8,306 matches
-
expresia realistă, nu utopică, a înfăptuirii idealului de dreptate și egalitate pe Pământ.“ (De la Sisif la Prometeu. Curente de idei în filozofia contemporană, Editura Politică, 1977) DUMITRICĂ Dumitru „August sculptând o zi de vară, August mereu biruitor E țara azi mândră și unită Popor, partid, conducător.“ („Popor, Partid, Conducător“, Scînteia tineretului. Supliment literar și artistic, 27 august 1988) DUMITRU, M. Ion, scriitor „Nicicând România nu a cunoscut un asemenea gigantic mod de a-și gândi prezentul și viitorul ca acum, sub
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
lor la această eroică și neîntreruptă acțiune pentru înflorirea patriei, pentru ridicarea ei pe culmile cele mai înalte ale civilizației comuniste.“ (Cronica, 29 aprilie 1977) GALIȘ Veronica „Sărbătorim acum în dulce grai Pe dreapta fiică a acestui plai. Sub limpede, mândru tricolor Să-i fie anii aripi mari de zbor.“ („Poem în dulce grai“, România literară, 4 ianuarie 1979) GEORGESCU Florian „Dragostea luminoasă de patrie pe care o cultivăm cu toată ardoarea, implicând cunoașterea istoriei poporului român și a naționalității conlocuitoare
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Conducătorul.“ („Viteaz cârmaci de țară“, Convorbiri literare, ianuarie 1984) MARCU Emilian „Bărbatu-acesta care odihnă nu cunoaște Și-alăturea se-arată la greu ca și la bine, Acesta ni-i prieten, ni-i frate și părinte, El, ziditor ca țara mai mândru să nlumine.“ („Omagiu“, Cronica, 20 ianuarie 1978) „Ea-i alături de Bărbatul care luptă pentru țară, Ea i alături de Eroul care pentru țară vrea Ca prin înțeleapta-i faptă, ca prin lupta-i exemplară România să se-nalțe mândră-n comunista
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
țara mai mândru să nlumine.“ („Omagiu“, Cronica, 20 ianuarie 1978) „Ea-i alături de Bărbatul care luptă pentru țară, Ea i alături de Eroul care pentru țară vrea Ca prin înțeleapta-i faptă, ca prin lupta-i exemplară România să se-nalțe mândră-n comunista stea.“ („Cântec pentru Fiica țării“, Cronica, 10 ianuarie 1986) „Anul care-ncepe este-n sărbătoare Pentru Fiica țării ce-i exemplu drag, Pentru vremea nouă, era viitoare, Luptătoare dârză sub al țării steag. Minte înțeleaptă, mamă bună-n
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
sânge, cu acorduri lungi și vii, coarda dorului ce plânge sub arcuș de pribegii? Ai lăsat țara desculță, înglodată-n umilință, cu pestelcă sărăcuță și c-o singură catrință, o găsești împodobită cu avuturi și odoare ca-ntr o neînchipuită, mândră zi de sărbătoare.“ („Chemare“, Glasul Patriei, 10 decembrie 1957) PETRESCU Gh., prof. dr. „UN MOMENT de largă referință în întregul proces al dezvoltării economice și sociale a țării îl reprezintă Congresul al IX-lea al partidului, din 1965. Cu contribuția
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Putem spune cu mâna pe inimă că originea spiritualității socialiste românești contemporane, temeliile noului edificiu al patrimoniului nostru de valori - în esența lui originală, patriotică și revoluționară - se află în concepția și acțiunea profund novatoare, lucide și îndrăznețe, demne și mândre ale secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, în modelarea revoluționară a spiritului creator, constructiv.“ („Valorile spiritualității socialiste românești“, România liberă, 13 aprilie 1987) „În viziunea tovarășului Nicolae Ceaușescu, umanismul este o trăsătură tradițională a firii poporului român, a modului
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
un joc de table, fise de telefon. Când intru pe ușa salonului, toți se bucură - m-au așteptat -, iar eu trec de la pat la pat, împărțind ca Moș Crăciun ceea ce și-au dorit, dar și puțină atenție tandră. Tata e mândru de mine și cam gelos că risipesc pe străini din timpul ce i se cuvine exclusiv. S-a înviorat, îl interesează iar rezultatele la fotbal, dacă lui Tomi i-a trecut amigdalita și dacă poștașul a vrut să-i dea
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
argintie (horor), cam vechi, de tanti din Est. Pantofi destul de shabby. Pe frigul ăsta pantofi... Caut mai mulți euro prin buzunare. Săracii de ei... Studenți săraci. Da’ parcă prea-s shabby. Să fie din Rusia? Din Siberia, poate! Sunt foarte mândri. Frumoși. Săracii. Îmi place de ei. Cu hainele alea nenorocite! Puternici. Voci puternice. Plămâni puternici. Danturi puternice. Au un soi de entuziasm disperat. Cântă cu pasiune, așa cum cântă rușii în filme. O solidaritate îmi umple pieptul. Ceva totuși nu merge
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
o ușă de baie a unui apartament cu două camere dintr-un bloc cu două etaje de lângă marele parc al orașului Focșani. Nimic nu mai țin minte din ce mi-a spus mama, sub privirile strecurate prin crăpătura ușii de mândrul meu tată; dacă mi-a dat o lecție importantă pentru viață, am uitat-o. * Nici una dintre casele copilăriei mele - ale tinereții străbunică-mii, mătușă-mii, bunică-mii, maică-mii - nu mai există. Ei, mai există ele, dar nu mai sunt
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
cred, lasă că dorm mâine, nu, n-am nimica pe luni la mate, la fizică nu vine profu’, iar e internat, las’ că iau treapta, NU ACUMA, MAMA, PA! Dimineața nu plec cu nici un frate Neagu. Frate-meu, parfumat și mândru ca un motan, coboară de la căminele din Copou și oprește la Corina să mă ia acasă. Dau să mă enervez, dar văd ochii gagicilor pe el ca furnicile și-l iau posesiv de braț. Șerban poate să se ducă dracului
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
Îmi plăcea să fiu la modă. Mă machiam cu negru, îmi tapam parul și mi-l dădeam cu bere sau cu apă cu zahăr, purtam cercei mari de plastic rotunzi și roșii, ciorapi negri de plasă. De ciorapi eram tare mândră, mai ales că mă umilisem destul ca să fac rost de ei de la Mioara, o fătucă cu care fusesem în tabără și care locuia în apropierea căminelor de studenți străini de pe Palade. Maică-sa era femeie de serviciu pe acolo și
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
să-l trag de limbă și apoi să vin la dv. să vă spun? — Da, a zis el ! - Dv. ați face așa ceva ? — Bineînțeles ! Atunci mi-a venit în minte să-i spun: înseamnă că nu prea aveți motive să fiți mândru de persoana dv. Dar n-am avut curajul, nu avea nici un rost să-i provoc. Eram conștient că erai la discreția lor; cu un simplu gest te puteau băga la pușcărie. În camera unde își avea biroul era și un
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
pus speranța în el și l-a votat. Acel om sărman, în mintea lui de om normal, credea că are de-a face tot cu oameni ! Dar plin de sine ,,marele om politic” rânjea la televizor în stilul lui bolșevic, mândru de isprava lui de ,,mare politician” care își bate joc de oameni, satisfăcut ca un derbedeu ordinar care fură bomboana unui copil întâlnit pe stradă. Să-și bată joc de omul sărman, asta a fost marea ,,realizare de prestigiu” a
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
tip sensibil și, în ciuda aparențelor, nu eram deloc un golan. Asta a reieșit și dintr-o chestie care mi s-a întîmplat la numai cîteva zile după ce m-am ras în cap. Purtam o șapcă străină, de care eram foarte mîndru, dar pe care, la un moment dat, era s-o pierd. Într-o zi, pe cînd mă îndreptam, împreună cu alții, spre locul dintre blocuri unde obișnuiam să tragem una mică, m-am întîlnit cu unu’, Grecu, un blond îndesat, care
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
hard supărat, nu mi-ar mai păsa că mor“. I-am replicat cu superioritate, spunîndu-i că nu e nevoie de astfel de stimuli exteriori și că e de ajuns să asculți „hardul“ interior („hard“ este, desigur, muzica hard-rock). Am fost mîndru de replica mea și am notat-o conștiincios în jurnalul pe care am hotărît să-l țin din momentul acela. N-am scris prea multe pagini în jurnal, dar ches tiunea cu hardul interior mi-a plăcut mult timp. / Aceeași
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
și el la Techirghiol, cînd era mai mic. Ce fraier era pe-atunci ! îi era silă, chiar frică de nămol și tatăl îi spunea că-l face general : îi picta cu nămol epoleții, nasturii, insignele - și Dănuț cel mic stătea, mîndru că devenise așa, dintr-odată, o per soană importantă -, iar apoi îl spoia pe tot corpul, spunînd că-i face bine ; Dănuț nu înțelegea și începea să plîngă, supărat că nu mai era general și că fusese păcălit - cu toate
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
și pe ceilalți. Ce vrei, dragă ? — Vreau să dirijez și eu. — Ei, poftim !... Învățătoarea aruncă o privire pe geam. În clasă se făcuse liniște. Se întoarse apoi către Dănuț. — Biine, hai, treci în față și dirijează și tu. Dănuț păși mîndru înspre catedră, gîndindu-se că le va arăta el acum. Cristi dirija obișnuit, ca toți ceilalți. El va dirija în schimb de-adevăratelea, cum văzuse că făceau dirijorii de simfonii la televizor. Dar cum porni iarăși cîntecul, copiii începură să rîdă
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
că a auzit că Stroe a fumat. Învățătoarea îi dădu mai întîi ce-i trebuia, iar apoi îl puse pe Dănuț să-l poarte în pauză prin curtea școlii și să le spună tuturor ce a făcut nenorocitul. Dănuț era mîndru de misiunea pe care o primise. Plecă ținîndu-l strîns pe Stroe - să nu fugă - și începu să strige cît putea de tare : „A fumat ! A fumat !“. Din cînd în cînd, arăta cu degetul spre individ, ca să se știe despre cine
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
o luă din loc, se postă la vreo doi metri în fața ei și începu să se uite insistent, ca la un afiș. Din cînd în cînd, se întorcea către Dănuț și-i făcea semn să vină și el. Era tare mîndru. „Hai, mă, fraiere, vino și tu !“ - părea să-i zică în timp ce-i zîmbea cu importanță. Lui Dănuț îi venea să intre în pămînt de rușine, mai ales că și ea își dăduse seama cui îi făcea Cristi semn cu mîna
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
era pus inevitabil în poartă - normal că nimeni nu-și dorea locul acela, toți voiau să dea goluri ! însă nici ca portar nu făcea mare scofală. Dănuț își dădea tot interesul, uneori chiar se julea la genunchi (și atunci era mîndru că făcuse ceva pentru echipa lui, că se sacrificase pentru ea, și numea meciul respectiv „dramatic“, așa cum auzise pe la televizor), dar tot degeaba : în loc să-l laude, cum se aștepta el, băieții spuneau de fiecare dată că numai din cauza lui pierduse
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
să și toarne palinca -, l-a pus pe Dănuț să-l ajute. Tatăl apucă tacticos gîsca între genunchi, iar cu mîinile îi căscă pliscul și fixă pîlnia acolo. „Hai, toarnă, da’ cu grijă, să nu dai pe-afară !“ Dănuț era mîndru că era pus să facă o treabă așa de importantă. „Toarnă-ncet !“ A turnat încet și în mai multe reprize, pentru că gîsca trebuia lăsată să-și mai revină din cînd în cînd. Gîsca tușea și rîgîia. „O arde pe gît
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
clădite cu meșteșug, cum era apărat de secătuire printr-o schimbare anuală a culturilor. Privind din alergarea trenului câmpurile cu pământul crăpat de secetă și îmburuienite, Dumitru Dascălu se nedumerește cum a fost posibil ca ogoarele, încărcate altădată de holde mândre, să ajungă într-o asemenea jalnică stare? Să fi murit oare cultul țăranului pentru pământ, pentru cea mai de preț avere a lui, pentru care era gata să-și dea și viața? Ori cei 45 de ani de silnicie comunistă
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
obraji rumeni, gătită cu ie, catrință, bundiță mărginită cu blană de jder, cu opinci măiestrit lucrate în picioare și cu o broboadă bogată, viu colorată pe cap. De umărul drept îi atârna o trăistuță artistic țesută, pe care o purta mândră, ca pe cea mai scumpă geantă. Mamă și fiu se plimbau degajați discutând cu glas domol aspecte familiale ale lor și ale rudelor trăitoare în localitatea de baștină din Țara de Sus. Mândră de statutul ei de țărancă bucovineancă, această
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
trăistuță artistic țesută, pe care o purta mândră, ca pe cea mai scumpă geantă. Mamă și fiu se plimbau degajați discutând cu glas domol aspecte familiale ale lor și ale rudelor trăitoare în localitatea de baștină din Țara de Sus. Mândră de statutul ei de țărancă bucovineancă, această mamă a venit în urbea Iașilor să-și vadă feciorul, domn universitar, la aceeași instituție academică de învățământ agricol pe care, nu cu mult timp în urmă, o absolvise. Atitudinea tânărului trăda satisfacția
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
ceea ce li se oferă privirilor sale obosite. Atenția îi este atrasă de un grup original, un adevărat alai. În fruntea grupului pășește țanțoș un cățel de talie mică, având blana de culoarea castanelor coapte, cu codița îmbârligată. În urma lui merge mândru și fericit un băiețel înăltuț și subțirel cu ghiozdanul în spate și cu un frumos buchet de crizanteme albe în brațe. Băiatul nu-l scapă din ochi pe prietenul său patruped, Rex, care are caninul obicei de a se repezi
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]