8,611 matches
-
complexă. Spirit universal, geniu precoce (reinventează la 12 ani, fără nici o carte de matematică, geometria lui Euclid), el își înmulțește lucrările matematice și cercetările în domeniul fizicii, punînd în evidență fenomenul presiunii atmosferice. Pasionat de problemele teologice, frămîntat de aspectul mîntuirii, se angajează în curentul de la Port-Royal care propune o apropiere serioasă de religia creștină, în onoarea libertinilor, el se hotărăște să realizeze o Apologie a religiei creștine (fragmentele care ne-au rămas constituie celebrele sale Cugetări) în care afirmă superioritatea
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
și neokeyneziene din secolul XX. Absolutismul religios Purtînd ca și strămoșii săi titlul de "Rege Preacreștin", sprijinindu-se pe dimensiunea religioasă a guvernării sale pentru a-și întări autoritatea, Ludovic al XIV-lea se consideră răspunzător în fața lui Dumnezeu de mîntuirea supușilor săi, ba chiar de viitorul creștinătății. "Episcop din afară", el consideră că protejarea Bisericii este parte integrantă a funcției sale și că exercitarea autorității sale în regat este inseparabilă de unitatea religioasă a supușilor săi. În numele acestui principiu își
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
verbal în 1221, apoi confirmată prin bula „Solet annuere”, din 29 noiembrie 1223, de către papa Honoriu al III-lea), cu un scop unic: trăirea Evangheliei după modelul lui Cristos, în viața de fiecare zi, prin sărăcie, ascultare și castitate spre mântuirea tuturor. Este primul fondator care a înscris misiunile în Regula sa. A rezultat una din cele mai vaste evanghelizări din istorie: o predicare populară, în afara catedralelor și a mănăstirilor, cu preoții și călugării aflați pe străzi, în mijlocul orașelor, în piețe
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
tine”. Nimic nu este mai Sfânt decât sărăcia. Noi nu suntem decât niște călători care rătăcesc pe acest pământ; numai dacă renunțăm la proprietăți vom fi răscumpărați de Isus Cristos. Răscumpărarea este un act salvator care privește numai trecutul, pe când mântuirea se va face „Dincolo” și privește viitorul. 3. Misiunile, devotament și vocație franciscană Nici o altă Regulă de viață monahală, până la Sf. Francisc nu a avut ca scop misiunile. Odată cu sfântul de la Porțiuncula, lumea întreagă a dobândit culoare (și candoare) franciscană
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
și acesta este sângele meu, al legii celei noi” (Mc. 14, 22) și „Cine mănâncă trupul meu și bea sângele meu, are viață veșnică” (In. 6, 55). Pentru Francisc, Dumnezeu este mereu prezent, manifestându-se ca răscumpărare, mângâiere, bunătate, frumusețe, mântuire și veșnică Lumină. Unul dintre cele mai frumoase cântece ale Sărăcuțului a fost numit „Cântecul Soarelui”: „Dimineața, când răsare Soarele, ar trebui să-l lăudăm pe Dumnezeu, care a creat acest astru, căci prin El ochii noștri sunt luminați în timpul
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
a oglindit perfect pe Cristos, l-a purtat în adâncul sufletului, pe Acela care a pătimit pentru noi pe cruce, Îl cunoaște până la identificarea cu El și Îl face scop al adorației. Marele păstor a pătimit și a murit pentru mântuirea noastră. Între atâtea nestemate de rugăciuni ale tezaurului franciscan, exista una în liturghia închinată Înălțării Sfintei Cruci, încă de la prima redactare a Regulii, care răspândește multă lumină în acest context: „Și Domnul îmi dădu o asemenea credință în biserici, încât
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
prin sfânta Ta cruce ai răscumpărat lumea”. În Oficiul Patimii, Francisc a grupat scene din Pătimirea lui Cristos, a adăugat versete din Vechiul și Noul Testament și a trăit literalmente, fiecare stațiune din Calea Crucii, „pentru voi”, ceilalți oameni, chemați la mântuire. „Acesta este trupul meu care pentru voi se frânge. Acesta este sângele meu care pentru voi se varsă” (Lc. 12, 19, 20). Misterul Învierii a răsărit adânc în inima lui Francisc: „Crainicul Marelui Rege” a învins moartea, suferința, mizeria; el
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
-I mulțumiri. Și slujiți-L cu deosebită smerenie”. Crăciunul și Paștele, alfa și omega sunt marile simboluri ale fiecărui pelerin al lumii acesteia: mici și neștiutori apărem aici „ca un miel dus la înjunghiere” și murim spre a renaște, prin mântuirea Preamăritului Domn. Fericitul frate din Assisi a avut toată viața această convingere: „Singură îndurarea Sa ne va mântui”. 5. Sfințenia cuvintelor „La început a fost Cuvântul și Cuvântul era de la Dumnezeu și Dumnezeu era Cuvântul” (In. 1, 1) Sfântul Francisc
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
ortodocși din Transilvania secolului al XVII-lea, în condițiile în care Imperiul Austro-Ungar era în expansiune și puterea otomană în decădere. Din punct de vedere religios protestantismul a pierdut din adepți, în favoarea romano-catolicismului. Scopul unirii a fost dublu: mai întâi mântuirea sufletului și în al doilea rând pentru obținerea privilegiilor de care se bucura clerul și credincioșii Bisericii Catolice. Clerul ortodox avea aceleași drepturi ca și clerul romano-catolic (din 1692) iar credincioșii români, începând cu anul 1698, aveau dreptul să adere
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
fac decât să lecuiască mai curând rănile primite din partea păcatului și să întărească propunerea de a fi creștini buni, luptându-se cu succes în contra dușmanului sufletesc; - participarea la adunarea lunară este un mijloc foarte destoinic pentru a cumpăni bine planul mântuirii veșnice și pentru a lua noi măsuri ca mai bine să reușească izbânda în lupta la care ne-am angajat ca și creștini la primirea sf. botez; - faptele de îndurare creștinească, cum sunt pomenile făcute săracilor, vizitarea bolnavilor, sunt un
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
numai că nu și-au luat noi obligații, nu numai că nu s-au împovărat cu sarcini noi, ci din contră au aflat în această tovărășie sufletească un mijloc foarte bine venit pentru a fi ușurați pe drumul anevoios al mântuirii, obligatoriu pentru orice om, sub pedeapsă de ruină materială și spirituală în timp și în veșnicie ... „Vai omului aceluia prin care se trădează Fiul Omului” (Marcu 14-21). De aceea scumpi Frați Terțiari, iarăși vă repet îndemnul călduros de a fi
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
a vă adresa cu această ocazie și Sfințiilor voastre câteva cuvinte, ca un mai mic tovarăș în apostolatul Evangheliei lui Hristos. Mai întâiu o rugăminte insistentă vă fac. De dragul sufletelor, ce vă sunt încredințate spre a le ajuta în opera mântuirii veșnice, binevoiți a însufleți la această lucrare în adunările din fiecare lună pe membrii Ordinului al treilea, îndemnându-i să păstreze puținele regule de viață creștinească la care s-au angajat. E poate ceva mai împovărător a te îngriji de
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Sacrament. 3. București Catedrală P-le desemnat ca Director al noii fraternități este Prea Cucernicia Sa P-le Canonic Anton Durkovic. Dea Domnul, cum zice Înalt Prea Sf. Sa, ca terțiarele să lucreze în adevăratul duh al Sfântului Francisc de Assisi spre mântuirea lor proprie și spre exemplul măreț al semenilor lor”. 3. Prezența franciscanilor în București după 1989 Provincia „Sf. Iosif” din Moldova a renăscut, precum pasărea Phoenix, din cenușă, păstrându-și setea zborurilor înalte; vrednicii frați franciscani conventuali au început să
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
cu activitate misionară. În 1925 s-a mutat într-o baracă din periferia comunistă a Parisului, evanghelizând pe cei aflați în suferință („la théologie du besoin”). „Pentru Dumnezeu un singur lucru te individualizează și face din tine o ființă unică: mântuirea ta”. A fost terțiar al Sf. Francisc și al Sf. Dominic, în același timp, printr-un privilegiu acordat de Pius al X-lea. A fost membru al Comitetului Permanent al Congreselor Euharistice Internaționale (1928-1938). A fost Rector al Bisericii Străinilor
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
registru, să ne amintim de Maica Tereza, care cerea o parte din viciile oamenilor pentru a-i ajuta pe sărmani („dă-mi un sfert din viciul tău zilnic!”). Suferința, martiriul rămân doar un mijloc pentru a ajunge la scopul ultim, mântuirea. „Credința este un curaj care știe nu numai să înfrunte moartea, dar să și sfideze o moarte veșnică”. În momentele grele, Monseniorul ne este aproape, îndrumându-ne: „dacă știi să iei asupra ta durerea altuia, Domnul va lua asupra Sa
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
și sfideze o moarte veșnică”. În momentele grele, Monseniorul ne este aproape, îndrumându-ne: „dacă știi să iei asupra ta durerea altuia, Domnul va lua asupra Sa, durerea ta și o va face să fie a Sa, adică aducătoare de mântuire”. Atunci când familia și apropiații săi au părăsit țara, el a refuzat să plece; astfel, ca un ecou de mai demult (când și mărturisirea Surorii Etienn „mă bate gândul martiriului”), a urcat calm drumul Calvarului, pe care și l-a dorit
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
și ale Bisericii, despre care, în „Entretiens spirituels” scria: „ce vrea de la mine Domnul, care vine în noapte și care mă lovește?... El vrea ca, în iubirea sa, aceste rele, oricare ar fi ele, tu să le unești cu comorile mântuirii, cu puterile care salvează universul... Dacă te simți vinovat și mă auzi bătând în suferința ta, pe Mine, inima Dumnezeului tău, fii spălat de durere, în sângele Dumnezeiesc, de toată întinarea născută din vina ta. Dacă ești nedesăvârșit, fii regenerat
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
apostolic al Arhidiecezei de București. La 26.06.1949 a fost arestat, anchetat și torturat bestial la București și Sighet, unde s-a și stins, creștinește, la 10.12.1951. Prin puterea exemplului său, Episcopul îi învăța pe toți că „mântuirea noastră stă în rugăciune”, „cine se roagă se mântuiește” (Sf. Alfons M. De Liguori). Rugăciunea și adorația Euharistică erau respirația sa zilnică. Formarea laicilor „Adevărurile cuprinse în teologie privesc deopotrivă pe toți oamenii și trebuie cercetate serios de oricine.” (A
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
dintre copii erau înscriși la școală). A înființat câteva organizații („Societatea marianică”, „Tinerimea catolică”, „Armata albă”, „Confraternitatea rozariului”) pentru care a construit un salon parohial; aici se desfășurau conferințe, spectacole de teatru religios și patriotic. Programul educațional era afișat: 1. Mântuirea sufletului, 2. Luminarea minții, 3. Educația creștină, 4. Sănătatea prin leacuri naturale. Într-un asemenea context, parohul și vicarul său au știut să citească bine semnele timpului și să facă un alt fel de apostolat, prin publicarea Buletinului Parohial de
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
a îndemnului primit de la Papa Ioan Paul al II-lea, în timpul unei audiențe la Roma. Avem datoria să transmitem mai departe tinerei generații, aceste acte de eroism ale credinței creștine. Preoții au fost, sunt și vor fi mărturisitori ai misterelor mântuirii și ne însoțesc mereu în viață, prin slujire, de la botez la nuntă, până la moarte. Ei, Preoții. „PREOTUL. Fără PREOT, fără Sfânta Preoție, nu L-am avea pe Isus cu noi ”(Ioan Maria Vianney). Când „așa a spus Părintele!” era invocat
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
nu L-am avea pe Isus cu noi ”(Ioan Maria Vianney). Când „așa a spus Părintele!” era invocat de către cineva, nu se mai discuta, era argumentul suprem! Nouă, din acea comunitate, ne zâmbeau îngerii din ceruri, și ne vorbeau despre mântuire, revelându-ni-se, în fapte bune. Uneori, mai răsună, în mine, și acum acel ecou îndepărtat, îmbogățindu-mă. O viață desăvârșită, aflată sub însemnul Sfintei Fecioare Maria, care i-a marcat, profund, anii Vieții, veghindu-i pașii. PREOTUL IOAN BALTHEISER
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
proaspătă, o apă vie făcută să ostoiască setea bărbatului. Este soția care dă putere, reazem pentru soțul ei și mamă devotată pentru fiii ei. Este toiagul pe care se sprijină părinții la bătrânețe, măicuța care se roagă în genunchi pentru mântuirea lumii. Sau femeia care îi ajută, prin faptele sale bune, pe cei aflați în suferință pe orfani, pe neputincioși și pe dezmoșteniții sorții. În concluzie, este mereu cea care aduce pe lume, hrănește, îngrijește, alină și închide ochii, marea mângâiere
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
filmul Les Parisiennes. Paradoxul este că, odată deveniți adulți, adolescenții de odinioară nu mai privesc cu aceiași ochi stângăcia începuturilor. Acum știu prea bine că timpul trece, uzează, distruge, ucide, și nu mai cred neapărat, ca altădată, în izbăvirea, în mântuirea posibilă într-un dincolo. Ca și Hermie, au înțeles că "de fiecare dată când un bărbat ia ceva cu sine, este nevoit să lase ceva în urmă". Între cele două războaie mondiale, filmul legendar al lui Julien Duvivier Un Carnet
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
creatoare, Henri Bergson • Existențialismul francez, Andrei-Iustin Hossu • Fals tratat de jurnalism, Alexandra Hasan • Introducere în metafizică, Henri Bergson • Istoriografia română la vârsta sintezei: A. D. Xenopol , Al. Zub • Începuturi și sfârșituri, Lev Șestov • Jurnalul de călătorie al unui filosof, Hermann Keyserling • Mântuirea prin evrei , Léon Bloy • Memoria colectivă, Maurice Halbwachs • Mihail Kogălniceanu: un arhitect al României moderne, Al. Zub • Revelațiile morții, Lev Șestov • Sentimentul românesc al urii de sine, Luca Pițu • Teoria râsului, Henri Bergson • Unduire și moarte, Dan Botta În aceeași
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
statului sclavagist 20. Pe de altă parte, fiind o religie cu aspirații universaliste, Creștinismul trebuia să se impună în centrul lumii antice, care era Roma, și, de aceea, aici a fost fixată conducerea supremă a bisericii, instituție desemnată să administreze mîntuirea. Universalismul creștin venea însă în contradicție cu tradiția multietnică și de permisivitate religioasă specifică Europei și, în asemenea condiții, centrul eclesiastic a favorizat o birocrație supărătoare și a recurs deseori la metode coercitive drastice, care au generat, după secolul al
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]