8,208 matches
-
Pe măsură ce evenimentele evoluează spre tragedia din final se constată că tensiunea evoluează în crescendo. Decorurile realizate de arhitectul scenograf Marcel Bogos contribuie la realizarea unei fantezii în imagini. Camera de filmat se mișcă între un spațiu închis și unul deschis. Decorul amenajat alternează cu cel construit. Filmul începe cu imaginea unui crucifix și a unui coridor care sugerează „o lume bolnavă, criminală, capabilă mereu de a adăuga noi victime”. Secvența ulterioară este a unui lan de porumb, un câmp pârjolit în
Atunci i-am condamnat pe toți la moarte () [Corola-website/Science/312638_a_313967]
-
o presimțire a producerii unui lucru rău. Dualitatea real-ireal este determinată de prezentarea alternantă a spațiilor filmice: lumea iluziilor reprezentată de marea infinită pe malul căreia se plimbă copilul cu fratele său și lumea reală, brutală, compusă din elemente de decor precum zidurile ruinate. Profesoara Elena Saulea găsește și o corelație între evenimentele din film și cele din Noul Testament. După secvența împărțirii peștelui într-un spațiu deschis de către Ipu atât prietenilor, cât și dușmanilor (scenă apropiată cu scena înmulțirii peștilor), urmează
Atunci i-am condamnat pe toți la moarte () [Corola-website/Science/312638_a_313967]
-
micului erou, interpretările remarcabile ale celorlalți actori: Ioana Bulcă (în rolul unei femei violent-isterice), Maria Clara Sebők („o frumusețe insolentă și agresivă), Octavian Cotescu și Gheorghe Dinică (două personaje meschine și pitorești), muzica lui Tiberiu Olah, imaginile operatorului Alexandru David, decorurile create de Marcel Bogos, costumele Hortensiei Georgescu și coloana sonoră a lui Anușavan Salamanian. În articolul "„Un regizor a cărui nobilă ambiție este autodepășirea: Sergiu Nicolaescu un poet al «incoruptibililor»”" publicat în martie 1974 în revista Cinema, același critic afirmase
Atunci i-am condamnat pe toți la moarte () [Corola-website/Science/312638_a_313967]
-
din Titus Popovici (circa 10 secvențe din peste 200 scrise de mine), deci peste 90% din scenariu este original”". Din acest motiv, Sergiu Nicolaescu a fost înscris ca unic scenarist pe genericul noului film, care se va numi „Pentru patrie”. Decorurile au fost realizate de Constantin Simionescu în proporție de 50%, dar, pe parcursul filmărilor, a izbucnit un conflict între regizor și scenograf în urma căruia Constantin Simionescu a fost înlocuit cu Dodu Bălășoiu. Filmul a intrat în faza de producție la 22
Pentru patrie (film) () [Corola-website/Science/312636_a_313965]
-
Iulian Mihu. Filmul a intrat în faza de producție la 5 iunie 1972, având titlul de lucru "Panică la mănăstire" și ca interpreți ai rolurilor principale pe Ilarion Ciobanu, Cornel Patrichi, Emanoil Petruț, Gina Patrichi, Ernest Maftei și Violeta Andrei, decorurile fiind realizate de Radu Boruzescu, iar costumele de Miruna Boruzescu. Dintre actori, doar Ilarion Ciobanu (comisarul Roman) și Emanoil Petruț (secretarul de partid) mai apăruseră în primul film, ceilalți urmând să interpreteze personaje noi. O primă etapă de filmări a
Ultimul cartuș () [Corola-website/Science/312634_a_313963]
-
pentru a-l face să fie o continuare a primului film, precum și titlul filmului în cel de "Ultimul cartuș". El a renunțat la o parte din actori (Cornel Patrichi, Gina Patrichi și Violeta Andrei) și a încredințat altor specialiști realizarea decorurilor (Marcel Bogos) și a costumelor (Oltea Ionescu). Ca urmare a modificării scenariului, subiectul noului film a devenit răzbunarea lui Miclovan de către comisarul Roman și încheierea conturilor cu anticarul Constantin Semaca. Acțiunea principală din scenariul inițial, urmărirea unui spion german ascuns
Ultimul cartuș () [Corola-website/Science/312634_a_313963]
-
urmărire de mașini din Cheile Bicazului. Secvențele care prezintă luptele armate între polițiști și banda ce jefuia trenurile cu alimente și îmbrăcăminte destinate Moldovei au fost filmate în triajul Gării de Nord, timp de șapte nopți, la o temperatură de -23°C. Decorurile realizate de arhitectul scenograf Marcel Bogos au reușit să recreeze atmosfera Bucureștiului interbelic, ele fiind considerate de specialiști ca fiind de o mare inventivitate. Cadrele filmate de operatorul Alexandru David au creat și întreținut o atmosferă dinamică și alertă nu
Ultimul cartuș () [Corola-website/Science/312634_a_313963]
-
Cișmigiu. El se plângea că mai multe instituții dovedeau lipsă de înțelegere și îi puneau bețe în roate. O jurnalistă care a asistat la filmări scria că regizorul coordona aproape întreaga activitate, nemulțumit de amatorismul cu care lucrau unii colaboratori. Decorurile interioare au fost realizate de Marcel Bogos (care lucra în același timp și la decorurile din "Ion"), iar cele exterioare de mai tânărul Dodu Bălășoiu. Colaboratorii regizorului se plângeau și ei de lentoarea cu care lucra Studioul Cinematografic de la Buftea
Revanșa (film din 1978) () [Corola-website/Science/312633_a_313962]
-
bețe în roate. O jurnalistă care a asistat la filmări scria că regizorul coordona aproape întreaga activitate, nemulțumit de amatorismul cu care lucrau unii colaboratori. Decorurile interioare au fost realizate de Marcel Bogos (care lucra în același timp și la decorurile din "Ion"), iar cele exterioare de mai tânărul Dodu Bălășoiu. Colaboratorii regizorului se plângeau și ei de lentoarea cu care lucra Studioul Cinematografic de la Buftea, fiind nevoiți de multe ori să improvizeze. În "Revanșa" au fost realizate scene de acțiune
Revanșa (film din 1978) () [Corola-website/Science/312633_a_313962]
-
regimului antonescian. Copia standard a fost finalizată la 9 martie 1974. Cheltuielile de producție s-au ridicat la 3.704.000 lei. Scenograful Marcel Bogos a primit în anul 1974 Premiul pentru scenografie al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru decorurile la filmele "Întoarcerea lui Magellan" și "Un comisar acuză". El a realizat decoruri de o mare inventivitate care au recreat Bucureștiul interbelic "Un comisar acuză" fiind un film de suspans cu o acțiune liniară, scenograful a fost constrâns să realizeze
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
producție s-au ridicat la 3.704.000 lei. Scenograful Marcel Bogos a primit în anul 1974 Premiul pentru scenografie al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru decorurile la filmele "Întoarcerea lui Magellan" și "Un comisar acuză". El a realizat decoruri de o mare inventivitate care au recreat Bucureștiul interbelic "Un comisar acuză" fiind un film de suspans cu o acțiune liniară, scenograful a fost constrâns să realizeze un spațiu concret. El s-a folosit de interferențele de imagini-culoare pentru a
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
amenințarea morții), în timp ce spațiul în care se mișcă legionarii este accentuat prin culoarea roșie (care simbolizează agresiunea și crima) prezentă spre exemplu în canapelele plușate. Filmul începe și se termină prin imagini care simbolizează constrângerea individului, prinderea sa în capcană. Decorul de la început este format din grilajul de la intrarea în închisoarea Viraga pentru ca la final acțiunea să se desfășoare pe movila de lut și de gunoaie din groapa Plumbuitei, unde comisarul este prins între două focuri și ucis. Imaginea Bucureștiului este
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
propagandistic comunist. Actorul Sergiu Nicolaescu a primit în 1974 Premiul pentru interpretare masculină al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru interpretarea rolurilor din filmele "Nemuritorii" și "Un comisar acuză". De asemenea, arhitectul Marcel Bogos a primit Premiul pentru scenografie pentru decorurile la filmele "Întoarcerea lui Magellan" și "Un comisar acuză" , iar Dan Naum Premiul pentru montaj pentru filmele "Duhul aurului" și "Un comisar acuză". Filmul a fost selecționat pentru vizionat la Festivalul Internațional de Film de la Karlovy Vary (1974), dar nu
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
fiecare dintre fete fiind surprinsă pe rând. După această scenă, Scherzinger și Thornton cântă „Let it Go”, în ciuda faptului că în locul lui Thornton, cea care interpretează „Let it Go” este Cârmit. Videoclipul se încheie cu un dans surprins în două decoruri, în ultimul fluturând o multitudine de confetii. „I Don't Need a Mân” a fost lansat în septembrie 2006 în Australia, Canada, Europa și Nouă Zeelandă, în SUA fiind decalat datorită succesului înregistrat de precedentul single, „Buttons”. Single-ul a
I Don't Need a Man () [Corola-website/Science/312734_a_314063]
-
După finalizarea filmului "Mircea" în vara anului 1989, Sergiu Nicolaescu s-a gândit să facă un nou film bazat pe o legendă (el regizase în 1974 filmul "Nemuritorii", bazat și el pe o legendă medievală), având și mijloacele necesare: costumele, decorurile și locurile de filmare. Scenariul a fost scris rapid de Francisc Munteanu, după ideea lui Sergiu Nicolaescu. Titlul inițial al filmului urma să fie „Legenda Carpatină”, iar într-un interviu publicat în numărul din iunie 1989 al revistei Cinema regizorul
Coroana de foc () [Corola-website/Science/312746_a_314075]
-
trei dintre aceștia având dublu rol, fapt ce nu ridică probleme, ținând cont de distribuirea maniheistă a personajelor în bune-rele.”" Arhitectul Ștefan Antonescu a fost distins în anul 1990 cu Premiul pentru scenografie al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru decorurile filmului "Coroana de foc".
Coroana de foc () [Corola-website/Science/312746_a_314075]
-
finanțare în urma unui concurs organizat în februarie-aprilie 2003 de către Centrul Național al Cinematografiei. Sunt înscriși pe generic ca parteneri BRD - Groupe Société Générale, Flanco, Air France, Ultramarin Travel, Internet Workers și Casa Vernescu. Castelul Sturdza de la Miclăușeni a servit ca decor pentru Castelul de la Moruzeni. Unele scene de interior au fost filmate la Muzeul Național Cotroceni, Casa Oamenilor de Știință și Muzeul Militar Național. Scenele de la Monte Carlo au fost filmate pe faleza de la Constanța. La începutul filmului, se aduc mulțumiri
Orient Express (film din 2004) () [Corola-website/Science/312751_a_314080]
-
a dus din nou trupa post-The Revolution (fără „the Bodyguards”) într-un turneu format din trei etape cu 84 de concerte, numit Lovesexy World Tour; deși spectacolele au fost bine primite de către public, organizatorii au ieșit financiar pe minus din cauza decorului scump și a recuzitei improvizate. În 1989, Prince a apărut pe albumul de studio al Madonnei, "Like a Prayer", fiind unul dintre compozitori, cântând duetul „Love Song” și cântând la chitară electrică (fără a fi creditat) în cântecele „Like a
Prince (muzician) () [Corola-website/Science/312761_a_314090]
-
a depreciat de asemenea faptul că aceasta nu a cântat live, spunând că „vocea ei suna atat de aproape de varianta de studio încât te făcea să te întrebi cât era live și cât Memorex”. Ambele publicații i-au apreciat însă decorurile și costumele folosite, la fel ca revista "Esquire" care l-a numit „exotic”. "Entertainment Weekly", în recenzia pentru "În pat cu Madonna", a apreciat coregrafia din timpul pieselor „Where's the Party”, „Like a Prayer” precum și din „Like a Virgin
Blond Ambition Tour () [Corola-website/Science/312112_a_313441]
-
a staționat încă două săptămâni. În următoarele trei săptămâni a urcat încet pe locul 32, ocupând această poziție încă o ediție, ieșind însă apoi din top. Un videoclip pentru "Holiday" a fost filmat, înfățișând-o pe Madonna dansând în fața unui decor roz, dar se pare că videoclipul era atât de prost încât nu a mai fost lansat, și foarte puțini oameni au văzut originalul. În schimb, diferite performanțe televizate de la emisiuni precum "American Bandstand", "Solid Gold" și "Top of the Pops
Holiday () [Corola-website/Science/311541_a_312870]
-
la mare căutare în acele vremuri. Pot fi văzute și elemente care aparțin Renașterii italiene, acestea caracterizându-se prin fierul forjat. Accesul se făcea printr-un portic cu turlă. Pe corpurile laterale ale clădirii, erau așezate metope de ipsos, cu decoruri simple și mai mici ca dimensiune. Construcția era formata dintr-un corp central și două aripi laterale, mai mici în măsură și înălțime, în total 68 de metri. Acoperișul edificiului este realizat în patru ape, iar pe principala fațadă, apar
Casa Mavrocordat () [Corola-website/Science/311582_a_312911]
-
Speak French” și „Fling”. Videoclipul a fost regizat de Sean de Sparengo și a fost filmat în Malibu, California și le prezintă pe cele cinci interprete în rochii purpurii într-o interpretare pe plaja din Malibu. În timpul filmărilor de pe plajă, decorul se compunea din torțe aprinse și steaguri albe. Premiera a avut loc pe posturile de televiziune The Box, Smash Hits! TV și The Hits pe data de 17 octombrie 2007. De asemenea, clipul prezintă, individual, povestea fiecărei artiste. Astfel, Cheril
Call the Shots () [Corola-website/Science/311621_a_312950]
-
ornamentale și sute de trandafiri cățărători sau obișnuiți.Pe domeniu sunt cultivate în jur de 40.000 de flori, plantate de două ori pe an, primăvara și vara. Mai mult, cele peste 70 de hectare de pădure creează fără dubiu decorul perfect pentru plimbări relaxante. De-a lungul tufelor de trandafiri cățărători și a aleii maiestoase flancată de 16 portocali, vizitatorul descoperă "bastimentul", turnul care în vremuri demult trecute adăpostea grajdurile regale; tot aici erau crescuți viermi de mătase aduși în
Castelul Chenonceau () [Corola-website/Science/311664_a_312993]
-
se ridică clopotnița, un turn cu două nivele, cu clopotele la cel de al doilea nivel, cu o înălțime de 14 metri până la baza crucii, iar la sud-vest, la circa 80 m, se află corpul de chilii. Situată într-un decor specific, Mănăstirea din Mălăiesti este o oază de liniște îndemnând la pioasa reculegere.
Mănăstirea Mălăiești () [Corola-website/Science/311696_a_313025]
-
sprijinul acestei afirmații vine inscripția aflată pe spatele icoanei de prestol, inscripție ce atestă paternitatea acesteia, respectiv că a fost pictată de Ștefan Zugravul. Biserica din Plopiș preia elemente arhitectonice ale bisericii din localitatea vecină, Șurdești. Identitatea formelor și a decorului a făcut ca cele două biserici să fie considerate ca realizate de același constructor, Ioan Macarie. Se remarcă prin eleganța siluetei, pusă în valoare de amplasamentul pe platoul unei coline - perfectă simbioză între creația umană și natură. Ea se diferențiază
Biserica de lemn din Plopiș () [Corola-website/Science/311159_a_312488]