8,529 matches
-
nu determină complet) a fenotipului final al organismului. În cercetările moderne, genetică prevede unelte importante în investigarea funcțiunilor ale genelor particulare și analiza interacțiunilor genetice. Organismele țin informația genetică în general în cromozoame unde este reprezentată de structura chimică a moleculelor ADN particulare. Biologia de dezvoltare cercetează procesele după care organismele cresc și se dezvolt. Își are originile în embriologie. Biologia de dezvoltare modernă studiază și controlul genetic al creșterii celulare, diferențierii, anatomiei și morfogeneză — procesul care permite țesuturilor și organelor
Biologie () [Corola-website/Science/296515_a_297844]
-
Emanațiile de gaze și erupțiile vulcanice au format atmosfera primordială. Condensarea vaporilor de apă, alături de gheața adusă de comete, aveau să formeze apoi oceanele. Această puternică activitate chimică a fost sursa apariției, acum circa 4 miliarde de ani, a unei molecule cu capacitatea de a se înmulți spontan, un predecesor al ADN-ului și ARN-ului. După alte 500 de milioane de ani, ultimul predecesor comun al ființelor ulterioare dispărea, și evoluția se ramifică. Dezvoltarea procesului de fotosinteză a permis ca
Pământ () [Corola-website/Science/296522_a_297851]
-
IUPAC, precum și UNESCO, alături de societăți chimice, academii și instituții la nivel global au organizat activități locale și regionale. Modelul actual al structurii atomice este reprezentat de modelul mecanicii cuantice.Chimia este studiată, la început, la nivel de particule elementare, atomi, molecule, substanțe chimice, metale, cristale și alte stări de agregare ale materiei. Această materie poate fi întâlnită sub forma solidă, lichidă sau gazoasa, în izolare sau în combinații. Interacțiunile chimice, reacțiile și transformările care sunt studiate în chimie sunt de obicei
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]
-
periodic al elementelor, care ordonează aceste elemente în funcție de numărul lor atomic. Tabelul este constituit din grupe (coloane) și perioade (șiruri). Acest mod de reprezentare tabulara este utilă în stabilirea tendințelor periodice. Un "ion" este un tip de un atom sau moleculă care a cedat sau acceptat unul sau mai mulți electroni. Cationii încarcați pozitiv (de exemplu, cationul de sodiu Na) și anionii încarcați negativi (de exemplu, clorura Cl) pot forma o structură cristalina de sare neutră (de exemplu, clorura de sodiu
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]
-
de nomenclatura organică., în timp ce compușii anorganici sunt numiți conform sistemului nomenclaturii anorganice. De asemenea, Chemical Abstracts Service stabilise o metodă de indexare a substanțelor chimice, unde fiecare substanță este identificată folosindu-se un numar numit "număr de registru CAS". O "moleculă" reprezintă cea mai mica unitate indivizibila a unei substanțe chimice pure, care posedă un set unic de proprietăți chimice, reprezentând potențialul de a suferi un anumit set de reacții chimice cu alte substanțe. De regulă, moleculele sunt reprezentate de atomii
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]
-
de registru CAS". O "moleculă" reprezintă cea mai mica unitate indivizibila a unei substanțe chimice pure, care posedă un set unic de proprietăți chimice, reprezentând potențialul de a suferi un anumit set de reacții chimice cu alte substanțe. De regulă, moleculele sunt reprezentate de atomii legați prin legături covalente, structura lor fiind neutră din punct de vedere electric, iar toate valențele electronilor sunt aranjate cu alti electroni fie în diverse legături, fie singulari. Spre deosebire de ioni, moleculele există ca unități neutre din
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]
-
cu alte substanțe. De regulă, moleculele sunt reprezentate de atomii legați prin legături covalente, structura lor fiind neutră din punct de vedere electric, iar toate valențele electronilor sunt aranjate cu alti electroni fie în diverse legături, fie singulari. Spre deosebire de ioni, moleculele există ca unități neutre din punct de vedere electric. Cand această condiție este încălcată, încărcătură electronică a moleculei determina un ion molecular sau ion poliatomic. Cu toate acestea, natura discretă și separată a conceptului molecular presupune de obicei că ionii
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]
-
din punct de vedere electric, iar toate valențele electronilor sunt aranjate cu alti electroni fie în diverse legături, fie singulari. Spre deosebire de ioni, moleculele există ca unități neutre din punct de vedere electric. Cand această condiție este încălcată, încărcătură electronică a moleculei determina un ion molecular sau ion poliatomic. Cu toate acestea, natura discretă și separată a conceptului molecular presupune de obicei că ionii moleculari să fie prezenți doar în forme determinate, precum un fascicul direcționat în vid într-un spectometru de
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]
-
obicei că ionii moleculari să fie prezenți doar în forme determinate, precum un fascicul direcționat în vid într-un spectometru de masă. Colecțiile poliatomice încărcate care sunt prezente în solide (de exemplu, ionii sulfat sau azotat) nu sunt considerate drept molecule în chimie. Gazele inerte sau nobile (heliu, neon, argon, krypton, xenon și radon) sunt compuse din atomi singulari că unitate de bază, insă celelalte elemente chimice izolate constă fie în molecule, fie rețele de atomi legați oarecum. Moleculele identificabile alcătuiesc
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]
-
exemplu, ionii sulfat sau azotat) nu sunt considerate drept molecule în chimie. Gazele inerte sau nobile (heliu, neon, argon, krypton, xenon și radon) sunt compuse din atomi singulari că unitate de bază, insă celelalte elemente chimice izolate constă fie în molecule, fie rețele de atomi legați oarecum. Moleculele identificabile alcătuiesc substanțe cunoscute, precum apă, aerul, precum și unele substanțe organice precum alcoolul, zahărul, benzină și diverse produse farmaceutice. Cu toate acestea, nu toate substanțele sau compușii chimici sunt alcătuiți din molecule discrete
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]
-
considerate drept molecule în chimie. Gazele inerte sau nobile (heliu, neon, argon, krypton, xenon și radon) sunt compuse din atomi singulari că unitate de bază, insă celelalte elemente chimice izolate constă fie în molecule, fie rețele de atomi legați oarecum. Moleculele identificabile alcătuiesc substanțe cunoscute, precum apă, aerul, precum și unele substanțe organice precum alcoolul, zahărul, benzină și diverse produse farmaceutice. Cu toate acestea, nu toate substanțele sau compușii chimici sunt alcătuiți din molecule discrete și, într-adevăr, majoritatea solidelor care compus
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]
-
în molecule, fie rețele de atomi legați oarecum. Moleculele identificabile alcătuiesc substanțe cunoscute, precum apă, aerul, precum și unele substanțe organice precum alcoolul, zahărul, benzină și diverse produse farmaceutice. Cu toate acestea, nu toate substanțele sau compușii chimici sunt alcătuiți din molecule discrete și, într-adevăr, majoritatea solidelor care compus crusta, mantaua și nucleul Pământului sunt elemente chimice fără grupare moleculară. Aceste tipuri de substanțe, precum compușii ionici și solide în rețea, sunt organizate în așa manieră încât nu este necesară existența
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]
-
și, într-adevăr, majoritatea solidelor care compus crusta, mantaua și nucleul Pământului sunt elemente chimice fără grupare moleculară. Aceste tipuri de substanțe, precum compușii ionici și solide în rețea, sunt organizate în așa manieră încât nu este necesară existența unor molecule identificabile. În shcimb, aceste substanțe sunt discutate an termeni de unitate celulară că și cea mai mica structura repetitivă din interiorul substanțeo. Exemple de asemenea substanțe sunt sărurile minerale (precum sarea de masă), solidele precum carbonul și diamantul, metalele, siliciul
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]
-
că și cea mai mica structura repetitivă din interiorul substanțeo. Exemple de asemenea substanțe sunt sărurile minerale (precum sarea de masă), solidele precum carbonul și diamantul, metalele, siliciul și minerale silicate, precum cuarțul și granitul. Una din principalele caracteristici ale moleculei este geometria să, numită structura moleculară. În timp ce structura moleculară diatomica, triatomica sau tetraatomica poate fi triviala (lineara, piramidal angulara, etc), structura moleculelor poliatomice, constituite din mai mult de 6 atomi poate fi crucială pentru natură să chimică. O substanță chimică
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]
-
precum carbonul și diamantul, metalele, siliciul și minerale silicate, precum cuarțul și granitul. Una din principalele caracteristici ale moleculei este geometria să, numită structura moleculară. În timp ce structura moleculară diatomica, triatomica sau tetraatomica poate fi triviala (lineara, piramidal angulara, etc), structura moleculelor poliatomice, constituite din mai mult de 6 atomi poate fi crucială pentru natură să chimică. O substanță chimică reprezintă compoziția materiei care este definită și posedă anumite proprietăți fizico-chimice. În momentul când mai multe substanțe sunt prezente, rezultatul este numit
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]
-
gust, etc). Totodată, sunt considerate a fi proprietăți fizice acele caracteristici care nu implică schimbarea substanțe la nivel chimic. Solubilitatea indică gradul în care o substanță pură se poate dizolva într-un dizolvant, alcătuind o soluție omogena unde repartizarea atomilor, moleculelor și ionilor este uniformă. Pentru lichide parțial miscibile reciproc, care formează o soluție eterogena cu cel puțin 2 faze lichide (lichid multifazic) solubilitatea se denumește miscibilitate. Dizolvantul în modul cel mai frecvent este un lichid, dar sunt și unele excepții
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]
-
în care atomii își formează configurația completă a ultimului strat, interacțiunile dintre ei (legăturile chimice) sunt diferite. Legăturile chimice cunoscute astăzi se clasifică astfel: Conceptul de "legătură chimică" se referă la modul în care atomii se unesc pentru a forma molecule, fiind starea de echilibru între particulele încărcate pozitiv din nucleu și particulele negative care oscilează printre acestea. Fiind mai mult decât niște simple stări de atracție și respingere, energiile și modul de distribuire caracterizează disponibilitatea unui electron de a se
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]
-
disponibilitatea unui electron de a se uni cu un alt atom. Legăturile chimice pot fi covalente, ionice, de hidrogen sau de forță Van der Waals. Fiecare legătură are un anumit potențial atribuit, care crează interacțiunea chimică ce unește atomii în molecule sau cristale. În cazul multor compuși, teoria legăturii valente, modelul Perechilor de Electroni din Stratul de Valentă (în engleză "Vălence Shell Electron Pair Repulsion model" - "VSEPR") și conceptul de număr de oxidare sunt folosite pentru explicarea structurii și compoziției moleculare
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]
-
Ionii sunt uniți datorită atracției electrostatice, iar compusul clorura de sodiu (sarea de bucătărie) este formată. Într-o legătură covalenta, unul sau mai mulți electroni de valentă sunt împărțiți de 2 atomi: rezultatul atomic care este încărcat negativ este denumit moleculă. Atomii vor împărți electronii de valentă în așa manieră încât configurația unui gaz nobil va fi formată pentru fiecare atom. Atomii care tind să se combine în această manieră (având nevoie de 8 electroni în stratul de valentă) urmează regulă
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]
-
anumită formă de energie sau ambele. Transformările care sunt studiate în cadrul chimiei implică studiile interacțiunilor dintre substanțe într-un laborator specializat folosind diverse vase de laborator.Reactiile chimice pot conduce la formarea sau disocierea moleculară, adică rearanjarea atomică sau dezintegrarea moleculelor în scopul formării a 2 sau mai multe molecule mici. Reacțiile redox, disocierea, neutralizarea acid-baza și rearanjarea moleculară sunt unele dintre cele mai comune reacții chimice. O reacție chimică este transformarea unor substanțe în una sau mai multe alte substanțe
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]
-
studiate în cadrul chimiei implică studiile interacțiunilor dintre substanțe într-un laborator specializat folosind diverse vase de laborator.Reactiile chimice pot conduce la formarea sau disocierea moleculară, adică rearanjarea atomică sau dezintegrarea moleculelor în scopul formării a 2 sau mai multe molecule mici. Reacțiile redox, disocierea, neutralizarea acid-baza și rearanjarea moleculară sunt unele dintre cele mai comune reacții chimice. O reacție chimică este transformarea unor substanțe în una sau mai multe alte substanțe. Aceasta poate fi ilustrata în mod simbolic printr-o
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]
-
cea care absoarbe căldură din mediu. Reacțiile chimice sunt condiționate în mod invariabile de energia de activare; viteza de reacție la o anumită temperatura Ț este corelata cu energia de activare E, conform factorului lui Boltzmann formulă 1 - probabilitatea că o moleculă să aibă o energie mai mare sau egală cu E la o anumită temperatura Ț. Dependența exponențială a vitezei de reacție pe baza termică este numită "ecuația Arrhenius". Energia de activare necesară unei reacții chimice poate fi întâlnită sub forma
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]
-
cu zero, reacția chimică atunci se află în stare de echilibru. Există anumite stări de energie pentru electroni, atomi și moleule, însă acestea sunt limitate; acestea sunt determinate de reguli ale mecanicii cuantice, care necesită cuantificarea energiei unui sistem. Atomii/moleculele aflate într-un stadiu energetic mai înalt sunt considerați a fi excitați. Atomii/moleculele unei substanțe, aflați în stare excitata, sunt mulți mai reactivi. Starea de agregare a unei substanțe este în mod invariabil determinată de energia ei și energia
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]
-
de energie pentru electroni, atomi și moleule, însă acestea sunt limitate; acestea sunt determinate de reguli ale mecanicii cuantice, care necesită cuantificarea energiei unui sistem. Atomii/moleculele aflate într-un stadiu energetic mai înalt sunt considerați a fi excitați. Atomii/moleculele unei substanțe, aflați în stare excitata, sunt mulți mai reactivi. Starea de agregare a unei substanțe este în mod invariabil determinată de energia ei și energia prezenta în mediu. Când forțele intermoleculare sunt atat de puternice încât energia din mediu
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]
-
sunt atat de puternice încât energia din mediu nu poate să depășească acele forțe, o substanță poate fi întâlnită într-o stare de agregare mult mai stabilă, precum cea de lichid sau solid (exemplul apei, lichid la temperatura camerei datorită moleculelor stabilizate prin legături de hidrogen. Acidul sulfhidric este un gaz la temperatura camerei și condiții standard de presiune, datorită moleculelor stabilizate prin interacțiuni mult mai slabe, de tip dipol-dipol. Transferul de energie de la o substanță chimică la alta depinde de
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]