9,535 matches
-
deschiderea metodologică, fondurile arhivistice parcurse, precum și calitatea descrierii sau concizia aparatului critic fac din lucrarea domnului Iulian Ghercă una semnificativă în înțelegerea unei instituții (Biserica Catolică), a unei comunități (cea catolică din România Vechiului Regat) și a unei societăți, cea interbelică cu precădere. Este motivul pe care o recomandăm tuturor celor interesați de istoria Românilor în prima jumătate a secolului XX, în multitudinea aspectelor ei sociale, politice, confesionale și culturale. Gheorghe IACOB Introducere " Dintre minunatele descoperiri ale tehnicii pe care geniul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
cele două state, în contextul mult mai extins al politicii promovate de Sfântul Scaun după Primul Război Mondial, precum și al strategiilor folosite de executivele românești pentru rezolvarea problemei complexe a cultelor din România Mare. Cele mai multe lucrări au apărut în perioada interbelică 12, atunci când încheierea unor acorduri diplomatice bilaterale între România și Vatican a ținut ordinea de zi a dezbaterilor interne pentru un timp destul de îndelungat. După anul 1990, subiectele de istorie ecleziastică au fost abordate, dar secvențial; cercetătorii care le-au
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
cu instituții centralizate la nivel național dar și la nivelul întregii Bisericii, profesionalizarea și dezvoltarea mijloacelor de comunicare, organizarea de evenimente și manifestări specifice fenomenului media și nu în ultimul rând, sărbătorirea unei Zile mondiale a presei încă din perioada interbelică, demonstrează importanța majoră pe care Biserica Catolică a acordat-o comunicării. Transformările social-politice și culturale produse odată cu trecerea la modernitate au făcut ca Biserica Catolică să-și regândească poziția în societate, relațiile cu credincioșii, raporturile cu statele de pe scena internațională
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în doctrina catolică și specialiști în domeniul media. Pentru că principalul obiectiv final era unitatea presei catolice din toată lumea, se prevedea și existența și funcționarea unor Asociații internaționale 95. Urmând aceeași idee de unificare și coordonare a presei catolice, în perioada interbelică au fost organizate două evenimente de mare amploare și cu o participare a tuturor forțelor de presă catolică; ambele fuseseră inițiate cu acordul și sprijinul Papei Pius XI, anume: un Congres general al presei catolice (care a avut mai multe
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
tratate nu veneau doar din partea Vaticanului, ci și în unele cazuri din partea guvernelor statelor care doreau să intre în legătură cu o mare putere spirituală și politică a lumii (cum a fost și cazul României). Ofensiva diplomatică a Sfântului Scaun în perioada interbelică a fost fără precedent în istorie. Papalitatea a reușit să se adapteze rapid la noua situație politico-teritorială de după război și să-și apere poziția în lume. Creșterea prestigiului moral și politic al Vaticanului s-a datorat, în mare măsură, politicii
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
tocmai stabilirea de bune relații între aceste două puteri, căci Concordatul nu e decât traducerea în fapt a raportului ce există între Stat și Biserica Catolică"291. Analiza comparativă a Concordatului românesc în contextul Concordatelor încheiate de către Vatican în perioada interbelică evidențiază faptul că politicienii români nu au abandonat interesul național. Concordatul României cu Vaticanul (semnat după îndelungi negocieri) a fost un tratat internațional care scotea în evidență o atitudine tolerantă a statului român față de minoritățile confesionale, precum și grija păstrării unor
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de protopopul Ilie Daianu (1903-1911). A înregistrat o activitate similară celei de mai sus, contribuind la educația unei generații întregi; a apărut la Cluj313. Tipăriturile menționate anterior au încetat (cu mici excepții) să mai apară după Marea Unire. În perioada interbelică, în Transilvania circulau următoarele publicații (cu apariție săptămânală) în limba română: ziarul Unirea (organ politic bisericesc "pentru apărarea intereselor Bisericii Unite din România", se adresa deopotrivă clericilor și intelectualilor laici greco-catolici, apărea în 2000 de exemplare) fondat în 1892 de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
la București; ar fi reprezentat o colaborare foarte strânsă la nivelul tuturor comunităților catolice românești, exprimarea unei viziuni comune asupra direcției de dezvoltare a presei și a rolului și locului acesteia în cadrul Bisericii din România (dar și în societatea românească interbelică) și nu în ultimul rând, conturarea unui scop comun urmărit prin dezvoltarea presei. S-a vizat o tematică destul de complexă, care să exprime viziunea Bisericii în general, dar și unele probleme de stat, locale, care urmau a fi dezbătute zilnic
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
putea informa obiectiv Statul Papal despre realitățile din România, așa cum a făcut Albina, înființat cu sprijinul direct al Vaticanului. Dispariția după doar trei ani a singurului cotidian catolic românesc, precum și incapacitatea creării unui astfel de organ de presă în perioada interbelică, care ar fi ajutat la stabilirea unor legături mai strânse și directe cu Vaticanul (prezentând realitățile din România prin ochii unor ziariști catolici români), poate avea și cauze externe (pe lângă cele interne amintite deja); ne referim la interesul unor state
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a VIII a, Editura Presses Universitaires de France, Paris, 1988. Almuina Fernandez, C., "La prensa periodica en Revolucion y restauracion (1868-1931)", en Historia general de Espana y America, XVI-2, Rialp, Madrid, 1992. Anania, Valeriu, Pro memoria. Acțiunea catolicismului în România interbelică, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2005. Anderson, Benedict, Comunități imaginate. Reflecții asupra originii și răspândirii naționalismului, Editura Integral, București, 2000. Andres-Gallego, J., Pazos, A.M., La Iglesia en la Espana contemporanea, 1800-1936, Encuentro, Madrid, 1999. Anton, Mioara, Propagandă și război. Campania din Est
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
G., Giornalismo cattolico italiano (1861-1943), Editrice Studium, Roma, 1944. Idem, La Rasegna Nazionale: conservatori e cattolici liberali italiani attraverso la loro rivista (1879-1915), Edizioni di storia e letteratura, Roma, 1968. Lostun, Mihai, Relațiile diplomatice dintre România și Vatican în perioada interbelică, Iași, 2005, Teză de doctorat, p. 12. Malgeri, F., La stampa quotidiana periodica e l'editoria, în F. Traniello, G. Campanini, Dizionario Storico dell Movimento Cattolico in Italia 1860-1980, vol. 1, Marietti, Casale Monferrato, 1981, pp. 273-275. Majo, A., La
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Moldova în sec. al XIX-lea", în Analele Științifice ale Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași (Serie Nouă), Teologie Romano-Catolică, Tom II, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Iași, 2007, pp. 5-20. Dumea, Marius-Claudiu, "Instituții catolice diecezane în perioada interbelică", în Buletin istoric, nr. 7, Iași, 2006, pp. 141-152. Dumitrescu, Andrei, "Cultura în presa catolică din Moldova", în Buletin istoric, nr. 2, Iași, 2001, pp. 25-30. Gârleanu, Ioan, O sfântă a zilelor noastre-Tereza a Pruncului Isus, Editura Serafica, Hălăucești, 1925
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
historico y desarrollo espiritual y pastoral, Thesis ad Doctoratum in Teologia, totaliter edita, Romae, 2008. 10 Nechita Runcan, Concordatul Vaticanului cu România considerații istorico-juridice, Editura Ex Ponto, Constanța, 2000. 11 Mihai Lostun, Relațiile diplomatice dintre România și Vatican în perioada interbelică, Iași, 2005, Teză de doctorat. 12 Bălan Nicolae Mitropolitul, Biserica neamului și drepturile ei (1928), Idem, Biserica împotriva Concordatlui (1929), Bălan Ioan, Raporturile noastre cu Vaticanu (1920), Bendiscioli Mario, La politica della Santa Sede (1939), Ghibu Onisifor, O mistificare îndrăzneață
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Problema religioasă (1922), Nae Ionescu, Către anticoncordatarii sinceri (1927) etc.. 13 Ion Dumitru Snagov, România în diplomația Vaticanului 1939-1944, Ioan N Floca, Din istoria dreptului românesc. Concordatul-Act diplomatic în slujba acțiunii catolice, Valeriu Anania, Pro Memoria Acțiunea catolicismului în România Interbelică etc. 14 Dănuț Doboș, "Din istoria Institutului "Presa Bună" din Iași", în Buletin istoric, nr. 7, Iași, 2006, pp. 5-18. 15 Nikolaus Netzhammer "Un păstor și o turmă: Raymund Netzhammer OSB, arhiepiscop de București (1905-1924)", în Pro Memoria, nr. 2
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
reușit să definească o doctrină clară a Bisericii, referitor la rolul mass-mediei în Biserică și societate, fapt ce a dus la cantonarea într-o ecleziologie juridică și apologetic, transformând doctrina mai degrabă într-o ierarhologie. Aceasta realitate a permis teologilor interbelici și postbelici să redescopere și să reevalueze elemente din vechea tradiție a Bisericii, definind-o mai mult spiritual decât juridic-drept "mysterium Christi" sau "populum Dei". În același timp cu augumentarea mișcării liturgice, care a făcut vizibilă Biserica din punct de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
înființate două episcopii noi: cea de Lugoj și cea de Gherla, care au fost subordonate ierarhic (ca episcopii sufragane) Mitropoliei de Alba Iulia și Făgăraș, cu sediul la Blaj. Primul mitropolit al Blajului a fost Alexandru Șterca Șuluțiu. În perioada interbelică a fost înființată Episcopia de Maramureș, cu sediul la Baia Mare, ca a patra episcopie sufragană a Arhiepiscopiei de la Blaj (http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica Rom%C3%A2n%C4%83 Unit%C4%83 cu Roma, Greco-Catolic%C4%83, consultat la data de 22.06
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Sabin Manuilă, "Populația României", în Enciclopedia României, vol. I, Imprimeria Națională, București, 1938, p. 148. 259 Iosif Gabor, "Parohia Cioplea", în Pro Memoria, nr. 4, București, 2005, pp. 35-76. 260 Mihai Lostun, Relațiile diplomatice dintre România și Vatican în perioada interbelică, Iași, 2005, Lucrare de doctorat, p. 12. 261 Contextul european și evoluția problemei românești după 1856, au făcut ca șeful Vicariatului Apostolic din Moldova monseniorul Antoine de Stefano, să adreseze în martie 1857 un memoriu Comisiei Europene privind situația dificilă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Cluj, 1924, p. 2. 278 Ion Agrigoroaie, "Organizarea cultelor în România întregită", în Arhivele Moldovei, I-II, 1994-1995, Fundația "Axis" Universitaria, Iași, 1996, p. 141. 279 Constituția din 1923 în dezbaterea contemporanilor, București, 1990, p. 615. 280 Ion Agrigoroaie, România interbelică, vol. I, Univ. Al. I. Cuza, Iași, 2001, p. 257. 281 ANIC, Fond Brătianu-familial, dosar nr. 101/1926, f. 1. 282 Mario Bendiscioli, La politica della Santa Sede (Direttive Organi Realizzazioni) 1918-1938, La Nuova Italia, Firenze, 1939, p. 65. 283
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Dumitru Preda (coord), România-Vatican. Relații diplomatice I, 1920-1950, Enciclopedică, București, 2003, p. 70 . 287 Vasile Goldiș, Concordatul, Tipografia Arhidiecezană, Arad, 1928, p. 33. 288 Mihai Lostun, op. cit., p. 131. 289 Ibidem. 290 Nechita Runcan, Relațiile României cu Vaticanul în perioada interbelică, Ex Ponto, Constanța, 2004, p. 180. 291 Sentinela catolică, nr. 4, 1925, p. 1. 292 Mihai Lăstun, op. cit., p. 162. 293 Denis Deletant, Teroarea comunistă în România, Gheorghe Gheorghiu Dej și statutul polițienesc 1948-1965, Editura Polirom, Iași, 2001, p. 79
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
pentru binele obștesc" (Ibidem, p. 12). 763 Această lucrare cuprindea schemele după care s-au condus decenii de-a rândul cântările bisericești catolice din Moldova. 764 Autorul demonstra în această carte buna cunoaștere a realităților sociale ale țării în perioada interbelică, înțelegând și explicând pericolul comunist. 765 Explicația acestei recomandări o găsim chiar în cuvintele arhiepiscopului: "această lucrare pune la dispoziția multora idei deslușitoare asupra molimei ce cuprinde pe oameni, care nu sunt în stare să pătrundă dedesubturile fanfaronadelor sociale" (Dănuț
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și din alte arhive) referitoare la poziția Vaticanului față de România și față de comunitatea catolică de aici. 807 AMAE, Fond 71/Vatican Relații cu România, volumul 20/1932-1939, f. 338-339. 808 Mihai Lostun, Relațiile diplomatice dintre România și Vatican în perioada interbelică, Teză de doctorat, 2005, pp. 70-86. 809 Precizările anterioare au fost necesare, deoarece s-au aflat în strânsă legătură cu manifestarea, amploarea și reprezentarea presei catolice din România la evenimentele mondiale ale presei catolice(așa cum au fost Congresul și Expoziția
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
unei structuri organizatorice locale care să se suprapună peste noile granițe ale statului român). 1026 Ioan Dumitru-Snagov, România în diplomația Vaticanului 1939-1944, Editura Europa Nova, București, 1999, p. 31. 1027 Mihai Lostun, Relațiile diplomatice dintre România și Vatican în perioada interbelică, Iași, 2005, Lucrare de doctorat, p. 294. 1028 Benedict Anderson, Comunități imaginate. Reflecții asupra originii și răspândirii naționalismului, Editura Integral, București, 2000, p. 39. 1029 Idem, op. cit., pp. 14-23. 1030 Șerban Turcuș, Sfântul scaun în relațiile internaționale. Între societatea perfectă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
mentalități în noi abordări istoriografice, Editura Domino, București, 2003, 307 p. (Andrei Pippidi) Luminița MACHEDON, Ernie SCOFFHAM, Romanian Modernism: the Architecture of Bucharest, 1920-1940, MIT Press, BOston, Massachusetts, 1999, 407 p. (Maria Raluca Popa) Cristian PREDA, România postcomunistă și România interbelică, Universitatea București, Institutul de Cercetări Politice, Editura Meridiane, București, 2002, 156 p. (Cornel-Aurelian Micu) Bogdan MURGESCU, A fi istoric în anul 2000, Editura All, București, 2000, 133 p. (Răzvan Pârâianu) Adrian MIROIU (coord.), Vladimir PASTI, Cornel CODIȚĂ, Gabriel IVAN, Mihaela
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
unor personalități. Cu toate acestea, posteritatea critică a lui Maiorescu și a „Junimii” a înregistrat nu doar discipoli, ci, mai ales, adversari (două tarafuri de hagiografi și iconoclaști, cum plastic se exprima cercetătorul ieșean Dan Mănucă), între contestatarii din perioada interbelică numărându-se, exempli gratia, L. Blaga, M. Eliade, E. Cioran, C. Noica, M. Vulcănescu, Camil Petrescu. Am citat în introducere mărturii oarecum mai picante, aparținând în exclusivitate contemporanilor, pentru a le putea compara cu cele publicate în primele două decenii
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Maiorescu», argumentând [...] valabilitatea contribuției acestuia în cultura română, dar observațiile sale, pertinente și întemeiate, coexistă cu aprecieri insolite, ca acea apropiere stabilită între mentorul junimismului și... Engels” (pp. 144-145). G. Ivașcu i-a fost asistent lui Iorgu Iordan în perioada interbelică, iar, după război, a lucrat nu doar în presă, ci și în organismele guvernamentale, de exemplu în Ministerul Informațiilor, unde a condus direcția propagandei. A cunoscut apoi vreme de cinci ani regimul închisorilor, de unde a fost eliberat în 1954. în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]