9,375 matches
-
mă purta prin păduri și mai multe sate. în drum voi întâlni localitatea Samos unde există un impresionant complex monastic benedictin. Am admirat sobrietatea și robustețea zidurilor bisericii și ale celorlalte clădiri, înalte, din piatră, ce vorbesc despre vremuri de glorie și putere materială a bisericii. Era ora 8, dar ușile bisericii erau încă închise, așa că m-am mulțumit numai cu admiratul din exterior și am plecat mai departe. Sunt frumoase și de apreciat și gardurile mănăstirii care poartă în fierul
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
pe toate. Escorialul era, în gândirea mea, pentru Spania ceea ce reprezenta Versailles pentru Franța sau Ermitajul pentru Rusia, sau Peleșul pentru România. Mănăstirea Regală San Lorenzo este un simbol al aspirațiilor culturale ale coroanei Spaniei din epoca sa de maximă glorie. Mănăstirea a fost inițial destinată călugărilor ordinului Sfântului Jerome, iar biserica mănăstirii a fost Panteonul Împăratului Carol al V-lea, al soției sale și al fiului lor, regele Filip al II-lea. Carol Quintul, personalitatea cea mai complexă a imperiului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
ne-au precedat, a zbaterilor lor În tumultul vieții, a dăruirilor totale profesiunii și specialității pentru care s-au format. Permiteți-mi deci, ca 1a acest moment aniversar al vieții mele, laudele pe care mi le aduceți să le Închin gloriei lor, ca o pioasă recunoștință pentru tot ceea ce ne-au dăruit. Să nu vă mirați deci dacă voi adresa un Magna cum laude Părinților Medicinii Veterinare: Marelui HIPPOCRATE din COS, care a descris unele boli ale bovinelor și ale ovinelor
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
Titanic șvaițer. Momente și schițe" (1997, schițe); "Supraviețuitorul și alte poeme" (1997; poezie) ; "Complicitate" (1998; poezie); "Goliath" (1999, proză scurtă); "Îngerul căzut" (2001, poezie) ; "Bătrânul și Marta", (un romanț și câteva povestiri, 2002; "România pe înțelesul tuturor" (proză politică, 2003); "Gloria milei" (2003; poezie); Ce rost are să trăiești în România tranziției?" (2004; eseu social-politic); "Podul" (2004, teatru); "Tinerețe fără bătrânețe și sentimentul tragic al timpului" (eseu, 2004); "Părintele Iustin Pârvu și morala unei vieți câștigate" (2005); "Poezii alese" (2006); "O dramă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
contează cel mai mult, nu lucrez după tipare, stau departe de clișee și nu ascult de vreo modă, fac ce mă taie capul. Faci publicistică, scrii editorial la un ziar din Botoșani. De ce o faci? Pentru bani? Din sete de glorie locală? Ca să te "răcorești" în contextual sufocării globaliste, a incoerențelor politice, morale și sociale de la noi? Pe dracu'! N-o fac nici din plăcere și nici pentru glorie, o astfel de glorie este una artificială, o fac pentru bani, și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
un ziar din Botoșani. De ce o faci? Pentru bani? Din sete de glorie locală? Ca să te "răcorești" în contextual sufocării globaliste, a incoerențelor politice, morale și sociale de la noi? Pe dracu'! N-o fac nici din plăcere și nici pentru glorie, o astfel de glorie este una artificială, o fac pentru bani, și apoi, ăsta-i singurul mod de a-i determina pe politicieni să te ia în seamă. De când scriu editoriale am ajuns la concluzia că pe un politician cel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
De ce o faci? Pentru bani? Din sete de glorie locală? Ca să te "răcorești" în contextual sufocării globaliste, a incoerențelor politice, morale și sociale de la noi? Pe dracu'! N-o fac nici din plăcere și nici pentru glorie, o astfel de glorie este una artificială, o fac pentru bani, și apoi, ăsta-i singurul mod de a-i determina pe politicieni să te ia în seamă. De când scriu editoriale am ajuns la concluzia că pe un politician cel mai mult îl supără
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
unii nu și-au pierdut cu totul speranța, încearcă să mă pună pe drumul bun. Firește, știu și eu că orice sfat neurmat produce dezamăgire. Așa că, de fapt, cam ăsta e capitalul pe care-l strâng eu și nu cine știe ce glorie a autorității. Nici "ordine" prin ierarhii n-am prea făcut. Judecățile mele nu sunt parte a unei campanii ori a unui program. Ele nu vin din opțiunea pentru o direcție, pentru vreo generație sau pentru vreo școală. Partea bună (dacă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Nu cred în aceste centre și în acele caste care acordă diplome și medalii unor oameni prea ahtiați să și le pună în piept sau deasupra patului unde dorm. Unii au pretenția că sunt statui în viață, muzeografi ai propriei glorii, ceea ce mă face să râd cu poftă, dar și să mă întristez: e ceva în ei ce suferă după iubire și o înlocuiesc astfel cu foamea de onoruri. E un dezacord uneori marcant între literatura foarte bună pe care, unii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
acolo se reunește elita românească din toate domeniile. Mirajul capitalei nu-i bântuie doar pe români, e prezent peste tot în lume. Lumea roiește la un semn nevăzut al prestigiului arborat în locuri vizibile. Unde sunt banii poate veni și gloria sau măcar recunoașterea. Numai că românii reușesc, nu știu cum, să facă provincie adesea și din locurile unde aceasta ar trebui epurată. Totuși, Țuțea avea dreptate: dacă te plimbi câteva ore prin București dai la tot pasul de oameni deștepți. E apanajul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
cu capul sub apă. Crezi că e o virtute să nu fii înțeles de cititori? Nu cumva sub această șmecherească și repetată aserțiune se ascund cel mai bine veleitarii? Baudelaire ar fi spus că poetul își face un titlu de glorie din a nu fi înțeles. Se referea, probabil, la tipologia poetului facil, prea facil ca să fie individualizat, prea popular ca să nu dea de bănuit. Ermetismul, pe care unii îl traduc cu încâlceala, a făcut ravagii și la noi, iar vorbitul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
nu existau personaje, nici întâmplări, ci doar niște fantasme vagi. Acum nu se mai debutează. Știu o fetiță din Băile Herculane care în clasa a cincea are vreo șase-șapte cărți publicate, nu le mai ține șirul. Nici un tânăr aspirant la gloria deșartă a literaturii nu mai așteaptă înfrigurat o gazetă pe tarabe, el scriindu-și poeziile direct pe saituri și publicându-și cărțile când i se năzare, de cele mai multe ori neinteresându-l deloc, dar deloc, părerea vreunui critic. Văd tineri scriitori
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
putea zidi în mine urât, și au fost multe încercări de acest fel. Aș putea spune că nu eu am descoperit-o pe ea, ci ea m-a descoperit pe mine. N-am îmbrăcat prea curând fastele ei haine de glorie, nici acum nu mă copleșesc aureolele sale, însă știu foarte bine de ce n-am părăsit-o așa cum se întâmplă adesea, chiar dacă uneori am pierdut sau am lăsat să-mi dispară din cale fericirile care-i fac pe unii stâlpi ai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
am fi putut umili și supăra rău în mormânt pe marele poet. Monopolizat de comuniști, după ce a fost ținut pe margine și dat cu picătura ideologică, Eminescu risca să fie preluat și transformat în capital de către urmașii comuniștilor care fac glorie la Botoșani. Nu aici s-a născut jignitorul slogan fesenist "Țara lui Eminescu votează cu Iliescu". Și atunci trebuiau separate scopurile de mijloace. Eminescu nu trebuia să devină un astfel de scop, sau mai curând un mijloc de a ajunge
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ele. Eu chiar nu m-am jucat de-a scrisul, de-a hazardul. Mi-am dedicat viața scrisului. Am făcut sacrificii mult prea mari ca să-mi permit să ratez acest culoar în care m-am înscris, nu să gâfâi după glorie, nu să fiu în topuri de o zi sau de un an, nu să fiu pe lista lui cutare sau lui cutare, ci să pot spune că mă aflu acolo unde literatura se află. Mi-am ratat, în schimb, o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
vă răspund punctual, mă gândesc la "Imn vieții", din volumul meu de debut, Un trandafir învață matematica, pe care îl reproduc: "O, moarte, dezrobire prea-nceată/ în diminețile mele încă tânjind/ după dragoste.// Adesea mă simt o relicvă/ a unei glorii creându-și/ din nevăzut o nouă viață umilă.// Un os într-un muzeu descriind/ curbe de sânge în spațiu.// O monedă ce n-a capitulat/ nici în osânda trândăviei.// O, moarte, dezaprobare tăcută/ a tot ce-am făcut/ și totuși
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
aristocratice bresle. Am prieteni pentru care banii aparțin celui mai elocvent onirism. Ce aș face dacă aș avea bani mulți? I-aș cheltui cu dragă inimă, cu teama că nu-i pot cheltui pe toți în această viață. Poate fi gloria postumă o țintă pentru un artist? Ce înseamnă înțeles-neînțeles în artă, în literatură? În poezie, totul e de înțeles. Parafrazând o propoziție scrisă de Paul Ricoeur, spun că poezia dă de înțeles. Riști o imagine/ profeție despre literatura română de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Una la mână: Dacă acceptăm speculara ta metaforă in praesentia, apoi în oglinda-capcană or pătruns mai cu seamă Muntenii, ceva Ardeleni și prea puțini Moldavi, reținuți, aceștia, în mrejele Pescarului din Ipotești, unde consumă balade populare și se îmbată cu gloria trecutului idilizat. Or... eu găsesc ușure că nu s-au estompat încă osebirile caracteriale și/ sau comportamentale dintre subiecții celor trei provincii istorice. Antiunioniștii basarabeni strigă în gura mare că nu vor aglutinare cu "Țiganii de la Bucale", imagologia ne învață
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
scris în tăcerea sa de 30 de ani, de sub calota de gheață a comunismului, inclusiv cel postdecembrist. Dar mai cunoști vreun caz similar în cultura română, ca un scriitor tânăr să se retragă din literatură din scrupule morale, sacrificându-și gloria atât de ademenitoare doar pentru a-și păstra conștiința curată, și doar doi ani de prezență publică impecabilă să provoace o amintire aproape de neșters? Un caz oarecum similar ar mai fi poate Viorel Padina, și el cu un destin ieșit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
modul religios, al unui surogat de religie, desigur, adulatorii smulgeau înnebuniți hainele de pe el, mame cu fiice feciorelnice de mână veneau să se ofere plângând de fericire ospățului nupțial al zeului care poate totul, fascinate de spectacolul măreției, puterii și gloriei lui, într-o țară în care nimic nu mai era posibil, adolescente rebele fugeau de acasă, sărind pe geam din camerele în care le încuiaseră părinții, și se îndesau în boxele marilor difuzoare, în trailerele nocturne cu stațiile și sculele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
adevăr și lumină. Viața mea ar putea fi rezumată pe scurt și astfel: Tata ucis în închisoarea din Sighet, mama trăind toată viața în singurătate, despărțită de propriii copii, soră-mea Ileana, retrasă cu totul din viața publică și refuzând gloria literară doar ca să-și poată salva sufletul și crește și ea copiii, iar eu târându-mă cum am putut, cu soția și cei patru copii ai mei, într-o istorie atât de ostilă, făcând compromisuri doar cât să pot respira
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Meu e dulce tot. Iisuse Fiul meu iubit Dar Sâmbătă unde vei fi? „Boabe de grâu“ atunci Eu sunt Din nou mă nasc Eu din pământ Iisuse Fiul meu iubit Duminică unde vei fi? Port Steagul de Învingere Împodobit cu glorii O, Iisuse Domnul meu Profetul din Nazaret. (Auzită de la o creștină din satul Bajura jud. Botoșani) Lume, Lume 15.01.2007 Lume, lume sora mea Ce mă dușmănești așa? Lume ce mă dușmănești Tu nu știi că mă rănești? Nu
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
viran. Cei tineri trec nepăsători și doar cei trecuți de prima tinerețe se opresc de multe ori, privesc în gol, iar uneori o lacrimă stingheră scapă din strânsoarea pleoapelor. Sunt printre cei puțini ce își mai amintesc de perioada de glorie a fabricii, ce ocupa cândva hectarele acum pustii. Fiindcă, într-adevăr, ultimul deceniu a coincis cu dispariția fizică a ceea ce mulți nu credeau să dispară, sau, cu mândrie numeau, „citadela industriei ieșene”... De ce o nouă carte despre fostele Ateliere Nicolina
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
anul în care a fost acordată amnistia tuturor deținuților politici din închisorile regimului Gheorghe Gheorghiu-Dej); cea de-a doua, începută din 1964, o epocă a refulărilor naționalismului de sorginte comunistă, s-a desfășurat până în momentul prăbușirii regimului Ceaușescu. Perioada de glorie a Atelierelor Nicolina a fost invariabil legată de ascensiunea noului regim politic în România. Mai întâi s-a schimbat numele fabricii, care a devenit, pe rând, Atelierele de Reparații Material Rulant din Iași (Atelierele RMR), apoi i s-a adăugat
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
fiu și asta pe parcurs, dar și mai... Acestea erau studiile, dar în afară de studii, propriu-zis, se... cum să spun ?... Ajuta... Poate o să-mi puneți întrebarea poate nu, a contribuit și nu fac din asta - cum să zic ? - un titlu de glorie, faptul că am fost membru de partid, lucru pe care nu l-am solicitat niciodată, dar pe care a trebuit să-l îndeplinesc, mă rog, că act de prezență socială, în calitate de student eminent, cum - am să spun fără modestie - că
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]