7,663 matches
-
indemnisation ; il fournit à la personne désignée comme responsable la justification de l'obligation d'indemnisation imposée par la causalité directe ou indirecte; il confirme à la victime son sentiment de justice et d'équité, atténuant, le cas échéant, son instinct vindicatif. Vue de cette perspective, la faute ne peut être, à la fois, condition et fondement de la responsabilité, parce que de cette manière le droit de la responsabilité trouverait en lui son propre fondement, se détachant de la morale, ce qui n
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
puternice, dar temporare care li se opun adesea. Ființele inteligente, a concluzionat el, ar încerca, în mod natural, s] creeze reguli care s] protejeze prioritatea primului grup. Drept urmare, s-a gândit c] este extrem de probabil că „orice animal, înzestrat cu instincte sociale bine conturate, s] dobândeasc], inevitabil, un simț moral sau conștiinț], imediat ce forțele sale intelectuale se dezvolt] la fel de mult sau aproape la fel de mult că la om” (Darwin, 1859, p. 72). Astfel, „instinctele sociale - principiul primordial al constituției morale umane - cu ajutorul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este extrem de probabil că „orice animal, înzestrat cu instincte sociale bine conturate, s] dobândeasc], inevitabil, un simț moral sau conștiinț], imediat ce forțele sale intelectuale se dezvolt] la fel de mult sau aproape la fel de mult că la om” (Darwin, 1859, p. 72). Astfel, „instinctele sociale - principiul primordial al constituției morale umane - cu ajutorul forțelor intelectuale active și al efectelor obișnuinței, ar duce, în mod natural, la Regula de Aur, «Poart]-te cu ceilalți așa cum ai dori că ei s] se poarte cu tine», care st
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Cu toate c] Mencius își afirm] în mod liber ideile, el evit] formularea unei teorii normative în acest sens. Orientarea în funcție de orice expresie etic] inventat] determin] formarea a dou] „fundamente” ale comportamentului propriu: pe de o parte, încrederea în propriile instincte morale, iar pe de alt] parte, încercarea de a schimba aceste instincte pentru a fi în concordant] cu un model lingvistic sau cu un tao explicit. Acest lucru nu face decât s] diminueze său s] altereze instinctele etice native. Ulterior
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
formularea unei teorii normative în acest sens. Orientarea în funcție de orice expresie etic] inventat] determin] formarea a dou] „fundamente” ale comportamentului propriu: pe de o parte, încrederea în propriile instincte morale, iar pe de alt] parte, încercarea de a schimba aceste instincte pentru a fi în concordant] cu un model lingvistic sau cu un tao explicit. Acest lucru nu face decât s] diminueze său s] altereze instinctele etice native. Ulterior, dezvoltarea lor nu mai poate fi stimulat] prin analiza unor criterii diferențiale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
încrederea în propriile instincte morale, iar pe de alt] parte, încercarea de a schimba aceste instincte pentru a fi în concordant] cu un model lingvistic sau cu un tao explicit. Acest lucru nu face decât s] diminueze său s] altereze instinctele etice native. Ulterior, dezvoltarea lor nu mai poate fi stimulat] prin analiza unor criterii diferențiale, la fel cum nu putem forță o plant] s] creasc] mai repede tr]gând de tulpina ei. 2. Lao Tzi: doctrina caracterului primar înn]scut
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
voluntar s] aib] o legatur] sexual], ei creeaz] obligații reciproce pe baza nevoii și aștept]rilor respective. Noi interacțion]m sexual cu altii pentru a ne satisface anumite dorințe pe care nu ni le putem îndeplini noi înșine (spre exemplu, instinctul reproductiv, dorința de pl]cere, de dragoste și intimitate și de aprobare din partea celorlalți, precum și alte porniri mai puțin l]udabile, cum sunt agresiunea, supunerea și dominarea). Aceast] poziție recunoaște explicit c] activit]țile sexuale sunt evaluate moral prin prisma
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
un conflict moral nu pot avea dreptate în aceeași m]sur] și exist] doar un singur adev]r despre subiectul în discuție. Aceast] concepție este atat de comun] încât l-a determinat pe William James s] ne numeasc] „absolutiști din instinct” (1948). Termenul „universalism” va fi folosit în cele ce urmeaz] deoarece „absolutism” este folosit nu doar pentru a se face referire la negarea relativismului moral, dar și la concepția c] unele reguli sau datorii morale sunt absolute f]r] excepție
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
că aceasta se referă la sentimente care se regăsesc în toți indivizii, în toate conștiințele vezi capitolul anterior. 43 Reziduurile nu pot fi observate direct, ci sunt un fel de forțe ce potențează acțiunea umană; la baza reziduurilor se află instincte, sentimente, stări de spirit vezi și Bădescu (1994); O'Dea (1955) sau Aspers (2001). 1 Anunțată de fapt la sfârșitul celui de-al treilea capitol. 2 Ceea ce Garfinkel (1967:68) numea cultural dopes. 3 Cunoscută în sociologie și sub numele
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
cînd alexandrinismul nu cotropise încă, magistral și definitiv, gestica generală a rafinatului dandy al picturii. Timpurie, dar pînza atestă deja instaurata "fraîcheur", prospețime care avea să decidă întregii opere marca definitivă. Un peisaj răcoros, în plină vară. În fine, cu instinct detectiv, nu-mi pot reprima curiozitatea de-a vedea ce ascunde dosul tabloului. Întîi, chestiune tehnică. În obiceiul lui Pallady, pictura stă pe o pînză cașerată pe carton. De altfel, poteca din peisaj a rămas așa, nepictată, cu albul grundului
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
manifestare. Învierea va fi, și ea, alt prilej. - adolescenți, dar și copii, cu apucături de japițe decerebrate și cinice bîntuie de cîteva săptămîni trotuarele și cu poftă împrumutată probabil și de la sîngeroșii killeri t.v., dar mai ales din propriul instinct primar, detonează pe furiș cel mai adesea în preajma vîrstnicilor cu vădita intenție de a traumatiza - te uiți la aceste specimene și-ți dai seama cît de subnutrite sînt (nu numai intelectual, ci... stomacal pur și simplu); ultimul bănuț (provenit de unde
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
talia eruditului Steve, m-am "descărcat", am avut privilegiata ocazie de a-mi mărturisi "trădarea" picturii în favoarea literaturii, ceea ce cu distinșii mei colegi de breaslă n-aș putea-o face. Din cel puțin două motive: 1. interlocutorul (plastic) ținîndu-se, din instinct, departe de capcana literară; 2. același interlocutor avînd, nativ, precaute rețineri culturale. Dacă în ce mă privește situației îi mai atașez și cealaltă componentă... narativă, cea contaminată oarecum politic, de care, blestemat, nu mă pot desprinde (narațiile politicale ale momentului
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
climat, individul (cu diplomă de institut) știe/ simte că doar cu bruma lui de artă nu-și poate ostoi poftele lui prealumești. Și-atunci își caută coridoare unde ar putea evolua profitabil. Dacă a păstrat (din tată-n fiu) și instinctul adaptării, atunci va pîndi momentul cînd ai lui au nevoie de tovarăși de drum dintre... făuritorii de frumos și își va pune harurile, gospodărește, în serviciul cerut. Va deveni, pur și simplu, tipicul artist-activist de partid, înregimentat pînă-n măduva oaselor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mult prozatori și mai puțin povestitori, sau pur și simplu o stupidă trăsătură de generație sedusă de o nouă formulă de antiroman umplut simplist cu trăncăneli neîncetate și continue hoinăreli". Ar fi pus astfel în valoare, cum ar veni, doar instinctul tropic, vorba lui Călinescu; cel narativ ioc. Breban, precautul (precauția marelui narator), n-ar fi vorbit în tonul acesta. La rîndu-mi, nici eu n-aș face-o. Și asta, din două motive: nu-i stă bine unui pictor să calce
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
unei arte și așa amenințate, încă de acum un secol, ca și Dumnezeu, cu dispariția. Și cu instaurarea a ce? Păi, cu aceste grupuscule isterice. Lipsite, ab initio, de talent, dar crezînd că-l pot suplini cu zgomotoasa insolență a instinctului lor comunitar. Extrem de puțini ar fi cei aflați în aceste gregare combinații, capabili, cîndva, prin desprindere, să meargă doar pe picioarele lor. Lipsindu-le, de fapt, talentul. Nu cel al cîte unui staroste șmecher, foarte priceput în plierea pe lucrative
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de statutul de ființă vulnerabilă și falibilă (cum o văd deopotrivă Emmanuel Levinas și Paul Ricœur). Imaginea surprinde atât "chipul" Sinelui, cât și pe cel al alterității sale; uneori, ea este doar o interogație metafizică, alteori este chiar răspunsul căutat. Instinctul de apărare al ființei în fața imaginilor multiplicate (incontrolabil și amenințător) ale celuilalt și ale propriului sine a provocat adesea mișcări de contestare violentă a iconoduliei. Ființa proiectează/se proiectează în imagine și tot ea își distruge oglindirea, pe care o
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
adeseori diabolică care trebuia să fie domesticită, făcută productivă și pusă În serviciul omului. De multe ori, Îmblânzirea naturii a Început cu cea a „omului” Însuși. Desprinderea sa de natură cerea ca omul să fie mai Întâi separat de propriile instincte animalice. Oamenii, de asemenea, au trebuit să fie transformați pentru a-i face mai raționali, mai calculați și mai detașați. Crearea individului autonom și conștient de sine Însuși s-a dovedit a fi o mare provocare. Civilizarea naturii umane Astăzi
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de a recapta sentimentul de unitate oceanică și, În același timp, Într-o negare a pierderii originare, deoarece durerea produsă de separare, dependență și moarte este mai mult decât putem suporta. Freud se referă la sentimentul originar de unitate ca „instinctul vieții” sau eros. Senzualitatea, sexualitatea și dragostea sunt toate o parte a instinctului vital. Pe măsură ce copilul se dezvoltă, el este separat Într-o măsură din ce În ce mai mare de erosul necondiționat cu ajutorul Învățatului la oliță, al orarelor și al altor constrângeri externe
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
negare a pierderii originare, deoarece durerea produsă de separare, dependență și moarte este mai mult decât putem suporta. Freud se referă la sentimentul originar de unitate ca „instinctul vieții” sau eros. Senzualitatea, sexualitatea și dragostea sunt toate o parte a instinctului vital. Pe măsură ce copilul se dezvoltă, el este separat Într-o măsură din ce În ce mai mare de erosul necondiționat cu ajutorul Învățatului la oliță, al orarelor și al altor constrângeri externe. Copilul compensează sentimentele de pierdere, anxietatea și lipsa de putere pe care le
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
este separat Într-o măsură din ce În ce mai mare de erosul necondiționat cu ajutorul Învățatului la oliță, al orarelor și al altor constrângeri externe. Copilul compensează sentimentele de pierdere, anxietatea și lipsa de putere pe care le simte, sublimând trăirile fizice și substituind instinctul vital cu „instinctul morții”. El neagă separarea originară detașându-se și căutând autonomia. Încearcă să controleze evenimentele, să-și domine mediul Înconjurător și să-și afirme individualitatea proprie. Fiecare părinte cunoaște „teribila vârstă de doi ani” când copilul Începe să
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
o măsură din ce În ce mai mare de erosul necondiționat cu ajutorul Învățatului la oliță, al orarelor și al altor constrângeri externe. Copilul compensează sentimentele de pierdere, anxietatea și lipsa de putere pe care le simte, sublimând trăirile fizice și substituind instinctul vital cu „instinctul morții”. El neagă separarea originară detașându-se și căutând autonomia. Încearcă să controleze evenimentele, să-și domine mediul Înconjurător și să-și afirme individualitatea proprie. Fiecare părinte cunoaște „teribila vârstă de doi ani” când copilul Începe să se afirme și
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
autonomia. Încearcă să controleze evenimentele, să-și domine mediul Înconjurător și să-și afirme individualitatea proprie. Fiecare părinte cunoaște „teribila vârstă de doi ani” când copilul Începe să se afirme și să pretindă un sens al autonomiei sale În lume. Instinctul morții continuă să Însoțească fiecare copil prin adolescență și maturitate. Oamenii se Înconjoară cu substitute În Încercarea de a recapta sentimentul unității oceanice pe care l-au avut În pruncie. Freud a crezut că povestea lui Hristos a servit ca
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de inginerie genetică sunt cele mai recente Încercări de a crea substitute tehnologice În speranța de a recapta corpul uman. Din nefericire, argumentează Brown, „sechestrarea vieții corpului În obiecte” În numele progresului tehnologic și material atrage umanitatea din ce În ce mai mult În domeniul instinctului morții 25. Frica de moarte care ne chinuie, pe care pruncul o trăiește la separarea inițială de mama sa, este cea care, până acum, a motivat o bună parte a progresului uman. Istoria civilizației pentru Freud, Brown și alți psihologi
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
moarte care ne chinuie, pe care pruncul o trăiește la separarea inițială de mama sa, este cea care, până acum, a motivat o bună parte a progresului uman. Istoria civilizației pentru Freud, Brown și alți psihologi nu este decât proiecția instinctului morții asupra lumii exterioare. Am construit mari piramide, catedrale grandioase și zgârie-nori maiestuoși pentru a obține o doză de imortalitate, sperând să păcălim moartea și să regăsim acel sentiment al ființei, acea uniune oceanică care rămâne imprimată adânc În memoria
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
oricărei persoane care a trăit vreodată. Obsesia noastră generală de a crea o lume a abundenței materiale În era modernă este atât de puternică, deoarece este un substitut pentru abundența pe care am trăit-o În pruncie la sânul mamei. Instinctul morții a devenit universal În decursul erei moderne. Ne-am detașat din ce În ce mai mult de natură, am amputat relațiile cu ea, am diminuat-o Împărțind-o În bucăți și am expropriat-o sub formă de proprietate, toate În efortul de a
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]