8,564 matches
-
puși în niște lăzi și trimiși la fiecare acasă. Sunt legat de acești oameni, de mineri. Pentru acest lucru m-am aplecat și eu cu pioșenie asupra demnității acesteia de a fi miner și de-a lungul anilor am cules folclor mineresc. Mă bagă-n ocna de sare, S-aibă domnii de mâncare. Eu puținul ce-l cinez, Tot cu lacrimi îl sărez. Tot ce ați spus dumneavoastră se regăsește în versuri populare. Scrise cu o înțelepciune clară. Omul acela care
”Locurile de muncă ar trebui trecute în categoria bunurilor publice” () [Corola-website/Science/295659_a_296988]
-
cercurile includ, de obicei, între 5 și 25 de oameni care își aleg o temă și apoi spun pe rând o poveste. Fiecare poveste e apreciată, indiferent de stil. Poveștile pot reda întâmplări din istoria familiei, din istoria locală, din folclor, pot fi povești cu fantome, experiențe personale, chiar ghicitori sau glume transmise din generație în generație. De obicei, participanții la cercuri de povești asculta atent poveștile celorlalți și apoi se hotărăsc ce să spună în legătură cu ce au auzit. În acest
De la povestire personală la act politic () [Corola-website/Science/295715_a_297044]
-
am căutat activ inițiative academice, jurnalistice sau documentaristice în care să văd reflectată măcar parțial realitatea pe care o cunoșteam. Proiecte care să fie interesate de mai mult decat imagini statice, de stereotipul minerului și a comunității “miniere” sau de folclorul momârlanilor sunt mai greu de găsit. Teatrul SubPământ - Valea Jiului după 1989</b> e o excepție frumoasă, care mi-a atras atenția prin opțiunea de a se concentra tocmai asupra realităților cotidiene fluide din regiune. Echipa proiectului a ales să descopere
Despre performarea realităților din Valea Jiului în teatrul SubPământ () [Corola-website/Science/295797_a_297126]
-
Europa de Est / New Performing Arts Practices in Eastern Europe, colecția de carte a Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, ed. Iulia Popovici, Chișinău: Editura Cartier, 2014. Suzana Marjanić (n. 1969) face parte din echipa de cercetare a Institutului de Etnologie și Folclor din Zagreb (Croația), unde studiază religii și credințe populare și antropologia performance-ului. Pe lângă articole de specialitate, a publicat cartea Voci de altădată: transgresiuni ale lumii în jurnalele lui Krleža, 1914-1921/1922 (2005), a co-editat antologia Bestiar cultural<i> </i>(2007
„Teatrul care face din actor o temă politică” () [Corola-website/Science/295792_a_297121]
-
de specialitate, a publicat cartea Voci de altădată: transgresiuni ale lumii în jurnalele lui Krleža, 1914-1921/1922 (2005), a co-editat antologia Bestiar cultural<i> </i>(2007) și <b>Animalul literar</b> (2012) împreună cu A. Zaradija Kiš, <b>Antologia studiilor de folclor</b><i> </i>(2010) împreună cu M. Hameršak și <b>Antologia miturilor</b> (2010) cu I. Prica. Cartea ei despre arta <i>performance</i>-ului în Croația urmează să fie publicată. [1] Înainte de deveni prim-ministru al Serbiei în 2001, Zoran
„Teatrul care face din actor o temă politică” () [Corola-website/Science/295792_a_297121]
-
larga și previzibila paletă ce compune zestrea noastră cultural-identitară, fie că o face vreun „artist popular profesionist”, invitat pe undeva la zilele satului/orașului, fie că sunt băieții de la Subcarpați, Cobzability, Danaga sau alte trupe „cool” care au avut revelația folclorului via Cântarea României sau Radio România Actualități. Chiar și tineretul echipat business, școlit pe-afară, englezit bine, as într-ale debate-ului și alăptat la țâța self-improvement-ului, oricât ar strâmba din nas la mirosul, look-ul și manifestările populației rurale ne-
Comment peut-on être paysan? () [Corola-website/Science/296081_a_297410]
-
al narativei identitare autohtone? Vintilă Mihăilescu subliniase bine că țăranul concret, al zilelor noastre, nu prea dă bine, oricum l-ai privi, nu place și nu e tocmai țăran, așa că etnologii și alți „specialiști” ai muncii științifice cu „tradițiile” și „folclorul” preferă să-l caute prin trecut și pândesc după icoane construite în alte vremuri sau îl evaluează prin niște filtre și criterii demne de amurgul celui de-al XIX-lea veac. Descoperirea țăranului și a culturii țărănești a determinat apariția
Comment peut-on être paysan? () [Corola-website/Science/296081_a_297410]
-
de latinizare a limbii românești și de studiere a culturii țărănești investită cu funcția de depozitară a latinității românilor și a specificului lor național. Absența unei culturi „înalte”, specifică mediilor aristocratice, mai ales în cazul românilor ardeleni, a făcut ca „folclorul” să fie fundamentul culturii naționale, fiind folosit pentru a da „carne” discursului identitar și pentru a proba continuitatea și unitatea poporului român, iar țăranul a devenit prototipul românității. Dacă în cazul românilor din Moldova și Muntenia, procesul de construire a
Comment peut-on être paysan? () [Corola-website/Science/296081_a_297410]
-
al XIX-lea elita intelectuală și politică a căutat să-l lămurească pe țăran că e român și câte răspunderi implică această onoare, mai apoi au căutat să-l comunizeze și proletarizeze, pe coordonatele unei alte viziuni asupra lumii. Dar „folclorul” lui, articulat de specialiști, era sfânt și numai bun de folosit în tot ceea ce însemna propagandă și divertisment. După căderea comunismului, țăranul a început să fie împins pe poteca europenizării și transformării lui în orice altceva decât țăran, pentru că nu
Comment peut-on être paysan? () [Corola-website/Science/296081_a_297410]
-
transformării lui în orice altceva decât țăran, pentru că nu mai era rentabil (oricât ne-ar plăcea produsele alimentare țărănești și straiele lor) și pentru că ținea și ține România în loc, încurcând marile programe de dezvoltare prin bunăvoința marilor investitori și companii. Folclorul lui e tot sfânt și parcă tot mai important, iar discuțiile despre satul românesc ca vatră a românității și loc de reculegere acompaniază majoritatea manifestărilor culturale populare. Folclorul și tradițiile sunt bune cât mai „nealterate”, trebuie păstrate și apărate, numai
Comment peut-on être paysan? () [Corola-website/Science/296081_a_297410]
-
în loc, încurcând marile programe de dezvoltare prin bunăvoința marilor investitori și companii. Folclorul lui e tot sfânt și parcă tot mai important, iar discuțiile despre satul românesc ca vatră a românității și loc de reculegere acompaniază majoritatea manifestărilor culturale populare. Folclorul și tradițiile sunt bune cât mai „nealterate”, trebuie păstrate și apărate, numai țăranul trebuie reformat, educat, civilizat și calificat pentru munci mult mai adecvate cerințelor pieței. În aceste condiții, cred că-i legitimă întrebarea comment peut-on être paysan?
Comment peut-on être paysan? () [Corola-website/Science/296081_a_297410]
-
în ediții vetuste Moartea pe furtunul de oxigen cu picioare mărunte, pe tubul care ne racordează la cosmos. în cămară mulaje concave mutilați zei moderni copiindu-ne fruntea, gambele, omoplații asfixiați crini, asfixiante esențe tărgi albine roind disperate, pax vobis folclor... ia mai vezi cât a rămas în fiolă curând vin soliile albe lui hipocrt, lui esculap și galenus terapeuticile sînzîiene in honorem! silans, sila nini rosso reia încă o dată solfegiul pîlpîie fluturi pe borcane cu sînge hominizi în placente absurde
Constantin Hrehor by Cnstantin Hrehor () [Corola-website/Imaginative/10614_a_11939]
-
Dobrilești sapă forezele cu lung burghiu De pe unde-am scos eu statuetele despre care scriu și tot scriu, Data trecută au pus nemții lacome sonde Pe colinele rotunde ca mameloanele cu silicon ale actrițelor blonde - își dau aere secreții răspândind folclor Că ocupantul a renunțat prin mult subtilul sabotaj al lor. De data asta, canadienii ar face prospecțiuni Căutând izvoare să dea apă de-a gata la toți oamenii buni; După nămolul ce-l varsă forezele, albastru, gras ca osânza pe
Poeme în reportofon by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-website/Imaginative/10179_a_11504]
-
2005-2006. Consiliul local al municipiului Brăila este compus din 27 de consilieri, împărțiți astfel (2008-2012): Așa cum precizează tratatul realizat în anii 1975-1977, sub îngrijirea Centrului de Îndrumare a Creației Populare și a Mișcării Artistice de Masă - Studii de etnografie și folclor în zona Brăiliei -'Ocupațiile principale specifice Câmpiei Brăilei au fost, în egală măsură, creșterea animalelor și agricultură, apoi creșterea albinelor, a viermilor de mătase, a plantelor textile: cânepă și inul, pescuitul (...)'. Microzona satelor de la malul Dunării (ex. Tufești, Gropeni) s-
Brăila () [Corola-website/Science/296937_a_298266]
-
tineretului din țară care se arătă deosebit de interesat de valorile folclorice și de originalitatea vestimentației. Așa cum precizează tratatul realizat în anii 1975-1977, sub îngrijirea Centrului de Îndrumare a Creației Populare și a Mișcării Artistice de Masă - Studii de etnografie și folclor în zona Brăiliei -'Ocupațiile principale specifice Câmpiei Brăilei au fost, în egală măsură, creșterea animalelor și agricultură, apoi creșterea albinelor, a viermilor de mătase, a plantelor textile: cânepă și inul, pescuitul (...)'. Microzona satelor de la malul Dunării (ex. Tufești, Gropeni) s-
Brăila () [Corola-website/Science/296937_a_298266]
-
arheologice din vremurile paleoliticului, neoliticului și din epoca bronzului. Se află situat între ruinele castrului roman Romula (com. Resca, la nord de Caracal) și ale cetății Sucidava (Corabia). În oraș se află ruinele unui turn care a fost atribuit de folclor împăratului roman Caracalla (217), de la numele căruia ar proveni denumirea orașului. O altă opinie ar fi că numele orașului provine din limba cumană sau peceneagă: "kara kale" adică cetatea neagră. Moșia Caracalului a făcut parte inițial din imensa avere a
Caracal () [Corola-website/Science/296952_a_298281]
-
Kaplinski sunt cei mai bine cunoscuți și mai traduși scriitori estoni. Printre cei mai populari scriitori ai sfârșitului de secol al XX-lea și ai începutului secolului al XXI-lea sunt Tõnu Õnnepalu și Andrus Kivirähk, care utilizează elemente de folclor și mitologie estone, deformându-le până în domeniul absurdului și grotescului. Cinematografia estonă a apărut în 1908 cu producția unui material de știri despre vizita regelui Suediei Gustav al V-lea la Tallinn. Prima transmisiune publică televizată în Estonia s-a
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
merg pe malul unei ape curgătoare și rostesc descântecul: “Sară bună, apa curgătoare și mirositoare / Ți-am adus pita și sare “. Din 1982 a intrat în tradiția borșenilor că în ziua de 24 iunie să se organizeze Festivalul Național de Folclor “Nopți de Sânziene”. Un alt festival renumit în această zonă este Festivalul Internațional de Folclor “HORA LA PRISLOP”. Înființat în anul 1968, acest festival reunește interpreți și ansambluri folclorice din trei județe (Maramureș, Bistrița-Năsăud și Suceava) și se desfășoară în
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
Ți-am adus pita și sare “. Din 1982 a intrat în tradiția borșenilor că în ziua de 24 iunie să se organizeze Festivalul Național de Folclor “Nopți de Sânziene”. Un alt festival renumit în această zonă este Festivalul Internațional de Folclor “HORA LA PRISLOP”. Înființat în anul 1968, acest festival reunește interpreți și ansambluri folclorice din trei județe (Maramureș, Bistrița-Năsăud și Suceava) și se desfășoară în Pasul Prislop în luna august. Costumul femeiesc se compune din năframa în diferite culori, zgărdan
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
articolul "Monumente istorice de pe valea Oltețului" evocă și biserica schitului cu haiducii lui Iancu Jianu, care s-au retras aici și s-au călugărit după ce căpitanul s-a lăsat de haiducie, în anul 1818. Acest fapt este confirmat și de folclorul local, schitul fiind cunoscut ca Schitul Haiducilor. Din punct de vederea arhitectonic, mânăstirea se caracterizează printr-o construcție de cărămidă, ziduri groase de 70 cm, în formă de navă. Este compartimentată în altar, naos și pronaos. Catapeteasma este din zid
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
TV regionale. Tv Europa Nova Timișoara Grila de programe este de format general și se adresează tuturor categoriilor de telespectatori. TV EN are emisiuni de cultură, sănătate, pe teme rutiere, economice, talk-show-uri, emisiuni de dedicații muzicale (muzică populară), emisiuni de folclor, administrație, politică - transmise în direct. Știrile ocupă un loc important în grila postului, implicarea în soluționarea problemelor comunității locale constituind o temă permanentă. Timp de 12 ani consecutiv, TV EN a transmis în direct „Telemaratonul Speranței”, spectacol destinat strângerii de
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
discuri alcătuiesc fondul bibliotecii. M.N.A. este editorul Colecției "Bibliotheca Romaniae Historiae Agriculturae" (seriile "Din Istoria Exploatațiilor Agricole", "Etnologie" și "Patrimoniu"). M.N.A. este afiliat la organisme internaționale aparținând de UNESCO (Asociația Internațională a Muzeelor de Agricultură, Asociația Internațională de Etnologie și Folclor, Organizația Internațională de Arte Populare). Din decembrie 2002, prin Legea Muzeelor, Muzeul Agriculturii din România a devenit Muzeu Național. Principalele biblioteci ale orașului sunt: Fiecare instituție de învățământ deține biblioteci proprii. Cel mai important Centru este Centrul Cultural sub numele
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
se stabilească și aici, proces care s-a încheiat în jurul anului 1960. Preocupați de creșterea animalelor, în special oi, dar și de comerț sau finanțe, aromânii (machedonii - în vorbirea localnicilor) au fost integrați armonios în comunitatea slobozeană, spiritul lor cooperant, folclorul și obiceiurile lor făcând casă bună cu spiritualitatea locală. În anul 2005, în Slobozia erau recenzați 920 de aromâni, ei grupându-se aproape toți în jurul unor familii cunoscute în oraș: Sărăcăceanu, Papacioc, Malama, Hristu, Tașcu, Caracostea, Cutulea, Carniciu, Bala, Anagnoste
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
discuri alcătuiesc fondul bibliotecii. M.N.A. este editorul Colecției "Bibliotheca Romaniae Historiae Agriculturae" (seriile "Din Istoria Exploatațiilor Agricole", "Etnologie" și "Patrimoniu"). M.N.A. este afiliat la organisme internaționale aparținând de UNESCO (Asociația Internațională a Muzeelor de Agricultură, Asociația Internațională de Etnologie și Folclor, Organizația Internațională de Arte Populare). Din decembrie 2002, prin Legea Muzeelor, Muzeul Agriculturii din România a devenit Muzeu Național. Din vechea ctitorie se mai păstrează turnul clopotniței - partea inferioară - și zidul înconjurător, mănăstirea fiind reparată și refăcută de egumenul Gavril
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
gigantică, Sala Mică, Sala Oglinzilor, Biblioteca Orășenească. La exterior, palatul este împodobit cu mozaicuri și basoreliefuri în bronz și piatră, fresce și vitralii de o reală valoare artistică, care prezintă pe lângă personalitățile marcante a culturii maghiare și legende, mituri din folclorul maghiar din Transilvania. Pe scena din Sala Mare au fost prezenți artiști ca Béla Bartók, Pablo Cassals, Jan Kubelik, George Enescu sau David Fiodorovici Oistrah. Primul teatru permanent din Târgu Mureș, Teatrul Secuiesc, și-a început activitatea pe data de
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]