12,265 matches
-
manuscrits des bestiaires: traditions antiques et inteprétations médiévales, în vol. Cornes et plumes dans la littérature médiévale, sous la direction de Fabienne Pomel, Presse Universitaire de Rennes, Rennes, 2010, p. 136. 345 Citez din notele la Exodul, traducere din limba greacă de Ion Pătrulescu, introducere de Alain le Boulluec și Pierre Sandevoir, note de Alain le Boulluec, Pierre Sandevoir și Ion Pătrulescu, în vol. Septuaginta, vol I, ed. cit., p. 285: "Reprezentările lui Moise cu coarne derivă din Vulgata care, asemnea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Pars III. Leviticus, volum întocmit de Vasile Arvinte, Ioan Caproșu, Elsa Lüder, Paul Miron, Eugen Munteanu, îngrijirea editorială a volumului de Vasile Arvinte și Ioan Caproșu, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 1993, p. 97. 453 Leviticul, traducere din limba greacă de Eugen Munteanu, introducere de Eugen Munteanu, note de Eugen Munteanu, Paul Harlé și Didier Pralon, în vol. Septuaginta I, coordonat de: Cristian Bădiliță, Francisca Băltceanu, Monica Broșteanu, Dan Slușanschi, în colaborare cu pr. Ioan-Florin Florescu, Colegiul Noua Europă și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
pre vreunul că își închide ochii sau dacă aceștia i se umezesc, îl azvârle din cuib ca pe un bastard și un degenerat. Îl crește mai departe doar pe cel a cărui privire rămâne fixă." 468 Psalmii, traducere din limba greacă, introducere și note de Francisca Băltăceanu și Monica Broșteanu, în vol. Septuaginta, IV/ 1, p. 255. 469 Fiziologul latin, p. 19. 470 Louis Charbonneau-Lassay, op. cit., p. 74-77. 471 Ierarhia cerească, în vol. Sfântul Dionisie Aeropagitul, Opere complete și Scoliile Sfântului
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Malachia, 3, 20: "Și pentru voi, care vă temeți de numele Meu, va răsări soarele dreptății și vindecare pe razele-i înaripate. Și veți ieși și veți zburda ca vițelușii cei abia sloboziți din legături." Cf. Malachia, traducere din limba greacă de Cristian Gașpar, introducere de Ontiel Vereș, în vol. Septuaginta, V, volum coordonat de Cristian Bădiliță, Francisca Băltăceanu, Monica Broșteanu și îngrijit de Smaranda Bădiliță, Colegiul Noua Europă și Editura Polirom, București, Iași, 2009, p. 590-591. Fiziologul trebuie să fi
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
creațiilor omenești, atât a celor naturale, cât și a celor supranaturale. De exemplu, societățile primitive își justifică existența prin primele narațiuni despre creația omului, pe care le găsim la popoarele Mesopotamiei (cf. Epopeea lui Ghilgameș) sau chiar în Geneză. Mitologia greacă, cu zeii și eroii ei, constituie fundalul pe care se desfășoară epopeile homerice. Din acest trunchi primordial al imaginarului se hrănesc majoritatea povestirilor și a romanelor actuale de fantasy. Toate acestea pot părea destul de îndepărtate de SF, dar, după cum subliniază
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
dea comunica ceva. Deci cum, atunci când ne aflăm în fața "celorlalți", să ne dăm seama dacă fac dovada omenescului, dacă nu încercând să comunicăm cu ei? Grecii stabiliseră o limită între ei și "barbari" văzuți ca non-ființe pentru că nu vorbeau limba greacă. Dar nu e întotdeauna la fel de simplu. Drept dovadă, toate trucurile inventate de autorii de călătorii imaginare, de utopii sau povestiri SF pentru a încerca să găsească o soluție la această problemă. Originea problematizării trebuie, poate, căutată chiar altundeva, în raporturile
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
imaginare de întâlniri și de "alte" limbaje. 1.2. Propunerile de altădată ale literaturilor imaginarului Pe Lună, Dyrcona, eroul lui Cyrano de Bergerac, întâlnește două tipuri de "ființe diferite". Pe de o parte, un daimon, cu care schimbă, în limba greacă, numeroase opinii. Acest daimon îi arată că, pe Lună, se găsesc două tipuri de limbaje, ambele fără cuvinte. Limbajul "celor puternici" este asemănător cu muzica, astfel încât o discuție poate fi continuată prin folosirea instrumentelor, iar o controversă teologică poate conduce
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
latini a căror amintire o păstrăm, 276 nu sunt decât simple nume; de la 352 nu posedăm decât câteva fragmente; doar de la restul de 144 (numai 20%, deci) s-au păstrat una sau mai multe opere. Dacă ne referim la literatura greacă, cu o tradiție medicală mult mai mare, situația este încă și mai grea. Există mulți autori menționați în sinteze făcute în secolele III î.Ch. - III d.Ch., de la care nu s-a păstrat nici un rând. În acest context, imaginea pe
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
studiat cei mai mari oameni de știință ai vremii, veniți atât din cetățile grecești (Aretaeus din Cappadocia, Galen din Pergam și alții), cât și din orașele arabe. Ca cel mai activ centru de cultură al timpului, a făcut din limba greacă „lingua franca” a elitelor științifice, care mult mai târziu a fost înlocuită de limba latină. Prima lovitură dată acestui centru s-a petrecut în anul 48 î.Ch., când Biblioteca a fost incendiată în cursul evenimentelor ce au însoțit sosirea
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
în secolul VII. Se dovedește așadar că cel mai constant dușman al științei, care este purtătoarea progresului civilizator, a fost (și probabil că mai este încă) fanatismul religios, indiferent din ce direcție ar veni el. Simbioza și continuitatea dintre medicina greacă și cea romană Joncțiunea dintre cultura elenistică și cea romană a avut două importante puncte de sprijin. Primul datează din perioada lui Scipio Cornelius (185-129 î.Ch.), fiul adoptiv al lui Scipio Africanul. Din 168, Scipio va lega o durabilă
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
Joncțiunea dintre cultura elenistică și cea romană a avut două importante puncte de sprijin. Primul datează din perioada lui Scipio Cornelius (185-129 î.Ch.), fiul adoptiv al lui Scipio Africanul. Din 168, Scipio va lega o durabilă prietenie cu istoricul grec Polibiu (200-120 î.Ch.), adus ostatic la Roma, care va exercita o puternică și pozitivă influență asupra sa. Prin așa-zisul „Cerc Scipionic”, Scipio va promova cultura greacă la Roma, preluând idealurile cele mai înalte ale acesteia. Un rol important
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
Scipio Africanul. Din 168, Scipio va lega o durabilă prietenie cu istoricul grec Polibiu (200-120 î.Ch.), adus ostatic la Roma, care va exercita o puternică și pozitivă influență asupra sa. Prin așa-zisul „Cerc Scipionic”, Scipio va promova cultura greacă la Roma, preluând idealurile cele mai înalte ale acesteia. Un rol important în promovarea elenismului la Roma l-a avut, înaintea lui, Livius Andronicus (284-204 î.Ch.), inventatorul artei traducerii, cel care a tradus pentru prima dată Iliada lui Homer
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
de la filosoful epicurean Philon din Larisa (conducătorul Academiei din Atena), refugiat în 88 î.Ch. la Roma, și de la stoicul Diodotos, pe care îl va găzdui și de care îl va lega o lungă și frumoasă prietenie. Legătura cu civilizația greacă se va face și prin vizita pe care Cicero o întreprinde la Atena și în cetățile grecești din Asia Mică, unde cunoaște mari oratori ai timpului, care îi vor influența fundamental cariera publică (de om politic și orator fără pereche
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
își vor găsi un exemplu aproape ideal în împăratul Octavian Augustus (60 î.Ch. - 14 d.Ch.) și, ceva mai târziu, în Marc Aurelius („împăratul filosof”), cel care își va scrie opera cea mai de seamă, „Către sine însuși”, în limba greacă. Se poate afirma că Cicero, prin promovarea idealurilor de cultură în societate, poate fi considerat ca marele precursor al „umaniștilor” de mai târziu. În medicină, joncțiunea greco-romană a fost magistral realizată de Galen, cel care s-a format la școlile
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
cărui medic personal a fost. La Roma a practicat o vreme medicina și Aretaeus. Totuși, prima versiune latină a operelor lui Hipocrate a apărut la Roma abia în 1525 (traducător Flavio Calvo). La Veneția, în 1526, va fi retipărită versiunea greacă a acelorași lucrări. După declinul Imperiului Roman de Apus, timp de aproape un mileniu, nefasta interferență a Bisericii cu știința (considerată cel mai puternic dușman al său și generatoare de eretici buni de ars pe rug) va conduce la o
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
că a fost născut printr-o intervenție cezariană (de unde îi derivă și numele). De altfel, la Pompei a fost găsit un adevărat arsenal cuprinzând instrumentar chirurgical și obstetrical, sugerând că în plan practic, medicina romană a depășit cu mult medicina greacă, rămasă suverană în descrierea bolilor și întocmirea conceptelor filosofico-medicale. Medicina romană a fost aproape în totalitate tributară celei grecești. În anul 219 î. Ch., Archagatus a fost primul medic grec care s-a stabilit la Roma, unde a deschis o
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
în plan practic, medicina romană a depășit cu mult medicina greacă, rămasă suverană în descrierea bolilor și întocmirea conceptelor filosofico-medicale. Medicina romană a fost aproape în totalitate tributară celei grecești. În anul 219 î. Ch., Archagatus a fost primul medic grec care s-a stabilit la Roma, unde a deschis o farmacie lângă Forul Roman. Iulius Cezar va stimula afluxul de medici greci, scutindu-i de impozite. Sorano din Efes (98-138) va fonda la Roma disciplina de obstetrică. Dintre personalitățile medicale
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
a fost aproape în totalitate tributară celei grecești. În anul 219 î. Ch., Archagatus a fost primul medic grec care s-a stabilit la Roma, unde a deschis o farmacie lângă Forul Roman. Iulius Cezar va stimula afluxul de medici greci, scutindu-i de impozite. Sorano din Efes (98-138) va fonda la Roma disciplina de obstetrică. Dintre personalitățile medicale romane, trei s-au remarcat în mod deosebit. Cornelius Aulus Celsus (secolul I d. Ch.) scrie o valoroasă lucrare enciclopedică „De medicina” („Despre
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
circa 600 de remedii terapeutice, cele mai multe de origine vegetală. Redă cu această ocazie și numele unor plante folosite ca medicament în Dacia. Este cea mai importantă sursă în materie de „chimie” și farmacologie antică. Ea păstrează informații despre numeroși medici greci ale căror lucrări în domeniul farmacologiei au dispărut (Nicoandru, Mantias, Apolodor, Heraclide din Tarent, Cratevas și alții). Pliniu cel Bătrân (24-79 d.Ch.) a realizat și el o lucrare de tip enciclopedic, intitulată „Istoria naturală”, în 37 de cărți (volume), care
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
se vorbea despre diabet. Aetius menționează diabetul, caracterizat prin sete intensă, fără febră, cu polifagie și slăbire, uscăciunea pielii și alte semne. Caelius Aurelianus (secolul V) realizează un compendiu medical în latină, „Despre bolile acute și cronice”, tradus după autorul grec Soranus din Efes (secolul I-II d.Ch.). Alexandru din Tralles (525-605 d.Ch.), medic grec, publică lucrarea „Douăsprezece cărți de medicină”, tradusă apoi și în limbile latină și arabă. Este considerat cel mai mare medic de la Galen până la renaștere. A călătorit
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
polifagie și slăbire, uscăciunea pielii și alte semne. Caelius Aurelianus (secolul V) realizează un compendiu medical în latină, „Despre bolile acute și cronice”, tradus după autorul grec Soranus din Efes (secolul I-II d.Ch.). Alexandru din Tralles (525-605 d.Ch.), medic grec, publică lucrarea „Douăsprezece cărți de medicină”, tradusă apoi și în limbile latină și arabă. Este considerat cel mai mare medic de la Galen până la renaștere. A călătorit mult și a practicat medicina atât în Bizanț cât și la Roma. Spirit critic
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
lor depinzând de contextul istoric, la care ne vom referi pentru a putea înțelege mai bine complexitatea dezvoltării societății în perioadele cele mai tulburi ale Europei. Medicina în Orientul Apropiat După ce antichitatea străveche (chineză, egipteană și indiană) și cea veche (greacă și romană) au trecut de apogeul lor, a urmat o perioadă destul de tulbure, denumită „Evul Mediu”, încă nedefinită precis ca debut și ca sfârșit. În plus, termenul de Renaștere, care s-a dorit a marca trecerea la epoca modernă, se
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
și evrei erau foarte active. Pe acest fond, la Bagdad, în timpul lui Harun al-Rashid și continuând în vremea califatului fiului său al-Ma’mum (813-833), a fost declanșată o mare acțiune de traducere a lucrărilor filosofice și medicale din limba greacă. Medicul arab de religie creștină Hunayn Ibn Isac (numit în Europa Johanitius), care a trăit între 809 și 877, a străbătut Imperiul Bizantin în căutarea tratatelor lui Galen, din opera căruia, împreună cu elevii săi, a tradus în limba arabă nu
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
și răspunsuri”. După 100 de ani de traduceri și de publicări ale unor lucrări originale, către 850, Rabban al-Tabari a scris prima sinteză medicală, intitulată „Paradisul înțelepciunii”, care adună la un loc cunoștințe arabe, persane, grecești și indiene. Dintre autorii greci, sunt prezentate sinteze din Hipocrate, Galen și Dioscordie. Cel mai mare medic și filosof persan al timpului a fost al-Razi (865-925), cunoscut sub numele de Rhazes. El a lăsat în urmă circa 200 de tratate. „Cartea Mansuriană de Medicină” în
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
a fi redescoperită de Miguel Servet și Realdo Colombo. Al-Latif publică în 1225 și o lucrare dedicată diabetului, în care sunt menționate diferite tratamente folosite în acea vreme. Sunt făcute, de asemenea, referiri importante la diabet, așa cum apar în literatura greacă și arabă. Medicina arabă din Cordoba (Califatul de Apus) Impactul a două mari culturi (europeană și arabă), care a avut loc în Spania, a născut o civilizație înfloritoare. La începutul secolului XI, Cordoba avea un milion de locuitori, 300 de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]