14,451 matches
-
deplasare) fiziologică și o motricitate țintită. Activitățile desfășurate cu ajutorul păpușilor ajută la dezvoltarea membrelor superioare și contribuie la progresul capacităților de coordonare individuală. Copilul cu dizabilități, mai ales cel cu dizabilități mintale, va observa mai puțin decât un copil fără dizabilități, va manifesta mai puțină dorință de a imita și de a intra în rolul altcuiva. în cazul în care acest lucru se întâmplă, totuși, acest copil cu dizabilități va face greșeli, îi vor cădea lucrurile din mână, va greși replicile
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
cel cu dizabilități mintale, va observa mai puțin decât un copil fără dizabilități, va manifesta mai puțină dorință de a imita și de a intra în rolul altcuiva. în cazul în care acest lucru se întâmplă, totuși, acest copil cu dizabilități va face greșeli, îi vor cădea lucrurile din mână, va greși replicile, va amesteca experiențele, într-un cuvânt, va juca haotic. Teatrul de papuși este o modalitate generoasă pentru a deschide orizontul unui astfel de copil, îl va face să
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
libertatea de a vorbi și a acționa în fața unui public. Teatrul exersează și logica, prin derularea acțiunii conform povestirii, prin capacitatea de a nu atribui altui personaj anumite replici. Enumerarea beneficiilor aduse de teatrul de păpuși în viața copiilor cu dizabilități ar putea continua, dar trebuie subliniat faptul că spectacolul cu păpuși este, în primul rând, o distracție și un izvor de bucurie. Anexa 4: Abilitarea/reabilitarea deficientului mintal Asistent social Geta Iosup - CSCPH Bârlad Elaborarea lucrării a avut ca ipoteză
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
ceva, să-și considere viața drept un instrument, un mijloc de a împinge cu un pas înainte viața omului de pretutindeni. Aceasta presupune luptă, iar lupta se dă în primul rând cu sine. Unicul mijloc de care dispune copilul cu dizabilități pentru a câștiga lupta cu viața este creația. Promovarea activităților de abilitare manuală a dus la atingerea următoarelor obiective: formarea deprinderilor de autonomie personală, dezvoltarea deprinderilor de muncă, formarea imaginii de sine și stimularea încrederii în propria persoană, educarea capacităților
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
care și ei, copiii deficienți mintal, fac parte. Lucrarea de față și-a propus să demonstreze că, dezvoltând abilitățile manuale la deficientul mintal prin activități de artterapie, ergoterapie, terapie psihomotrică și abilitare manuală, se obține creșterea calității vieții copiilor cu dizabilități prin: diminuarea consecințelor handicapului, creșterea gradului de independență al copiilor, se promovează imaginea pozitivă a persoanelor cu nevoi speciale, se rezolvă deficitul de relaționare al copilului cu cei din jur, în scopul realizării integrării sociale. Dezvoltând abilitățile manuale la deficientul
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
introdus treptat într-un mediu de învățare. Pedagogul de recuperare trebuie să ajute și să încurajeze copilul deficient mintal să intre în lumea de dincolo de porțile instituției și să îl învețe cum să trăiască în ea. Anexa 6: Personalități cu dizabilități Aimee Mullins, atletă. înainte de a împlini un an, își pierdea prin amputare ambele picioare mai jos de genunchi. Este și o activistă în domeniul sportului și al noii generații, cunoscută datorită realizărilor sportive, în ciuda condiției sale medicale. în 1996 a
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
a paralizat în urma unui accident la schi, suferind o fractură la coloană în zona vertebrelor cervicale C4 și C5. Rămâne aproape complet paralizat, neputând folosi degetele de la mâini sau mușchiul triceps de la brațe. Totuși, el conduce autoturisme adaptate persoanelor cu dizabilități și foloseste telefonul. Ca tetraplegic, Sullivan povestește că a devenit deprimat și cu gânduri de sinucidere. După ce a depășit această perioadă dificilă din viața 203 lui, Sam încearcă să găsească modalități de a îmbunătăți viețile altora cu limitări fizice similare
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
a devenit una dintre cele mai mari dansatoare din India. Teddy Pendergrass, cântăreț și activist pentru persoanele dizabile. El va rămâne un simbol al muzicii soul și R&B din anii '70 și '80, dar și al luptei persoanelor cu dizabilități pentru o viață normală, după ce și-a petrecut ultimii 28 de ani din viață imobilizat într-un scaun cu rotile, în urma unui accident de mașină, însă paralizia nu l-a împiedicat să-și continue cariera muzicală. Thomas Edison, inventatorul becului
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
de mașină, însă paralizia nu l-a împiedicat să-și continue cariera muzicală. Thomas Edison, inventatorul becului. Era surd de urechea stângă și în proporție de 80% și la cea dreaptă. Tom Cruise, actor - dislexie. Vincent Van Gogh, pictor cu dizabilități mentale. Van Gogh, pictor olandez, văzut de unii ca unul dintre cei mai mari 204 pictori din toate timpurile. Operele sale de artă au contribuit imens la fundamentarea artei moderne. Una din picturile sale, “Portretul doctorului Gachet”, a fost cumpărată
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Programul facilitează cunoașterea copilului și posibilitatea dezvoltării deprinderilor necesare în domeniile personalității. Practic, părintele este invitat să predea și să învețe alături de copil și de profesionistul care îl poate sprijini. Deși inițial se adresa numai părinților care au copii cu dizabilități, astăzi programul se adresează tuturor părinților, fiind unul dintre cele mai apreciate sisteme de intervenție timpurie. Ghidul Portage pentru părinți începe cu un îndemn psihologic de încurajare care poate fi valabil pentru toți părinții din orice program pentru ei: „Începe
ABC ACTIVIT??I EXTRA?COLARE by MIHAELA BULAI () [Corola-publishinghouse/Science/83158_a_84483]
-
de auz (este vorba de Universitatea “GALLAUDET” din Washington): “Oamenii surzi pot face orice cu excepția faptului de a auzi”, sunt independenți și încrezători în forțele proprii. Fiind o comunitate socială cu identitate proprie și nu un grup de persoane cu dizabilități care pot și trebuie “reparate” pentru a “funcționa optim”; chiar dacă trăiesc într-o lume a sunetelor pe care nu le pot auzi, afirmăm că surzii au o cultură proprie. Surzii sunt o minoritate culturală care trăiește în două lumi: cea
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
-
fi integrați în muncă sau de a avea ascensiune socială. Există elemente de istorie a comunităților de surzi și a eforturilor acestora de a se face utili și a-și demonstra calitățile. Din punct de vedere istoric dacă la început dizabilitatea era cea care îi definea ca persoane, în societatea contemporană ei sunt considerați mai întâi persoane și apoi deficienți de auz, au șansa de a participa direct la viața socială și de a accede la domenii altădată tabu. Instituții speciale
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
-
ritm și limite individuale. În aceste instituții ei se întâlnesc, socializează, se împrietenesc, înțeleg că nu sunt singulari, că problemele pe cere le au sunt comune mai multor persoane și că pot depăși împreună greutățile, inhibițiile și limitările date de dizabilitate. Școala se constituie astfel ca modalitate de depozitare, păstrare și transmitere a culturii surzilor. Instituții de recreere și sport. . Nu putem spune că există sport specific culturii surzilor există însă la nivel local sau chiar național echipe de fotbal, handball
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
-
se prezintă evoluția istorică a comunităților de surzi, dezvoltarea tehnicii speciale, a aparatelor auditive, chiar prezentarea unor personalități ale vieții științifice care au fost surde (Thomas Alva Edison ). Saloanele, simezele și sălile de expoziții diseminează realizările artistice ale persoanelor cu dizabilitate de auz. Comunitatea geografică. Nu există. Surzii sunt “un popor care trăiește pretutindeni”. Din elementele prezentate mai sus concluzionăm că este dificil de a separa cultura surzilor de cultura generală aceasta pentru că cele două se întrepătrund (lucru valabil și pentru
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
-
intervenției timpurii în terapia recuperativă a tulburărilor auditiv-verbale la copiii cu deficiențe de auz Este binecunoscut faptul că societatea umană suferă modificări și evoluează de-a lungul timpului, aceste modificări și evoluții implicând și atitudinea generală față de persoanele cu diverse dizabilități. Astfel de la percepția acestor persoane atât de negativă încât se prefera uciderea lor ca în cazul spartanilor sau a regimului hitlerist din al II-lea război mondial, la categorisirea ca ,,vrăjitori” a unor deficienți mintal sau persoane cu tulburări psihice
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
Deficienți de Auz Nr. 2 ”Sf. Maria”, București participă, în cadrul Programului de învățare pe tot parcursul vieții, la un parteneriat multilateral Leonardo Da Vinci în care colaborează cu diverse organizații, asociații și centre de formare și integrare a persoanelor cu dizabilități din Turcia, Italia, Spania, Franța și Bulgaria. Școala noastră este singura instituție de învățământ din România din proiect. Coordonatorul proiectului, ce se va derulează în perioada 2010-2012, este Turcia. Produsul final al acestui proiect constă în realizarea unui ghid de
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
care face parte copilul, dacă părinții sunt auzitori sau nu). În cazul copilului deficient de auz trebuie eliminat criteriul de evaluare a informțiilor care trebuie deținute conform vârstei cronologice. La elevii care au dificultăți de învățare, rezultate ale tipurilor de dizabilități, evaluarea „obișnuită” trebuie modificată și adaptată pentru a putea fi atinse obiectivele ei. Un exemplu în acest sens ar fi participarea la un examen de sfârșit de ciclu de învățământ a unui elev deficient de auz care nu are deficiențe
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
izolați într-un acvariu; generează pentru utilizatorii săi o „insulă” a singurătății comunicaționale; este incomod la locul de muncă, unde poate fi cauza unor accidente nedorite; se realizează cu efort fizic, fiind mai greu de efectuat de cei care au dizabilități fizice la nivelul membrelor superioare; presupune „răbdarea” de a aștepta până termină de transmis emitentul pentru a putea interveni; dezvoltă mai ales latura imagistică a gândirii implicând receptarea eminamente vizuală; nu poate fi urmărit de persoanele cu deficiență vizuală; obligă
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
alta; dă sentimentul de outsider, de observador al realității niciodată parte a sa; nu permite înțelegerea cu majoritarii în lumea cărora are doar o implicare fizică; întărește sentimentul ,,anormalului” a ,,ciudatului” în raport cu ceilalți membri ai societății; accentuează frustrarea dată de dizabilitatea auditivă; scade capacitatea de integrare socială prin comoditatea pe care o instaurează față de învățarea unor alte limbaje care presupun un efort mai mare; conduce la ceea ce spunea un deficient de auz: „fericirea o simt mai mult între cei asemenea mie
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
relevă faptul că personalitatea este o structură, respectiv „o îmbinare unitară nonrepetitivă a însușirilor psihologice care caracterizează mai pregnant și cu un mai mare grad de stabilitate omul concret și modalitățile sale de conduită.” În conștiința persoanei cu o anumită dizabilitate, ca o dimensiune reală a diversității, se naște un conflict interior între dorința de a deveni un individ normal și obstacolele determinate de dizabilitatea sa și, astfel, percepția sa asupra propriei unicități este marcată într-un un sens negativ și
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
grad de stabilitate omul concret și modalitățile sale de conduită.” În conștiința persoanei cu o anumită dizabilitate, ca o dimensiune reală a diversității, se naște un conflict interior între dorința de a deveni un individ normal și obstacolele determinate de dizabilitatea sa și, astfel, percepția sa asupra propriei unicități este marcată într-un un sens negativ și facilitează, adesea, trăiri contradictorii și tensionate. Conștientizarea respectivei dizabilități generează revoltă, în special față de eticheta pe care micro și macrosocietatea i-o atribuie. Prin
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
un conflict interior între dorința de a deveni un individ normal și obstacolele determinate de dizabilitatea sa și, astfel, percepția sa asupra propriei unicități este marcată într-un un sens negativ și facilitează, adesea, trăiri contradictorii și tensionate. Conștientizarea respectivei dizabilități generează revoltă, în special față de eticheta pe care micro și macrosocietatea i-o atribuie. Prin urmare, alături de celelalte persoane cu dizabilități, și deficientul de auz parcurge etape dificile în procesul de regăsire a propriei identități. Mitch Turbina identificat cinci astfel
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
asupra propriei unicități este marcată într-un un sens negativ și facilitează, adesea, trăiri contradictorii și tensionate. Conștientizarea respectivei dizabilități generează revoltă, în special față de eticheta pe care micro și macrosocietatea i-o atribuie. Prin urmare, alături de celelalte persoane cu dizabilități, și deficientul de auz parcurge etape dificile în procesul de regăsire a propriei identități. Mitch Turbina identificat cinci astfel de etape precum negarea, furia, împăcarea, depresia și acceptarea și care se succed astfel ca urmare a faptului că lipsa auzului
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
putea intra în contradicție cu faptul că deficientul de auz este perceput, în general, drept mai retras și mai introvertit. În ceea ce privește nevrozismul, respectiv instabilitatea emoțională, studiul nu a identificat diferențe semnificative între participanții deficienți de auz și persoanele fără această dizabilitate. Prin urmare, chiar dacă perioada în care a fost demarat acest studiu, este mai îndepărtată, preocuparea pentru astfel de aspecte ale personalității deficientului de auz există și în prezent. În mod cert, așa cum consideră și Hu Lu Fei Xiong et al
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
în cadrul căruia au fost luate în considerare următoarele trei categorii de participanți: „normali”, „doar cu surditate” și „cu alte deficiențe pe lângă surditate”. Diferențele identificate între cele trei categorii au indicat faptul că persoanele deficiente de auz care prezentau doar această dizabilitate, erau mult mai impulsive decât cei din categoria „normali”, dar și decât cei din categoria „cu alte deficiențe pe lângă surditate”. Majoritatea studiilor comparative centrate pe personalitatea deficientului de auz s-au confruntat însă cu aspectul abilităților intelectuale diferite ale participanților
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]