7,857 matches
-
teritoriile sudice ale araucanilor, populând coloniile Llanquihue, Osorno, Valdivia cu etnici Germani. "Regiunea Magellan a fost incorporată, în 1843, cu etnici croați. Și zona Antofagasta a devenit populată." După 30 ani (1831-1861) de guvernare conservatoare, balanța politică a înclinat spre liberali (stânga politică, în accepție anglofonă). În acest timp creșterea economică a fost foarte puternică, datorită exploatărilor de salpetru, în regiunea Antofagasta. Aceste resurse au provocat gelozia boliviană, care a revendicat posesiunea teritoriului. Chiar după semnarea a mai multor tratate, părțile
Chile () [Corola-website/Science/298085_a_299414]
-
în care țarul conducea țara și, în mod particular, de tot mai adânca implicare în luptele primului război mondial. A fost un transfer al puterii în mare parte lipsit de vărsare de sânge. Regimul instituit a fost o alianță dintre liberali și socialiști care a vrut să inițieze reforme politice, să aducă la putere un executiv (guvern) și o Adunare Constituțională alese în mod democratic. În prima jumătate a lunii februarie, proasta aprovizionare a provocat revolte în capitala Petrograd. Pe 18
Revoluția din Februarie () [Corola-website/Science/298181_a_299510]
-
consacrându-se exclusiv expertizelor și muncii de cercetare. În anul 1902 i s-a conferit Premiul Nobel pentru literatură, fiind primul scriitor german căruia i s-a acordat înalta distincție. În întreaga sa viață, Mommsen a reprezentat aripa stângă a liberalilor și a rămas dușman declarat al politicii lui Bismarck, pe care îl considera oportunist. Adept al lui Kant, tinde să-și educe cititorul în sensul formării unei judecăți politice. Mommsen nu este doar autorul unei cuprinzătoare și valoroase opere istorice
Theodor Mommsen () [Corola-website/Science/298183_a_299512]
-
votat înființarea unui Institut de Credit Funciar cu capital autohton (Manolache Costache susținea înființarea acestuia cu sprijinul capitalului străin). Conflictul cu mai mulți lideri conservatori, inclusiv cu primul ministru Lascăr Catargiu, l-a făcut pe Epureanu să se întoarcă spre liberali. În 1876, el a devenit, astfel, primul șef de guvern reprezentând Partidul Național Liberal, înființat în 1875. S-a retras însă repede din această funcție, dezaprobând punerea sub acuzare de către Camera Deputaților a majorității miniștrilor fostului cabinet conservator. Din 1878
Manolache Costache Epureanu () [Corola-website/Science/297434_a_298763]
-
1848, dar inspirat de această revoluție se întoarce la București pentru a participa la revoluția din 11 iunie, fiind timp de două zile ministru de externe și secretar de stat al guvernului provizoriu instaurat de revoluționari. Va fi de partea liberalilor, dorind împroprietărirea țăranilor și vot universal. Arestat la 13 septembrie 1848 de autoritățile Imperiului Otoman care au înăbușit revoluția, reușește să evadeze și să treacă în Transilvania, de unde a fost expulzat apoi de autoritățile habsburgice. În primele luni ale anului
Nicolae Bălcescu () [Corola-website/Science/297435_a_298764]
-
1869 regele Carol I al României face inaugurarea acestei primei linii de cale ferată, care avea să fie prelungită în 1870 cu încă 2,6 km până la Smârda. Regimul personal instituit de Cuza după 2 mai 1864 a provocat nemulțumirea liberalilor radicali, care ulterior au făcut cartel cu conservatorii; acest fapt a slăbit pozițiile domnitorului și a animat activitatea "monstruoasei coaliții" (denumire promovată în epocă de presa favorabilă lui Cuza), hotărâtă să-l înlăture. Complotiștii au reușit să-și realizeze planurile
Alexandru Ioan Cuza () [Corola-website/Science/297432_a_298761]
-
revenirea țară după finalizarea studiilor la Paris, Take Ionescu decide să intre în viața politică. Contextul istoric era unul care făcea dificil succesul politic al unui tânăr, fără situație materială și relații cu mai marii zilei. Existau doar două partide, liberalii, care se uzaseră deja într-o guvernare prelungită, și conservatorii, care nu reușeau să-și găsească locul într-o societate aflată în plin proces de modernizare. Așa cum avea să spună mai târziu "„când am debutat în politică, totul era împotriva
Take Ionescu () [Corola-website/Science/297438_a_298767]
-
a izbucnirii și răspândirii cu repeziciune a unor revolte țărănești, guvernul Ion C. Brătianu își prezintă demisia. Pentru calmarea situației, regele Carol I va însărcina pe junimistul Theodor Rosetti să formeze un guvern de moderați. Take Ionescu a candidat ca liberal dizident la Colegiul II Dolj pentru Camera Deputaților. Deși a fost combătut violent de către agenții guvernamentali, care l-au acuzat ca fiind "„spion țarist”", "„corupător al alegătorilor”" sau „"om fatal care lasă în urma sa doar ruine”", el a reușit să
Take Ionescu () [Corola-website/Science/297438_a_298767]
-
lui." Răscoale din 1907 au avut un impact major asupra tuturor segmentelor societății românești, inclusiv în planul vieții politice, manifestat atât prin schimbarea în perioada următoare a conducerii celor două mari partide (Petre Carp la conservatori și Ionel Brătianu la liberali) cât și prin apariția unui al treilea partid important, Partidul Conservator-Democrat, condus de Take Ionescu Manifestul privind înființarea partidului a fost publicat la 19 ianuarie 1908, iar la 3 februarie 1908, la sala Eforie se ține congresul de constituire, unde
Take Ionescu () [Corola-website/Science/297438_a_298767]
-
Ladies All, a avut 140 de reprezentații pe Broadway, la teatrul Moresco. Înaintea Primului război mondial prințul Anton a fost întâi atașat, apoi însărcinat de afaceri al legației României la Londra și în 1918 intrase în cercul fostului prim ministru liberal Henry Asquith. Atunci, la 40 de ani, Anton Bibescu se află în relații cu scriitoarea Enid Bagnold, dar afecțiunea lui pentru ea a fost înlocuită de sentimente față de tânăra de 21 de ani Elizabeth Asquith, fiica premierului britanic H. H.
Anton Bibescu () [Corola-website/Science/297505_a_298834]
-
de aproximativ 59% din populația Flandrei. Din anii 1970 partidele politice din Belgia sunt organizate pe criterii lingvistice, neexistând partide politice majore naționale. În Flandra, principalele partide politice ce moștenesc partidele istorice belgiene sunt: Partidul Flamand Creștin-Democrat (CD&V), Flamanzii Liberali și Democrați (VLD) și Partidul Socialist - Diferit (Sp.a). În ultima jumătate de secol, au apărut numeroase partide noi. Mișcarea naționalistă flamandă Volksunie s-a separat în partidul naționalist de extremă dreapta Vlaams Belang (VB) și încă două partide moderate
Flandra () [Corola-website/Science/297502_a_298831]
-
Belang (VB) și încă două partide moderate: unul de stânga, Spirit, și unul de dreapta, Noua-Alianță Flamandă (N-VA), ambele partide participând la alegeri în general în cadrul unor alianțe. Alte partide importante sunt: partidul ecologist Verzi! (Groen!) și partidul conservator liberal fortuynist List Dedecker (LD), fondat de Jean-Marie Dedecker în 2007. Interesele minorității franceze din Flandra sunt reprezentate de partidul Uniunea Fraoncofonilor (UF). Trei partide politice flamande susțin secesiunea față de Belgia a Flandrei: N-VA, VB și LD. VB este considerat
Flandra () [Corola-website/Science/297502_a_298831]
-
și credincioșii lui urmași din țară au votat pentru separarea de Austria, un compromis fiind (potrivit lui Kossuth) „moartea națiunii” și mijlocul de a impune țării „jugul intereselor străine.” Cu toate acestea, în cele din urmă s-a impus opinia conducătorului liberalilor, Ferenc Deák. El a argumentat că o Ungarie liberă, cu puternicele ei minorități slave și germane, ar fi fost în pericol să rămînă izolată și, în cele din urmă, să fie zdrobită între Imperiul German și Imperiul Rus. Din acest
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
culminat cu asasinarea liderului creștin-democrat Aldo Moro în 1978 și cu din 1980, în care au murit 85 de oameni. În anii 1980, pentru prima oară după 1945, au fost două guverne conduse de premieri care nu erau creștin-democrați: unul liberal (Giovanni Spadolini) și unul socialist (Bettino Craxi); creștin-democrații au rămas, însă, principalul partid parlamentar. În timpul guvernului lui Craxi, economia și-a revenit și Italia a devenit a cincea cea mai mare economie industrializată din lume, fiind primită în grupul G7
Italia () [Corola-website/Science/296633_a_297962]
-
2010: în perioada 2010-2012, împreună cu PD-L și UDMR, iar după 2012 împreună cu PSD, fiind deschis la colaborare cu orice partid, declarându-se influențat exclusiv de „interesul național”. Este candidat la Internaționala Socialistă. Președintele UNPR este Gabriel Oprea. Partidul Alianța Liberalilor și Democraților (ALDe) este un partid politic din România, rezultat în 2015 din fuziunea fostului Partid Conservator cu Partidul Liberal-Reformator, un partid cu existență efemeră, lansat în 2014 de fostul prim-ministru, Călin Popescu-Tăriceanu. Partidul Conservator fondat în 1991, s-
Politica României () [Corola-website/Science/296708_a_298037]
-
dintre cele mai bune colecții SF din lume”. Mai mult, Williamson a fost gazda unei serii de discuții în cadrul cărora doi autori SF erau invitați să vorbească pe marginea unui subiect prestabilit, serie intitulată "Jack Williamson Lectureship". Clădirea Jack Williamson Liberal Arts găzduiește la ora actuală departamentele de matematică, arte și literatură din cadrul universității. Williamson și-a completat studiile de literatură engleză în cadrul University of Colorado din Boulder, cu accent pe opera timpurie a lui H. G. Wells, demonstrând că Wells n-
Jack Williamson () [Corola-website/Science/317222_a_318551]
-
în fruntea căruia se află Împăratul Francisc I (1792-1835) cancelarul Metternich care controla viață culturală, impunând cenzură și sprijinind biserica catolică, habsburgii având iluzia că Biserica era reprezentată că un element de unitate. Metternich era cel mai mare adversar al liberalilor, Austria fiind condusă de el că un jandarm al Europei. Austriei îi revenea președinția Confederației Germane, având o poziție privilegiată în spațiul german. Confederația Germană era astfel condusă de o dietă aflată sub președinția împăratului austriac. Metterinich a convocat o
Istoria Austriei () [Corola-website/Science/317150_a_318479]
-
revenea președinția Confederației Germane, având o poziție privilegiată în spațiul german. Confederația Germană era astfel condusă de o dietă aflată sub președinția împăratului austriac. Metterinich a convocat o conferință a reprezentanților statelor germane la Viena și a luat măsuri împotriva liberalilor și pentru a-i supraveghea pe principi. În Italia, când se declanșau mișcări de protest, Austria intervenea. În prima jumătate a secolului XIX, în imperiu au apărut mișcări naționale care manifestau „trezirea națională”. Maghiarii căutau să-și impună individualitatea națională
Istoria Austriei () [Corola-website/Science/317150_a_318479]
-
liberale. În aprilie, constituția a fost elaborară și promulgată. Era însă o constituție care va nemulțumi prin prevederile ei modeste. Revoluționarii vienezi s-au mai revoltat încă o dată simultan cu revoltele din Ungaria. La 15 martie 1848, grupul radical al liberalilor maghiar iau elaborat și prezentat autorităților austriece revendicările unui reprezentant al împăratului în Ungaria. Printre revendicări se numărau formarea unui guvern maghiar responsabil, formarea unui parlament modern, egalitatea în față legilor, impozitelor, egalitatea religioasă, abolirea obligațiilor feudale, tribunale cu jurați
Istoria Austriei () [Corola-website/Science/317150_a_318479]
-
erau multe forțe mobilizate, iar timp de o săptămâna, în iulie 1848, Praga a fost asediată și ocupată de către austriecii conduși de generalul Alfred Windischgraetz. Incidentele declanșate de radicalilor cehi în care soția generalului a fost ucisă și minoritatea de liberali radicali cehi i-au determinat pe austrieci să ocupe orașul. Țările Cehe erau țări ereditare în familia Habsburg. În momentul organizării alegerilor pentru Parlamentul de la Frankfurt, ele urmau să aibă loc și în Țările Cehe. Dar apare unul dintre cei
Istoria Austriei () [Corola-website/Science/317150_a_318479]
-
armistițiu, războiul a fost reluat piemontezii crezând că au o situație favorabilă. Carol Albert a fost însă din nou înfrânt la Novara și abdica, lăsându-i tronul lui Victor Emanuel I. La Veneția, rezistență s-a prelungit. Lajos Kossuth, un liberal radical maghiar, a format un guvern independent. Austrieici au început operațiuni pentru recucerirea Ungariei, ocupând orașele Buda și Pesta. Parlamentul se retrage la Debrecen, dar Alfred de Windisch-Graetz oprește operațiunea la începutul lui 1849, oferindu-le maghiarilor oportunitatea de a
Istoria Austriei () [Corola-website/Science/317150_a_318479]
-
Legăturile cu Papa erau dificile din cauza opoziției de la Viena, dar pentru a combate opoziția, autoritățile aveau nevoie de biserica catolică. S-a semnat astfel un Concordat între Austria și Papa în privința învățământului austriac. Concordatul nu a rezistat multă vreme după ce liberalii s-au opus. În 1870, Concordatul a fost denunțat de Austria. Dietele provinciale nu puteau să funcționeze decât cu un rol consultativ. Imperiul s-a germanizat, limba germană fiind impusă că limba în administrație. Prin aplicarea legii de desființare a
Istoria Austriei () [Corola-website/Science/317150_a_318479]
-
se desprinde un grup radical-Partidul Tinerilor Cehi care era mai ferm pe poziție în față autorităților vieneze. Din acesta, la rândul lui, se desprinse Partidul Realist condus de Tomas Masaryk. Social-democrații cehi erau reprezentați bine în parlamentul vienez. După 1867, liberalii dominau și formau guvernul. Doreau să limiteze influența bisericii în viață publică și denunțau concordatul. În 1867 s-a încheiat un pact între germanii din partea vestică și ungurii din partea estică. În iunie 1870, în cadrul unui conciliu început în 1869 la
Istoria Austriei () [Corola-website/Science/317150_a_318479]
-
planurilor de operații ale armatei române, pe baza acestor planuri armata sârbă aliată obținând o mare victorie împotriva armatei bulgare în cel de-al doilea război balcanic. Constantin Argetoianu îl considera pe generalul Christescu o victimă a persecuțiilor politice ale liberalilor, care nu i-au recunoscut meritele de pe timpul războiului: "O bună parte din ce s-a mai găsit în noiembrie sub arme și în depozite s-a datorat abilității cu care generalul Christescu a falsificat statele efectivelor și inventarele magaziilor
Constantin Christescu () [Corola-website/Science/317655_a_318984]
-
fost executați de revoluționari bolșevici, unul la 18 iulie 1918 și doi la 30 ianuarie 1919. Prin educația lor, cei șase fii ai Marelui Duce Mihail nu au fost foarte apreciați de membrii familiei imperiale. Ei erau considerați ca intelectuali liberali, bărbați cu caracter romantic, dar educat, atrași de opiniile politice liberale din Europa de Vest. Fiul cel mare, Nicolai Mihailovici, a fost Doctor honoris causa în istorie și filosofie. George Mihailovici a fost un excelent numismat și autor a multor lucrări pe
Marele Duce Mihail Nicolaievici al Rusiei () [Corola-website/Science/317672_a_319001]