de la un nivel de Realitate este definitivă, deoarece, prin logica sistemului, va duce la descoperirea de noi cupluri contradictorii, situate la un alt nivel de realitate, ce va trebui să fie unificate printr-o altă teorie, mai puternic unificatoare, și
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
chiar ținând cont de toate elementele date și ireductibile, de toți iraționalii pe care îi vom cunoaște la un moment dat; totdeauna vom avea nevoie de noi experiențe și totdeauna acestea ne vor pune noi probleme, făcând să izbucnească (...) noi contradicții între teoriile și observațiile noastre"685. Rolul rațiunii este tocmai de a depista iraționalul, de a-i preciza natura și specificul. La fel ca și Meyerson, Lucian Blaga se bazează pe ideea iraționalității existenței și, în mod asemănător, gândește un
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
vedere, în mod paradoxal (!), mai curând una a neștiinței supreme, dacă se poate spune așa. Miza ei nu este cunoașterea transcendentului, ci cultivarea acestuia și apologia lui, apărarea misterului metafizic de încercările de raționalizare, care înfrâng elanul metafizic prin inevitabilele contradicții pe care le întâmpină. Metafizica minus-cunoașterii este una care poate evita acest lucru, cultivând misterul transcendenței prin formule antinomice. Prin metoda antinomiei transfigurate, Blaga propunea o formulă de reinvestire a domeniului metafizicii, de refacere a acestuia. Era un proiect de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
imensei distanțe dintre misterul lumii și posibilitățile de cunoaștere ale rațiunii umane. c) O ultimă coordonată pe care putem așeza tematizarea blagiană a antinomicului în epocă este starea de criză din știința timpului, confruntată cu descoperiri și teoretizări ce angajau contradicții, punând în dificultate rațiunea științifică clasică. Criza din fizică legată de descoperirea dualității undă-corpuscul și de formularea unor teorii care acceptau structura antinomică a luminii era pentru Lucian Blaga un motiv serios de regândire a teoriei cunoașterii. El va recunoaște
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
-se mai curând tăcerea", este o reacție foarte timpurie la limitările cunoașterii în secolul al XX-lea712. În legătură cu cele spuse mai sus, o a treia situație ce își poate afla un răspuns în tematizarea blagiană a antinomicului privește problema antinomiilor, a contradicțiilor ce apar în câmpul gândirii și cunoașterii. Avansarea extraordinară a cunoașterii în ultimul secol a făcut ca întâlnirile cu contradicția, cu antinomia să devină foarte frecvente. Cum spune un comentator actual al acestui fenomen, "orice încadrare... forțată a complexității în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
sus, o a treia situație ce își poate afla un răspuns în tematizarea blagiană a antinomicului privește problema antinomiilor, a contradicțiilor ce apar în câmpul gândirii și cunoașterii. Avansarea extraordinară a cunoașterii în ultimul secol a făcut ca întâlnirile cu contradicția, cu antinomia să devină foarte frecvente. Cum spune un comentator actual al acestui fenomen, "orice încadrare... forțată a complexității în categorii fixe a născut tensiuni cognitive, contradicții, antinomii"713. Antinomia, paradoxul, contradicția aproape invadează secolul al XX-lea714, marcând spectrul gândirii
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cunoașterii. Avansarea extraordinară a cunoașterii în ultimul secol a făcut ca întâlnirile cu contradicția, cu antinomia să devină foarte frecvente. Cum spune un comentator actual al acestui fenomen, "orice încadrare... forțată a complexității în categorii fixe a născut tensiuni cognitive, contradicții, antinomii"713. Antinomia, paradoxul, contradicția aproape invadează secolul al XX-lea714, marcând spectrul gândirii pe toată lungimea sa. Dincolo de o amplă problematizare, acest lucru a condus în plan filosofic la o modificare de percepție asupra antinomicului, la o resemnificare a acestuia
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în ultimul secol a făcut ca întâlnirile cu contradicția, cu antinomia să devină foarte frecvente. Cum spune un comentator actual al acestui fenomen, "orice încadrare... forțată a complexității în categorii fixe a născut tensiuni cognitive, contradicții, antinomii"713. Antinomia, paradoxul, contradicția aproape invadează secolul al XX-lea714, marcând spectrul gândirii pe toată lungimea sa. Dincolo de o amplă problematizare, acest lucru a condus în plan filosofic la o modificare de percepție asupra antinomicului, la o resemnificare a acestuia. Din fenomen patologic și marginal
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
mod de rezolvare a antinomiilor, deși Blaga o așeza împotriva spiritului raționalizant. Prin postularea unei soluții transcendente, ea sugerează un tip de soluție, însă una mai aparte, care urmărește un nivel superior al realității, dincolo de logic și concret, unde elementele contradicției realizează o coerență greu de sesizat în mod obișnuit 719. Prin ideea transfigurării, Blaga proiecta soluția antinomiilor în transcendent, adică pe un alt plan decât cel al logicului ori cel al concretului. Ideea sa va fi regăsită mai târziu, spre
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
idei se compune din variate încercări de regândire a condițiilor cunoașterii și gândirii, de elaborare a unor noi perspective logice, gnoseologice, metodologice și ontologice, în care presupozițiile clasice ale gândirii sunt puse în discuție. În interiorul acestei mișcări, resemnificarea și integrarea contradicției, a antinomiei, a paradoxului, sintezele ori asocierile dintre concepte, idei sau teorii divergente, opuse sau contradictorii, încep să devină variante metodologice, căi alternative ale gândirii. În cele ce urmează, voi încerca să aduc în discuție câteva dintre ideile ce compun
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
afirma, cu referire la cazul luminii: Continuitatea spațială a imaginii noastre asupra propagării luminii și atomicitatea efectelor luminoase sunt aspecte complementare, în sensul că ele descriu comportări egal de importante ale fenomenelor luminoase, care nu pot fi aduse niciodată în contradicție una cu alta"738. În esență, ceea ce afirma fizicianul danez prin ideea complementarității era "insuficiența conceptelor create de intuiția obișnuită atunci când sunt aplicate în domeniul microfizic"739. În descrierea fenomenelor cuantice, noțiunile clasice nu mai reușesc să facă față, generând
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
înlătură principiul terțului exclus 756. Niels Bohr pare să interpreteze ideea complementarității în sens invers decât a crezut Blaga. Ideea complementarității, așa cum o înțelege savantul danez, nu înseamnă asumarea simultaneității unor determinări esențiale opuse. Altfel spus, nu înseamnă angajarea în contradicție, în antinomie. Ea s-a născut tocmai pentru a evita o astfel de situație, care ar fi pus serios în dificultate rațiunea științifică. De aceea, în raportul de complementaritate, determinările contradictorii nu sunt asociate simultan. În speță, conform postulatului lui
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
simultan manifestarea ondulatorie și cea corpusculară, postulatul lui Bohr ne arată că membrii dualității sunt reciproc exclusivi, noi putând surprinde când pe unul, când pe celălalt, succesiv, în reprezentări complementare"758. Deci, "complementaritatea, ca principiu epistemologic (...), nu face drumul până la contradicție, ci se centrează pe principiul contrarietății", lucru cuprins în interpretarea dată mai târziu de către Bohr postulatului său: contraria non contradictoria sed complementa sunt759. Cei doi termeni ce formează dualitatea, unda și corpusculul, coexistă doar în succesiune. "Ei nu pot ființa
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în sensul unei veritabile coexistențe a membrilor acesteia 762. Dacă lucrurile stau astfel, atunci echivalarea metodei antinomiei transfigurate cu principiul complementarității este, în sens strict, greșită. Metoda lui Blaga nu urmărește complementaritatea aspectelor antinomice, ci afirmarea lor simultană, adică asumarea contradicției acestora. Prin aceasta, Blaga se apropie mai mult de interpretarea lui de Broglie în privința dualității microfizice, decât de cea a lui Bohr. De altfel, teoria în care el recunoștea o posibilă aplicație inconștientă a metodei antinomiei transfigurate era cea a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
teorii care se opun unele altora. De fapt, ideea lui Bohr și metoda lui Blaga sunt două forme diferite de a da viață acestui nou mod de a gândi, prima mergând pe calea unei complementarități a ideilor opuse, cealaltă angajând contradicția acestora. 5.3.2. Dialectica noului spirit științific și ideea raționalismului deschis Știința secolului al XX-lea debutează sub semnul unor transformări majore, care vor duce la punerea în discuție a conceptului clasic de științificitate și la regândirea ideii de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]