9,472 matches
-
fiu lichidat fizic în 1989... Câtă biografie e în ceea ce am scris și publicat eu? Aici discuția trebuie nuanțată, în tot ce scriu exploatez realitatea mea interioară, din subconștient, ea e principala biografie exploatată intuitiv, cel mai adesea amestecată cu ficțiunea (sunt eu o ficțiune?), realitatea mea interioară fiind incontrolabilă, de drept. Sunt antipatizat de toți criticii, am senzația, nu le sunt pe plac. Probabil că sunt o ciudățenie pentru ei, o curiozitate literară, atât Cât de mulțumit ai fost/ ești
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
1989... Câtă biografie e în ceea ce am scris și publicat eu? Aici discuția trebuie nuanțată, în tot ce scriu exploatez realitatea mea interioară, din subconștient, ea e principala biografie exploatată intuitiv, cel mai adesea amestecată cu ficțiunea (sunt eu o ficțiune?), realitatea mea interioară fiind incontrolabilă, de drept. Sunt antipatizat de toți criticii, am senzația, nu le sunt pe plac. Probabil că sunt o ciudățenie pentru ei, o curiozitate literară, atât Cât de mulțumit ai fost/ ești de receptarea critică a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
absolut compatibile, ca la începuturile lumii. În rest, clișee, concepte, subiectivități. Multe texte de-ale tale, poezie sau proză au trimiteri explicite la nume de prieteni, de locuri, la evenimente... Cât de importantă e propria biografie pentru opera ta "de ficțiune"? N-aș exista, în text, fără biografie (ficțiune, vis, realitate...). Aceasta este pecetea mea. Nu mă căznesc să o schimb. Într-o carte de impresii de călătorie, "Cambei în China", prezinți cu voluptate o lume asiatică impresionantă prin excesul de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
clișee, concepte, subiectivități. Multe texte de-ale tale, poezie sau proză au trimiteri explicite la nume de prieteni, de locuri, la evenimente... Cât de importantă e propria biografie pentru opera ta "de ficțiune"? N-aș exista, în text, fără biografie (ficțiune, vis, realitate...). Aceasta este pecetea mea. Nu mă căznesc să o schimb. Într-o carte de impresii de călătorie, "Cambei în China", prezinți cu voluptate o lume asiatică impresionantă prin excesul de temperament și de sentiment... Ți-ar trebui multă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
descoperă acolo zeci de pânze din perioada mea de adolescent, era vârsta când mă "afirmam" ca pictor suprarealist. La Paris am avut noroc de la bun început. Am simțit că orașul îmi era favorabil, deși într-un fel intram în plină ficțiune. "Oare chiar am ajuns la Paris?" mă întrebam deseori plimbându-mă pe străzile Parisului. Mi-au trebuit apoi trei ani ca să reușesc să scriu teatru direct în franceză. Din 1989 am avut primele lecturi publice cu piesele mele, apoi primele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
singur rând comercial, a trebuit să-mi asum și exercitarea unei munci adiacente. Am avut însă norocul să lucrez ca ziarist la RFI, ceea ce mi-a dat bun statut de observatori al lumii și uneori mi-a hrănit și zona ficțiunii. Ai umblat prin lume, prin diferite lumi... Ai aflat, până la urmă, ce este poezia? De ce mai are nevoie omul și de poezie, de vreme ce pare să existe un dispreț explicit pentru tot ce nu este ban și valoare materială, peste tot
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
și Constantin Noica, nu are nici o șansă. Însă critica literară, atunci când iese din orizontul cotidianului literaturii române și intră în zona teoretică și monografică, este interesantă. Personalități ca Paul Cornea, cărți cum sunt cele ale lui Eugen Simion (Întoarcerea autorului, Ficțiunea jurnalului intim, Genurile biograficului, monografiile Mircea Eliade, Eugen Ionescu și Emil Cioran) sau recenta carte a lui Eugen Negrici, Emanciparea privirii, sunt întru totul demne de contextul european actual. Când va apărea, Dicționarul de termeni literari pe care îl coordonează
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
câteva minute s-a stabilit că fantoma "boscoana", cu limbajul ei popular, era pelagră latentă, reziduală, veche sechelă a unor episoade acute. Boscoana deci exista, așa se numea în folclor. "Neurastenia rurală", deși cu nume medical culturalizat, ea era o ficțiune. De atunci, printre efectele spectaculare ale pelagrei, am introdus ceea ce, împreună cu acad. Jules Nițulescu, am numit-o "boscona pelagroasă"; denumirea însă nu a prins, cu tot tratamentul extrem de eficient, a învins ficțiunea. Cu această relatare, închei capitolul medicinii empirice, ideea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
deși cu nume medical culturalizat, ea era o ficțiune. De atunci, printre efectele spectaculare ale pelagrei, am introdus ceea ce, împreună cu acad. Jules Nițulescu, am numit-o "boscona pelagroasă"; denumirea însă nu a prins, cu tot tratamentul extrem de eficient, a învins ficțiunea. Cu această relatare, închei capitolul medicinii empirice, ideea fiind necesitatea de a lua în serios limbajul medicinii populare, indiferent de rezonanța acestui limbaj. Boscoana cine mai știe câte există "pe limba ei", limbă pe care un practician serios trebuie să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
de consistența narațiunii dar și de forța ei de sugestie, apărut de abia în 1970, romanul Zahei orbul a stârnit reacții diverse, multe superlative. Ca fapt de viață, cartea este o reușită, viața reală a personajului și notele care înseamnă ficțiunea autorului dau lucrării autenticitate psihologică ce se întâlnește destul de rar în literatura de până acum. 7 Întrebat când și din ce motive i s-a interzis lui V. Voiculescu dreptul să mai publice literatură, biografii invocă motive diverse, nu toate
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
la ele Paul Anghel sublinia: N. Manolescu se raporta și el la povestirile lui Voiculescu : « Povestirile lui V. Voiculescu sunt opera unui prozator perfect stăpân pe mijloacele sale și care nu datorează aproape nimic poetului... Povestitorul e un magician al ficțiunii. Asemenea călugărului Evtichie care, concentrându-și voința, topește cu privirea țurțurii de gheață, el concentrează capacitatea de invenție spre a ne iluziona. Actul însuși al povestirii nu este decât o verificare a acestei capacități inexplicabile de a pune stăpânire pe
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
și cu sugestia că primele înregistrări ale istoriei umane, inclusiv narațiunea biblică, au fost inventate pentru a servi intereselor umane. Într-adevăr, Diodor lasă deschisă posibilitatea că toate mărturiile istoriei timpurii a omului să fi fost, la urma urmei, doar ficțiuni. Așa cum scrie cu ironie, "este evident că istoricii sunt, sub aspect de clasă, o apariție destul de recenta în viață omenirii" (1933, p. 33: 1.9.2). Un scriitor renascentist care l-a asociat pe Diodor cu controversele contemporane despre eternitatea
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
a unui om învățat printre munteni. Deși se bazează pe un pasaj din Legile lui Platon (676b-678a), Machiavelli face de asemenea un comentariu cu privire la povestea lui Noe. Implicația este că materialul din Geneză de la Creație la Potop este, probabil, o ficțiune concepută de Noe însuși. Într-adevăr, nu suntem departe de opinia exprimată de profesorul universitar eternalist Biagio Pelacani cu mai puțin de un secol mai devreme și anume ideea că povestea lui Noe a fost o "poveste născocita". Machiavelli nu
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
la cele veșnice. Sunt doar câțiva ani, esențiali însă pentru destinul acestuia, pe care Florina Ilis îi urmărește într-o meticuloasă reconstituire de detalii (detalii care sunt și nu sunt întru totul atestate; la drept vorbind, într-un roman de ficțiune, nici nu e nevoie ca acestea să corespundă întru totul realităților probate documentar), cu nenumărate inserte ale unor rememorări de momente cruciale din trecut, ale unor prieteni și prietenii, ale unor trăiri afective sau angajamente sociale etc., totul cu acribia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
demersurile domnului Ștefan Ion Ghilimescu au nu doar alura unei atitudini polemice ("nouă românilor ne e teamă să vorbim despre geniul poetului național, ne sfiim și ne rușinăm ca niște vestale chiar și când o afirmă tranșant alții" Eminescu. Între ficțiune și realitate; "Datorită defazajului dintre dinamica socială, economică și politică a perioadei pe care o traversăm și inerția imaginarului colectiv, Eminescu este receptat încă în spiritul clișeelor culturale, al reflexelor și gusturilor istoriei celei vechi /de dinainte de 1989/, adică mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
în esență o "scriere ideologică", ci o "creație artistică", fiind "expresia lirică a necesității de conservare a ființei și identității naționale". Și, în continuare: "Citită prost, ea poate părea o profesiune de credință rasială. Citită adecvat, ea nu este decât "ficțiunea ideală" a posibilei noastre afirmări pe linia și în cadrele neamului". Coordonata religioasă a poemului îi imprimă tocmai timbrul grav și solemn, apoteotic, din final: "Doina eminesciană se încheie cu această viziune grandioasă a "mântuirii", văzută ca rod posibil al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
unor structuri operaționale 203 15.2. Învățarea ca proces de formare a "acțiunilor mintale" 207 15.3. Cunoașterea ca triplă reprezentare: activă, iconică și simbolică 211 15.4. Instrucția ca organizare a relațiilor de întărire 215 15.5. Realism și ficțiune în relația educație psihanaliză 217 16. CERCETĂRI SOCIOLOGICE ȘI DE PSIHOLOGIE SOCIALĂ CU IMPLICAȚII ÎN MACRO- ȘI MICRO-PEDAGOGIE 225 16.1. Relația sistemului de învățămînt cu societatea 225 16.2. Psihosociologia grupurilor 230 16.3. O speranță parțial justificată "pedagogia
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
alte baze psihologice decît cele behavioriste. Se cuvine să fie reținut faptul că punctul de vedere exprimat de Skinner este convergent cu cerința actuală a pedagogiei ca obiectivele educaționale să fie formulate în termeni comportamentali măsurabili. 15.5. Realism și ficțiune în relația educație psihanaliză Teoria psihanalitică este mai veche decît toate celelalte tendințe din psihologia contemporană prezentate în paginile anterioare. Ea a fost elaborată de SIGMUND FREUD (1856-1939) încă de la începutul secolului XX. Primită cu multă rezervă în lumea medicală
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
distrugeri de tot felul. Doresc din adâncul sufletului să o mai revăd, acum după 50 de ani de când am părăsit-o, și recomand cu căldură tuturor iubitorilor de natură, de frumos și de adevăr, să o viziteze. Doamne-ajută. Badea Gheorghe Ficțiuni, dezinformări și lovituri sub centură Bietul adevăr a fost mereu victima manipulărilor, răstălmăcirilor, omisiunilor nedrepte și a falsificărilor de tot felul. Se spune cu cinism că „istoria se scrie”, și evident, fiecare scriitor de istorie poate fi cel puțin subiectiv
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
Spre hazul lui și spre uimirea mea, după 30-40 de lovituri, m-am blocat cu brațele atârnând în jos, sleite de oboseală și gâfăind ca o locomotivă cu aburi care urcă Predealul. Cum rămâne atunci cu eroii din filme? Desigur, ficțiuni, spectacole trucate, combinând secvențe scurte, izolate, intercalate cu pauze lungi de odihnă și folosind în scenele dure, cascadori profesionști. Noi însă le luăm de bune fără a mai gândi dacă sunt compatibile, posibile, concordă cu adevărul sau nu. O altă
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
spectacole trucate, combinând secvențe scurte, izolate, intercalate cu pauze lungi de odihnă și folosind în scenele dure, cascadori profesionști. Noi însă le luăm de bune fără a mai gândi dacă sunt compatibile, posibile, concordă cu adevărul sau nu. O altă ficțiune total străină de realitate, foarte des întâlnită chiar în filmele moderne, este secvența în care eroii, aflați într-un automobil care se deplasează cu mare viteză, discută, iar el, cel care conduce, deși fâțăie continuu în mod inutil volanul spre
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
cei doi luptători, gâfăind, morți de oboseală, ca să-și mai tragă sufletul, se odihneau „o clipă” sprijiniți în spadă, după care, ridicau cu greu spada și mai aplicau încă o lovitură fără efect pe armura grea a adversarului. O altă ficțiune mereu folosită în literatură și în scenariile de filme, este crearea unor personaje suprainteligente și de o spontaneiteate în replică incredibilă și demnă de invidiat. În realitate asemenea oameni nu există sau apar foarte rar. Pentru a creea așa o
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
o găsim mult mai târziu, când adesea nu mai avem cui să o spunem (mintea românului cea de pe urmă). Și asta nu înseamnă că noi cu toții suntem proști, ci că asta este o trăsătură normală a omului normal. Restul este ficțiune. O altă metodă necinstită în practica comunicării moderne este așa-zisa „lovitură sub centură” care este ceva categoric interzis teoretic dar care este des acceptată și folosită practic, ba uneori chiar cultivată de interesele celor puternici de la toate nivelurile din
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
ne străduim să cunoaștem procedeele și posibilitățile acestui minunat instrument aflat însă în continuă perfecționare, schimbare, modernizare. Dar este o greșală enormă să ne pierdem timpul cu jocuri electronice, programe cu lupte, curse de automobile, pilotaj sau cu povești de ficțiune. Toate acestea înseamnă pierdere de timp și de energie, ruperea creierului de activități reale, folositoare, instructive, înseamnă pierderea, nu dezvoltarea capacității noastre de gândire. Mulți tineri inconștienți au căzut în dependență față de jocurile electronice pentru computere sau a automatelor cu
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
la lumea asta. Nu știu cum să vă explic mai clar de atât. Să mă fac util trebuia. Nu credeam că o să am ce povesti. Și, de fapt, nici nu știu dacă ceea ce am povestit despre mine e viața mea sau simplă ficțiune. Ceea ce ar fi trebuit să fie. Efortul de a scrie - doar încercarea de a-mi răscroi o biografie acceptabilă. Un individ deștept spunea odată că memoria nu e decât o imaginație ceva mai modestă. Și avea dreptate. Am citit fraza
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]