KorAP: Find »[drukola/base=etnie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...295 296 297 ...308 >

7,684 matches

Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431

pentru managementul diversității este relative asemănătoare. 4. Care dintre următoarele aspecte legate de diversitate / motive de discriminare sunt abordate de aceste inițiative? (Puteți selecta mai multe variante) Vârstă ..................................(45.7%)............................43% Handicap ...........................(31%) ................................51% Sex.............................(44.2%)......................................28% Rasă sau etnie .....................(34.9%)...............................21% Religie sau credință .....................(26%)...........................14% Orientare sexuală ...........................(18.5%).......................9% Altele.......................................0,5%.............................0,2% Comentariu: se observă că în general motivele de discriminare abordate de diverse inițiative lansate în firme sunt aceleași, cu mici diferențe referitoare

Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
reprezentate, pe când în Italia răspunsul afirmativ vine din partea a 63% dintre respondenți. 6. Vă rugăm specificați care sunt aceste grupuri țintă (puteți alege mai multe variante): Vârstă ...........................(8.7%)....................................16% Handicap........................(6.3%)....................................21% Sex .................................(8.7%).....................................13% Rasă sau etnie....................(6.6%)....................................18% Religie sau credință ..........................(2.7%).......................5% Orientare sexuală ................(2.7%).................................1,4% Altele.......................0,4%...........................................0,2% Comentariu: se constată că de o atenție sporită comparativ cu Romînia se bucură toate grupurile slab reprezentate dar o diferență

Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
că de o atenție sporită comparativ cu Romînia se bucură toate grupurile slab reprezentate dar o diferență mai accentuată de procent se observă în cazul persoanelor cu handicap 6,3% în România și 21% în Italia sau în cazul raselor, etniilor 6,6% % în România și 18% în Italia. 7. Întreprinderea dumneavoastră ia măsuri speciale pentru aceste grupuri diverse? Da......................(9%)................................................24% Nu......................(4.8%).............................................0,9% Nu știu...................... 1%.............................................0,4% Comentariu: este evidentă preocuparea superioară în ceea ce privește managementul diversității în

Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
este mai puțin frecventă. Putem găsi modalități de a preveni sau combate comportamentele discriminatorii, dar nu și în situațiile definite foarte general, foarte vag. • Modalitățile de a încuraja comportamentele și practicile de relaționare cu persoane care au caracteristici de gen, etnie, orientare sexuală, religie, vârstă, abilități fizice și intelectuale diferite de cele proprii pot fi utile în promovarea unor astfel de relații. Promovarea valorii "șanse egale pentru toți" și a standardelor legislative derivate din operaționalizarea acestei valori devine o strategie eficientă

Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
mare de profitabilitate a Investițiilor. Politici privind oportunități egale: * acțiuni care sprijină angajații să-și dezvolte rețele de suport; * persoane suport pentru angajații cu dizabilități; * includerea în auditul intern al resurselor umane a indicatorilor privind: genul, nivelul de educație, vârsta, etnia angajaților; Recrutare, selecție și promovare a angajaților: * training pentru recruteri privind selecția corectă; * politică formală privind recrutarea de candidați din grupurile subreprezentate; * program de mentorat pentru susținerea noilor angajați; * eliminarea din deciziile de selecție a criteriilor privind vârsta; * stabilirea unor

Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
a vedea și a judeca acțiunile altora pe baza propriilor standarde. Trainingurile de conștientizare reprezintă o bază pentru aspecte mai complexe care vizează dezvoltarea de abilități. Obiectivele trainingurilor * creșterea nivelului de conștientizare privind barierele întâmpinate de angajații cu dizabilități, de etnie roma, a persoanelor vârstnice la angajare și promovare; * a învăța să muncească eficient împreună cu persoane din alte grupuri de angajați; * stabilirea de scopuri și valori comune; * crearea de avantaje din diferențele membrilor echipei; * sporirea abilităților de a lucra cu tipuri

Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
diversitatea; f) nu știm sigur ce se înțelege prin diversitate. 4. Care dintre următoarele aspecte legate de diversitate / motive de discriminare sunt abordate de aceste inițiative? (Puteți selecta mai multe variante) a) vârstă; b) handicap; c) sex; d) rasă sau etnie; e) religie sau credință; f) orientare sexuală; g) altele. 5. Întreprinderea dumneavoastră stabilește obiective specifice pentru recrutarea, formarea sau promovarea personalului provenind din grupuri slab reprezentate? a) da; b) nu; c) nu știu. 6. Vă rugăm specificați care sunt aceste

Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
recrutarea, formarea sau promovarea personalului provenind din grupuri slab reprezentate? a) da; b) nu; c) nu știu. 6. Vă rugăm specificați care sunt aceste grupuri țintă (puteți alege mai multe variante): a) vârstă; b) handicap; c) sex; d) rasă sau etnie; e) religie sau credință; f) orientare sexuală; g) altele. 7. Întreprinderea dumneavoastră ia măsuri speciale pentru aceste grupuri diverse? a) da; b) nu; c) nu știu: 8. Dacă da, care dintre următoarele măsuri sunt luate de întreprinderea dumneavoastră pentru aceste

Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476

prin adeziunea voluntară a membrilor săi. În cele din urmă, cele patru interpretări, a lui Sieyès, a iacobinilor, a lui Herder și a lui Renan, se vor reduce la două: una, creată de Herder, "verticală", care-și are rădăcinile în etnie și în cultură hotărînd cu anticipație apartenența individului la o comunitate națională precisă; cealaltă, "orizontală"203, care, conform viziunii lu Renan, delimitează spațiul unui Stat creat prin libera alegere a individului uman. Această dihotomie a fost ulterior folosită, în mod

by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
națiunea suverană nu era în drept de a fi creată decît dacă avea resurse necesare existenței și, de asemenea, dacă prezenta o atestare suficientă în ceea ce privește dimensiunea, populația și tradiția istorică. Asociindu-se concepțiilor lui John Stuart Mill el considera că etnia sau limba nu puteau constitui criteriul exclusiv al naționalității legitime și că acestă caracteristică nu era chiar indispensabilă. Sentimentul naționalității, notase Mill în 1861, poate rezulta din mai multe cauze. Uneori el este efectul rasei și al originii. Comunitatea de

by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
în această privință. Faptul că, ostracismul mental, generat de această confuzie de situații distincte este însoțit la vest-europeni de o ambivalență a sentimentelor și a discursului față de cei din Est nu schimbă lucrurile. Vest-europenii consideră societățile din Est drept niște etnii cu moravuri inacceptabile. Dar, pe de altă parte își pun și problema integrării acestor supraviețuitori ai tiraniei totalitare în marea familie europeană, cu condiția ca în prea-labil aceștia să se debaraseze de unele apucături tribale detestabile. Faptul atrage după sine

by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191

prin transmisiuni radio și prin Întîlnirile informale Între exilați și cei care veneau temporar În Occident. 2. Structura comunității românești din exil Sub aspect cantitativ, datele disponibile sînt puțin numeroase, Însă există documente care susțin că numărul cetățenilor români de etnie română din Franța a crescut de la 3.000 În perioada interbelică la 8.000 În 1953. În ceea ce privește distribuția geografică a românilor În Franța, 90% dintre ei locuiau la Paris și În zona limitrofă. În 1956, numărul cetățenilor români de origine

[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
Un timp Îndelungat, românii descinși pe țărmul vestic al Atlanticului ajunseseră acolo mai mult sau mai puțin Întîmplător și nu putea fi vorba despre o mișcare de populație pe care să o acceptăm că preceda o decizie conștientă a unei etnii care nu se constituiese Încă Într-o națiune. Emigrația a fost un proces complex, care a evoluat În timp, astfel Încît cea care a stat la baza constituirii Americii de Nord, adică a Statelor Unite și a Canadei, nu este identică, desigur, cu

[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
era deformată. Și azi pot fi observate, Încă, „anume tendințe «etnocentriste», care generează conflict și antagonism, În loc să creeze unitate și Înțelegere”. De aceea, cei de aceeași limbă se caută, procedînd la fel cei care practică aceeași religie, sînt de aceeași etnie sau din aceeași țară. Imigranții abia veniți, dar și cei mai vechi, Însă neasimilați - indiferent de etnie sau de religie -, sînt de regulă solidari și circumspecți, chiar ostili americanizaților. În plus, remarca Sherman David Spector - În alt context, dar aprecierea

[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
creeze unitate și Înțelegere”. De aceea, cei de aceeași limbă se caută, procedînd la fel cei care practică aceeași religie, sînt de aceeași etnie sau din aceeași țară. Imigranții abia veniți, dar și cei mai vechi, Însă neasimilați - indiferent de etnie sau de religie -, sînt de regulă solidari și circumspecți, chiar ostili americanizaților. În plus, remarca Sherman David Spector - În alt context, dar aprecierea Își păstrează valoarea și În cazul expunerii noastre -, „Pro-Romanian sympathies in the United States were insignificant [...]. This

[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
de soare strălucitoare de la noi”. Nu am mai Întîlnit undeva această cifră. În ea, dr. N. Lupu Îi includea, evident, pe toți cei care se aflau atunci În America, dar emigraseră din România: români, evrei, macedoneni și persoane aparținînd altor etnii. În mod sigur, el nu inventase această cifră, cu atît mai mult cu cît textul În care o inserase urma să fie publicat Într-un cunoscut ziar ce se adresa tocmai celor 1.500.000 de indivizi avuți În vedere

[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
viață ale etnicilor germani deportați În Donbas În lucrarea Donbas, o istorie deportată. Abordînd tema din perspectiva istoriei orale, autorul introduce În studiul său mărturiile persoanelor care au trăit aceste experiențe, fiind sensibil la variabile precum gen, clasă, vîrstă și etnie, oferind o viziune detaliată asupra modului În care se construia identitatea și asupra modului În care viața era trăită În condițiile deportării. Folosind aceeași abordare, antropologul român Smaranda Vultur a publicat un număr important de lucrări ce au ca element

[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
ei se consideră membri ai națiunii române. Mai mult, atît Înainte, cît și după deportare, concepțiile femeilor privind identitatea etnică și națională au rămas aparent constante, nefiind menționate nici ca moștenire etnică, nici națională. Deși au clasificat deportarea pe baza etniei ca fiind injustă, se pare că principalul responsabil pentru aceasta a fost identificat cu sistemul politic - comunismul - și puterea care l-a impus - Rusia -, și nu cu românii În general. În mod constant, persoanele intervievate au vorbit mai mult despre

[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
și de etnicii români, a devenit justificare pentru amenzi, Încarcerare și deportare. Astfel, responsabilitatea României pentru reconstrucția URSS, deși oficial o responsabilitate națională, a fost formulată În schimb ca responsabilitate etnică. Deși cetățeni români, sașii și șvabii, ca urmare a etniei lor germane, au fost „pedepsiți În spiritul culpabilității colective”. La 6 ianuarie 1945, Comisia Aliată de Control a ordonat arestarea și deportarea cetățenilor români de etnie germană cu vîrsta cuprinsă Între 18 și 30 de ani (femei) și 17 și

[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
În schimb ca responsabilitate etnică. Deși cetățeni români, sașii și șvabii, ca urmare a etniei lor germane, au fost „pedepsiți În spiritul culpabilității colective”. La 6 ianuarie 1945, Comisia Aliată de Control a ordonat arestarea și deportarea cetățenilor români de etnie germană cu vîrsta cuprinsă Între 18 și 30 de ani (femei) și 17 și 45 de ani (bărbați) pentru „muncă” În URSS. Guvernul român a protestat, pretinzînd că nu a existat o astfel de clauză În armistițiul din 12 septembrie

[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
populațiilor „supuse” spre națiunile „Învingătoare”, atunci cînd se modifică granițe, interesele fiind, În primul rînd, de natură economică. Un alt criteriu folosit drept catalizator pentru existența națiunilor a fost componența mediului urban. În general, națiunile „dominante” au populat orașele, ulterior etnia majoritară revendicînd și spațiul din proximitatea așezărilor urbane. Aceasta a dus la rezultate contestate de pionierii mișcărilor naționale. Este adevărat că, În primii ani ai secolului al XIX-lea, Bucureștiul era un oraș grecesc, iar la 1848 Praga, Plžen (Pilsen

[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
o situație incertă și complicată. În perioada sovietică, identitatea Moldovei a fost În mod special prezentată ca fiind diferită de cea românească. Diversitatea etnică a acestui stat complică situația pentru că frica de separatism și refuzul de a admite existența diferitelor etnii a dus la conflicte și represiune. În plus, există un clivaj adînc Între elita politică a statului, sovietizată, și „inteligenția” basarabeană care Își revendică identitatea românească. Această situație creează necesitatea de a Împăca tendințe asemănătoare Belarusului cu tendințe independentiste, rezultatul

[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
proiect de națiune omogenizant. În general, istoriografia sovietică a fost expulzată și epurată, după cum s-a Întîmplat și cu elita politică și economică. Problema care rămîne Însă pentru Kazahstan este aceea de a concilia construirea statului cu existența a două etnii și a unei diviziuni lingvistice. Apelul este valabil nu numai pentru istoriografie, ci și În privința simbolurilor, ca, de exemplu, transferul capitalei și construirea unor monumente ilustrînd trecutul țării. Prin cazuistica prezentată, Kuzio vrea să demonstreze importanța simbolurilor, a miturilor și

[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
mișcarea legionară și nici nu mă voi dezice”. Înlănțuite, Înregistrările recompun momentele și trăirile vieții de-a lungul evenimentelor istorice majore: perioada interbelică, al Doilea Război Mondial, regimul și represiunea comuniste. SÎnt descrise Brașovul interbelic (viața cotidiană, arhitectura urbană, conviețuirea etniilor brașovene, dar și conflictele dintre ele generate de naționalism), desfășurarea războiului cu urmările sale (lipsurile și economiile la care era supusă populația, luptele pe frontul de răsărit, prizonieratul În lagărele militare sovietice), instalarea dictaturii proletariatului și procesele care au Însoțit

[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
În cadrul acestei cercetări nu erau doar cetățeni români, ci, de asemenea, În mare măsură, aceștia se simțeau puternic atașați sentimental de România de vreme ce familiile lor au locuit aici de mai multe generații și, În multe cazuri, de secole. Populația de etnie germană din România este formată din două grupuri diferite de germani: șvabii, care În cea mai mare parte locuiesc În regiunea Banat, și sașii, care trăiesc În Transilvania, dar și În Bucovina și Basarabia. Vezi Michael Kroner, Vor 50 Jahren

[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]