8,912 matches
-
omului. Este adevărat că Descartes realizează o cenzură a filosofiei medievale și celei renascentiste, dar nu doar atât. Meditațiile nu încearcă să destructureze universul existent, ci să-l și reconstruiască. Metoda sceptica a îndoielii a fost considerată ca fiind esența Meditațiilor, dar acestea depășesc cenzura, accentul fiind pus pe reconstrucția universului dintr-o nouă perspectivă: cea a omului. Omul devine centrul universului, iar geneza lumii se realizează în jurul capacităților sale de a cogita. Este adevărat că în acest caz nu avem
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
iar geneza lumii se realizează în jurul capacităților sale de a cogita. Este adevărat că în acest caz nu avem de-a face cu o construcție ontică a lumii, ci cu una gnoseologică. Omul devine creatorul lumii prin propriul său "Cogito", Meditațiile devin astfel "Geneza" pentru gnoseologie. Consecințele operei sale au fost bine conștientizate în epocă fiind considerată deschizătoare de noi drumuri. Totuși nu au fost observate toate consecințele realizărilor carteziene. Meditațiile schimbă modul în care este văzut universul, metafizica lui Descartes
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
una gnoseologică. Omul devine creatorul lumii prin propriul său "Cogito", Meditațiile devin astfel "Geneza" pentru gnoseologie. Consecințele operei sale au fost bine conștientizate în epocă fiind considerată deschizătoare de noi drumuri. Totuși nu au fost observate toate consecințele realizărilor carteziene. Meditațiile schimbă modul în care este văzut universul, metafizica lui Descartes fiind o cosmogonie și o gnoseogonie totodată. Lumea născută în urma meditațiilor este o lume a cogito-ului, dar cu toate acestea ea nu este o lume imaginară, ci dimpotrivă, una reală
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
bine conștientizate în epocă fiind considerată deschizătoare de noi drumuri. Totuși nu au fost observate toate consecințele realizărilor carteziene. Meditațiile schimbă modul în care este văzut universul, metafizica lui Descartes fiind o cosmogonie și o gnoseogonie totodată. Lumea născută în urma meditațiilor este o lume a cogito-ului, dar cu toate acestea ea nu este o lume imaginară, ci dimpotrivă, una reală. Lumea născută prin ego este o lume a adevărului și a certitudinii. În meditații se împletesc perfect cele două universuri: cel
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și o gnoseogonie totodată. Lumea născută în urma meditațiilor este o lume a cogito-ului, dar cu toate acestea ea nu este o lume imaginară, ci dimpotrivă, una reală. Lumea născută prin ego este o lume a adevărului și a certitudinii. În meditații se împletesc perfect cele două universuri: cel gnoseologic și cel ontologic fiind de multe ori imposibilă separarea lor. Tot ce se află în cogito există, spune Descartes pe parcursul meditațiilor. Realitatea este lumea ego-ului, o lume a certitudinii. Lumea carteziană este
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
prin ego este o lume a adevărului și a certitudinii. În meditații se împletesc perfect cele două universuri: cel gnoseologic și cel ontologic fiind de multe ori imposibilă separarea lor. Tot ce se află în cogito există, spune Descartes pe parcursul meditațiilor. Realitatea este lumea ego-ului, o lume a certitudinii. Lumea carteziană este subiectivă pentru ca adevărul la care ajungem în realitate să poată fi considerat obiectiv. Subiectivarea unei lumi duce la schimbarea raporturilor și ceea ce era subiectiv pentru o lume obiectivă devine
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
din Creator doar susținător al lumii, punctul de sprijin al creației. Noul univers al cunoașterii este creat în șase zile ca și universul ontic descris în Geneză. Pentru a sintetiza acest modalitate de reconstrucție putem folosi următoarea schemă: Ziua biblică Meditațiile 11 Pământul era fără formă și gol. Despărțirea luminii de întuneric, a zilei de noapte. Descrierea ambiguității existente în lumea cunoașterii. Separarea certitudinii de incertitudine. Se prefigurează metoda ce va fi folosită ulterior: îndoiala. 22 Apariția tăriei (întinderii) dintre ape
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și a celor existente în vis. 66 Apariția mamiferelor și a omului. Adam este numit stăpânul lumii. Acceptarea lucrurilor sensibile și a trupului. Descrierea raportului dintre trup și lucrurile sensibile. 3.6.2. Trecerea de la cenzura metafizică la reconstrucția ei (Meditația întâi și a doua) Primele două meditații reprezintă trecerea de la cenzura metafizică la reconstrucția ei. Prima dintre zilele de meditație realizează o separare radicală între existența adevărului și cea a falsului, între lumea haotică a dezordinilor din cunoaștere de dinaintea ordonării
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Apariția mamiferelor și a omului. Adam este numit stăpânul lumii. Acceptarea lucrurilor sensibile și a trupului. Descrierea raportului dintre trup și lucrurile sensibile. 3.6.2. Trecerea de la cenzura metafizică la reconstrucția ei (Meditația întâi și a doua) Primele două meditații reprezintă trecerea de la cenzura metafizică la reconstrucția ei. Prima dintre zilele de meditație realizează o separare radicală între existența adevărului și cea a falsului, între lumea haotică a dezordinilor din cunoaștere de dinaintea ordonării noului univers. Haosul se manifestă la nivelul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și a trupului. Descrierea raportului dintre trup și lucrurile sensibile. 3.6.2. Trecerea de la cenzura metafizică la reconstrucția ei (Meditația întâi și a doua) Primele două meditații reprezintă trecerea de la cenzura metafizică la reconstrucția ei. Prima dintre zilele de meditație realizează o separare radicală între existența adevărului și cea a falsului, între lumea haotică a dezordinilor din cunoaștere de dinaintea ordonării noului univers. Haosul se manifestă la nivelul cunoașterii prin incertitudine, prin imposibilitatea deosebirii celor adevărate de fals, completate de dihotomia
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
între existența adevărului și cea a falsului, între lumea haotică a dezordinilor din cunoaștere de dinaintea ordonării noului univers. Haosul se manifestă la nivelul cunoașterii prin incertitudine, prin imposibilitatea deosebirii celor adevărate de fals, completate de dihotomia adevăr-fals. Deschiderea realizată primei meditații subliniază incertitudinea cunoașterii și nevoii de cenzură 141. Starea inițială este haotică (o formă a haosului primordial), iar adevărul și falsul sunt prezentate doar ca idei. Separarea dintre acestea se realizează prin intermediul unui instrument epistemic dubito-ul. Acesta realizează o separare
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Descartes firmament-ul, pe care își ridică întreaga construcție ulterioară. Asemenea cerului cu toată oastea sa ajută la menținerea creației, la fel și cogito-ul cu toate formele sale va duce mai departe creația și o va susține. 3.6.3. Meditația a treia și folosirea ideii de Dumnezeu ca suport pentru obiectivarea realității Meditația a treia începe cu ideea reconstrucției universului: Voi deschide acum ochii, îmi voi îndepărta toate simțurile, voi șterge de asemenea din minte imaginile toate ale lucrurilor corporale
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
toată oastea sa ajută la menținerea creației, la fel și cogito-ul cu toate formele sale va duce mai departe creația și o va susține. 3.6.3. Meditația a treia și folosirea ideii de Dumnezeu ca suport pentru obiectivarea realității Meditația a treia începe cu ideea reconstrucției universului: Voi deschide acum ochii, îmi voi îndepărta toate simțurile, voi șterge de asemenea din minte imaginile toate ale lucrurilor corporale, sau, cel puțin (...) le voi nesocoti ca fiind zadarnice și false, iar întrebându
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
lui Dumnezeu. Această a doua problemă și-a propus să o rezolve încă de la început, anunțând-o în preambul. Chiar dacă ea nu a reprezentat decât o modalitate de a certifica mesajul real, trebuia să ocupe un loc important în construcția meditațiilor. De aceea majoritatea întâmpinărilor s-au oprit la argumentația privind existența lui Dumnezeu, considerată ca fiind esența meditațiilor. Datorită unei ocultări bine realizate se pierde din vedere problematica reală a meditațiilor. Argumentul ontologic ce pare a fi folosit de Descartes
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
preambul. Chiar dacă ea nu a reprezentat decât o modalitate de a certifica mesajul real, trebuia să ocupe un loc important în construcția meditațiilor. De aceea majoritatea întâmpinărilor s-au oprit la argumentația privind existența lui Dumnezeu, considerată ca fiind esența meditațiilor. Datorită unei ocultări bine realizate se pierde din vedere problematica reală a meditațiilor. Argumentul ontologic ce pare a fi folosit de Descartes pentru a lămuri problema divinității nu poate fi identificat cu argumentul lui Anselm reluat și de Thomas d
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
real, trebuia să ocupe un loc important în construcția meditațiilor. De aceea majoritatea întâmpinărilor s-au oprit la argumentația privind existența lui Dumnezeu, considerată ca fiind esența meditațiilor. Datorită unei ocultări bine realizate se pierde din vedere problematica reală a meditațiilor. Argumentul ontologic ce pare a fi folosit de Descartes pentru a lămuri problema divinității nu poate fi identificat cu argumentul lui Anselm reluat și de Thomas d'Aquino. Nu putem reduce conținutul meditațiilor la raționamentul Ego sum, Deus est. Ideea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
se pierde din vedere problematica reală a meditațiilor. Argumentul ontologic ce pare a fi folosit de Descartes pentru a lămuri problema divinității nu poate fi identificat cu argumentul lui Anselm reluat și de Thomas d'Aquino. Nu putem reduce conținutul meditațiilor la raționamentul Ego sum, Deus est. Ideea de Dumnezeu joacă un rol aparte între ideile ce sunt deținute de cogito. Lumea este o consecință a existenței lui Dumnezeu și a tot ce se creează pornind de la această idee. Pentru a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ca semn al Lui. În jurul Lui se întemeiază întreaga existență a lumii. Relația dintre ideea de Dumnezeu și existența Lui, oferă cogito-ului infinite posibilități. Dumnezeu ca certitudine reprezintă sprijin pentru întreaga creație ulterioară. Concluzionând putem spune că în a treia meditație Descartes realizează două lucruri: găsește un suport nou pentru întreaga creație în lumea cogito-ului, ideea de Dumnezeu și încearcă să identifice la nivelul realității cogito-ului certitudinea și suportul cauzal al acesteia. 3.6.4. Meditația a patra și identificarea adevărului
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
spune că în a treia meditație Descartes realizează două lucruri: găsește un suport nou pentru întreaga creație în lumea cogito-ului, ideea de Dumnezeu și încearcă să identifice la nivelul realității cogito-ului certitudinea și suportul cauzal al acesteia. 3.6.4. Meditația a patra și identificarea adevărului În cadrul meditației a patra se conturează o definiție a adevărului. Aici problema aceasta este dezvoltată în mod diferit față de prima meditație. În prima meditație universul de discurs este unul metafizic, iar problema ridicată era a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
realizează două lucruri: găsește un suport nou pentru întreaga creație în lumea cogito-ului, ideea de Dumnezeu și încearcă să identifice la nivelul realității cogito-ului certitudinea și suportul cauzal al acesteia. 3.6.4. Meditația a patra și identificarea adevărului În cadrul meditației a patra se conturează o definiție a adevărului. Aici problema aceasta este dezvoltată în mod diferit față de prima meditație. În prima meditație universul de discurs este unul metafizic, iar problema ridicată era a certitudinii. Termenii folosiți sunt adevăr - îndoială (verum
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
identifice la nivelul realității cogito-ului certitudinea și suportul cauzal al acesteia. 3.6.4. Meditația a patra și identificarea adevărului În cadrul meditației a patra se conturează o definiție a adevărului. Aici problema aceasta este dezvoltată în mod diferit față de prima meditație. În prima meditație universul de discurs este unul metafizic, iar problema ridicată era a certitudinii. Termenii folosiți sunt adevăr - îndoială (verum vs. dubitatio). În meditația a patra universul în care se desfășoară demersul argumentativ este unul gnoseologic și cercetarea se
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
realității cogito-ului certitudinea și suportul cauzal al acesteia. 3.6.4. Meditația a patra și identificarea adevărului În cadrul meditației a patra se conturează o definiție a adevărului. Aici problema aceasta este dezvoltată în mod diferit față de prima meditație. În prima meditație universul de discurs este unul metafizic, iar problema ridicată era a certitudinii. Termenii folosiți sunt adevăr - îndoială (verum vs. dubitatio). În meditația a patra universul în care se desfășoară demersul argumentativ este unul gnoseologic și cercetarea se realizează cu scopul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
conturează o definiție a adevărului. Aici problema aceasta este dezvoltată în mod diferit față de prima meditație. În prima meditație universul de discurs este unul metafizic, iar problema ridicată era a certitudinii. Termenii folosiți sunt adevăr - îndoială (verum vs. dubitatio). În meditația a patra universul în care se desfășoară demersul argumentativ este unul gnoseologic și cercetarea se realizează cu scopul de a descoperi adevărul. Termenii folosiți de această dată sunt adevăr - eroare (verum vs. error). Sensul cuvântului error - rătăcire greșeală - întărește ideea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
manifestă ca "facultatea de alegere, ori libertatea arbitrului"169. Nici prin cea de-a doua facultate ce intervine nu pot să mă manifest în universul erorii. Nici voința singură nu duce la eroare, lucru care a fost inițial anunțat în meditația a treia când autorul preciza: "nu este de temut nici o falsitate în voința însăși ori porniri"170. Aceleași precizări le întâlnim și în meditația a patra: "Din cele de mai sus, însă îmi dau seama că nici puterea de a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
universul erorii. Nici voința singură nu duce la eroare, lucru care a fost inițial anunțat în meditația a treia când autorul preciza: "nu este de temut nici o falsitate în voința însăși ori porniri"170. Aceleași precizări le întâlnim și în meditația a patra: "Din cele de mai sus, însă îmi dau seama că nici puterea de a vroi, pe care o am de la Dumnezeu, nu este, privită în sine, pricina greșelilor mele, de vreme ce e cât se poate de întinsă și în
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]