11,041 matches
-
nu cred în viitorul acestui tip de teatru), Valentin Nicolau și Horia Gârbea. Eseistica noastră, prea preocupată de probleme abisale și de generația lui Mircea Eliade și Constantin Noica, nu are nici o șansă. Însă critica literară, atunci când iese din orizontul cotidianului literaturii române și intră în zona teoretică și monografică, este interesantă. Personalități ca Paul Cornea, cărți cum sunt cele ale lui Eugen Simion (Întoarcerea autorului, Ficțiunea jurnalului intim, Genurile biograficului, monografiile Mircea Eliade, Eugen Ionescu și Emil Cioran) sau recenta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de viață adevărată, despre ei am scris, așa cum s-a putut scrie sub capacul tomberonului propagandei. După 1989, am publicat mii de pagini, cum știi, nu doar în "Flacăra", ci după 1992 în săptămânalul de mare tiraj "Expres Magazin", în cotidianul "Evenimentul zilei" și zece ani în "Româna liberă", până în 1 ianuarie 2007, ziua intrării României în Uniunea Europeană, când m-am retras cu totul în literatură. Aceste publicații la care am lucrat succesiv erau de mare tiraj, au fost anii de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
febrile, fabuloase, care se prind de puține ori într-un destin uman, m-au solicitat și m-au acaparat cu o prioritate și o presiune, pe care nu a exercitat-o literatura, cel puțin în aceeași măsură, scriind la principalele cotidiane din România, în cei mai dificili ani ai tranziției postcomuniste, am avut realmente sentimentul că sunt în sfârșit implicat în treburile publice, de la care am fost exclus total de regimul comunist, o bună parte a vieții mele tinere, că pot
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
om și creator, în mijlocul unui popor atât de nefericit și neîmplinit, cum nu cred că mai sunt multe în istoria lumii? În toți acești ani, însă, cât am făcut presă și nu literatură, dedicându-mă trup și suflet paginii de cotidian, m-am maturizat în sfârșit, din toate punctele de vedere, ca om și artist, am cunoscut realitatea geografică, istorică și umană a acestei țări, la zi, acasă la ea, în toate ipostazele sale, atât înainte de '89, cât și după, m-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
acasă, la masă, în pat. Și somnul trebuie să-i fie unul invadat de jeg. Și visele. Și dragostea. Și credința. Și moartea la noi pare să nu mai fie o "împlinire" după o viață, crima a ajuns fapt divers cotidian, accidentele sunt ca braconatul pe șosele. La noi și celebra "scală a lui Alfred Binet", care categorisește oamenii în deștepți, proști, imbecili sau cretini, după calcule temeinice, a fost dată peste cap. Ai văzut sau întâlnit cretini cu două, trei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
posibilitate de odihnă, un bilet la mare. Poate c-am fost o dată, dar sincer nu-mi amintesc prea bine acum. Cred că, totuși, asta e legat mai mult de activitatea mea de la Universitate, dar oamenii plecau. Aceea era ruperea de cotidian - o vacanță de - eu știu ? - 12 zile la mare. După Nicolina, am revenit în sfera învățământului și am făcut saltul acesta cu efort, cu puțin timp înainte de 22 decembrie, asta povestesc când sunt întrebată și mi se pare o coincidență
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
făcut acolo un stagiu, așa zicând, și de-atunci am rămas în învățământul superior... N. D.: - Cum ați caracteriza perioada în care ați lucrat la Nicolina ? M. V.: - Da. Dificilă. O perioadă complicată și ca rezistență, cum v-am spus, în cotidian și ca satisfacții - pentru unii, poate - și insatisfacții, pentru cei ca mine, profesionale, pentru că nu m-a mulțumit munca de-acolo, pentru că nu m-a mulțumit și pentru că nu a fost așezată așa, într-o lumină potrivită, deși m-am
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
la Havana, în august 2000, o coridă în zona Boyeros, cu 8 tauri, discutându-se în acest sens cu directorul Întreprinderii de Târguri Agricole, care, în principiu, și-a dat avizul. Reacția autorităților "revoluționare'' a fost promptă, la 6 mai cotidianul oficial "Granma" publicând din partea Ministerului Agriculturi următoarea notă: "La 27 aprilie, "compañero'' Anadelio Gonzalez Herrera, Director al Întreprinderii de Târguri Agricole, a semnat, fără să se consulte, o "Scrisoare de intenții'' cu impresari spanioli, cu scopul de a organiza o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
din Panama informa asupra "introducerii ilegale prin aeroportul Tucumen a 30 de cocoși de luptă cubanezi, care au fost confiscați și sacrificați de autoritățile carantinei agro-zootehnice''! Despre desfășurarea unei lupte de cocoși în "epoca Fidel Castro'', corespondentul la Havana al cotidianului spaniol "La Vanguardia'' scria la 15 februarie 2010: "Luptele de cocoși cunosc o perioadă de aur în Cuba. La ferma din Pinar del Rio, aflată sub controlul companiei de stat "Flora și Fauna'', se adună în fiecare Duminică la orele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
în Argentina. Reapare la Havana la sfârșitul războiului, în 1946, ca reprezentant al firmei General Motors. Și-a creat în Cuba un adevărat "imperiu", compus din cazinouri, cabarete, bănci, companii. Controla și mediul de informații prin posturi de radio și cotidianul "El Mundo" și prin Canalul 2 al televiziunii, inaugurat de el. La 22 decembrie 1950 președintele Băncii Naționale a Cubei i-a acordat lui Don Amadeo licența nr.62 pentru transformarea Băncii Internaționale din Havana în Banco Atlantico S.A., prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
sensibilitatea lui, pentru caracterul și naturalețea sa, pentru prietenie, pentru personalitatea și originalitatea sa, chiar dacă nu i se cunoșteau celelalte virtuți care-l caracterizau"! În misiune la Montevideo, am primit într-o zi de septembrie 2002 ca supliment la principalul cotidian uruguayan "El Pais" o broșurică "El Che en Uruguay". Era dedicată participării ministrului industriei al Cubei la Conferința Consiliului Inter-american Economic și Social, organizată în august 1961 la Punta del Este. La reuniune participa ca reprezentant al SUA Douglas Dillon
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
mult cu Moscova și Havana! În cei aproape șapte ani petrecuți în Uruguay, "Țara păsărilor colorate" Cuba și Fidel Castro apăreau și dispăreau de pe "radarele" politicii statului de reședință. Fidel avea să-mi apară surprinzător în iunie 2002 cu suplimentul cotidianului "El Pais", consacrat vizitei sale, la fel de surprinzătoare, de la începutul lunii mai 1959 la Montevideo (3-5 mai), la doar câteva luni de la victoria Revoluției din Cuba. Venise cu un ajutor financiar oferit de țăranii cubanezi agricultorilor uruguayeni, victime a celor mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
sale în Chile pe vremea lui Allende, că-i mai bine să lase noua conducere de stânga din Uruguay să se consolideze. Cu Fidel Castro aveam totuși să mă reîntâlnesc la Montevideo de o manieră insolită. La 12 septembrie 2005 cotidianul "El Pais" publica în pagina a 4-a "Interna-cional" un interviu sub titlul "Fidel Castro odia al pueblo cubano" Fidel Castro urăște poporul cubanez! Poate aș fi trecut ușor peste pagina respectivă, având în vedere timpul măsurat pentru parcurgerea zilnică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
mâna spaniolilor, când a americanilor, când a rușilor. Mă ajutau să cunosc realitățile din țară de reședința emisiunile de la "Radio reloj" Radio ceas, care bătea fiecare mi-nut precum un metronom, anunțând știrile zilei, cele patru canale de televiziune și cotidienele "Granma" și "Juventud rebel-de". De reținut că în Granma ziarul central ce purta numele ambarcațiunii ce transportase din Mexic în Cuba pe cei 82 de revoluționari găseam aproape zilnic la pagina a doua " Reflecțiile compañeroului Fidel", pe teme interne și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
Puterii Populare, moment de trecere în revistă a Revoluției și a realizărilor ulterioare, la acțiune fiind prezent și președintele Raul Castro și urmărisem la televiziune reuniunea comemorativă de la Santiago de Cuba precum și un interviu cu Raul Castro, publicat și de cotidianul Granma, sub titlul: "Estos 50 anos fueron de resistencia y firmeza del pueblo" acești 50 de ani au fost de rezistență și fermitate a poporului"! Cu Raul aveam să mă reîntâlnesc la "Feria internacional de libros", târgul internațional de carte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
această solicitare făcută de Fidel în sprijinul amicului Ivo Morales, actualul președinte al Boliviei, dar presa chiliană și ministerul chilian de externe au criticat "amestecul Cubei în afacerile interne chiliene"! Urmăream cu interes "Reflecțiile "lui Fidel publicate aproape zilnic în cotidianul central Granma. Erau în general bine scrise și gândite și abordau teme diverse de politică externă națională și internațională. Nu știu dacă erau integral sau doar parțial scrise de el, dacă Fidel lansa doar ideile de bază și "negrii", obișnuiți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
bogăție spirituală care îl izola de mediocritatea viguroasă și zgomotoasă din jur. Nu a putut fi, niciodată, un om al unei singure idei, nici al unei mărginiri, oricât de savantă ar fi fost; prin structură, întrebător și meditativ, era deasupra cotidianului mediocru; hazardul l-a croit pe dimensiuni neobișnuite cu standardele banale. Jules Nițulescu s-a născut în 1875. A absolvit liceul din Bârlad și Facultatea de Medicină din Iași, în 1921. A parcurs ulterior întreaga ierarhie medicală ca oftalmolog, obținând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
iar Șerban Cioculescu un articol în care vorbea despre Româniile literare precursoare: a lui V. Alecsandri, a obscurului, azi, Ed. M. Adamski, a lui Liviu Rebreanu. A mai existat o Românie literară scoasă de Cezar Petrescu (1938 -1940), supliment al cotidianului Ziua, dar pe aceasta Cioculescu n-o amintea în articol. Amândoi marii critici au avut de suferit de pe urma regimului comunist. Cel mai mult Streinu, desigur, cu cei patru ani ai săi de întemnițare, dar și Cioculescu, anchetat, sub detenție, de
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
mitul rimbaldian al poetului tânăr, prezent și la el, și la Geo Dumitrescu. După aceștia doi, pe Geo Dumitrescu îl aflăm răspândit în mai toată poezia generației optzeciste și nouăzeciste (nepoții și strănepoții!), la rândul ei, această poezie, devoratoare de „cotidian“, sarcastică, ludică, destructurantă și destabilizatoare. Nu e vorba, o spun încă o dată, de indicarea unor dependențe epigonice, ci de înscrierea pe o linie spirituală. Mica liberalizare ideologică de la mijlocul anilor ’70 a generat și unele schimbări ale raportului de forțe
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
originare, mereu active. Și aceasta într-un climat de artă care a încurajat mai cu seamă discontinuitatea, evoluțiile fracturate, rupturile. De fapt, lirica lui Dan Laurențiu, neoromantică, se plasează în afara cursului dominant din proza actuală, impregnată cum este ea de „cotidian“, de „concret“, de „istorie“. Poetul este inaderent la acestea din rațiuni conceptuale. Cotidianul, contingentul, lumescul sunt marcate, în viziunea sa, de un semn negativ, delimitează un ținut al răului, un spațiu al descompunerii și înjosirii, al maculărilor nedorite. Ele sunt
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
mai cu seamă discontinuitatea, evoluțiile fracturate, rupturile. De fapt, lirica lui Dan Laurențiu, neoromantică, se plasează în afara cursului dominant din proza actuală, impregnată cum este ea de „cotidian“, de „concret“, de „istorie“. Poetul este inaderent la acestea din rațiuni conceptuale. Cotidianul, contingentul, lumescul sunt marcate, în viziunea sa, de un semn negativ, delimitează un ținut al răului, un spațiu al descompunerii și înjosirii, al maculărilor nedorite. Ele sunt „grămada de gunoi/a oamenilor“ pe care poetul fusese abandonat, uitat pe nedrept
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
corespunzător cu comisionul obținut de firmă "POOLGEC", tranzacție din care și socrul și ginerele au avut partea lor. Ca ministru de Externe, Adrian N~stase a fost criticat de presă din țară și străină, fiind acuzat de atitudine rusofil~. Astfel, cotidianul din Ungaria "Maghyar Nemzet" a publicat, după semnarea Tratatului cu Rusia de către Adrian Nastase, un articol intitulat "Noul conducător" (semnat de Molnar Gusztav). Articolul conține o critică vehemență împotriva lui Nastase, considerat de autor că "al doilea om al celui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85068_a_85855]
-
fundamentală într-o altă dificultate care trimite la accepțiunile multiple ale termenului de "cultură". Acestea pot fi distribuite în mod schematic în două familii de semnificații: aceea care desemnează operele și gesturile care, într-o societate dată, se sustrag urgentelor cotidianului și sunt supuse unei judecați estetice sau intelectuale; și aceea care vizează practicile comune prin care o comunitate, oricare ar fi ea, trăiește și reflectează raportul său cu lumea, cu ceilalți sau cu ea însăși. Prima clasa de semnificații conduce
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
și ordonării ideilor prin raportare la doctrina existentă în epocă, la demersurile și obiectivele majore pe care România le-a înfăptuit. Locul important pe care îl ocupă politica externă în publicistica sa se justifică prin faptul că la cele două cotidiene la care a lucrat a îndeplinit responsabilități exprese în domeniu. Evaluarea factorilor de risc interni și externi, în raport cu valorile și interesele statului român, abordarea lor sectorială aproape exhaustivă, demonstrează buna cunoaștere și orientarea realistă asupra cerințelor societății românești, mai ales
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
bine primăvară, că astenia a început să lovească necruțător. Cel puțin pe președintele echipei de handbal Steaua MFA, Constantin Cazacu, l-a izbit drept în moalele capului și i-a luat puțin mințile. Altfel nu se explică declarația lui din cotidianul Prosport, în care acuză echipele Știința Bacău și HCM Constanța de... blat, asigurând cică echipei din Bacău locul 3 în campionat. Bine, logica de moluscă a lu’ nea Cazacu are fracturi uriașe. Mai întâi, prezidentul stelist se face că uită
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]