7,461 matches
-
în pericol viața pacientului . Tratament Episoadele ușoare de hipoglicemie pot fi tratate , de obicei , prin administrarea orală de glucide . Pot fi necesare ajustări ale dozei de medicament , dietei sau activității fizice . 306 Episoadele mai severe , cu comă , convulsii sau tulburări neurologice pot fi tratate prin administrare de glucagon intramuscular/ subcutanat sau de soluție concentrată de glucoză intravenos . Pot fi necesare aportul susținut de glucide și ținerea sub observație a pacientului , deoarece hipoglicemia poate să reapară după o regresie clinică aparentă . 5
Ro_480 () [Corola-website/Science/291239_a_292568]
-
(n. 27 decembrie 1771, Tarascon-sur-Ariège - 3 iunie 1837, Sommières) a fost un neurolog francez, creditat câteodată cu descoperirea legăturii dintre afectarea neurologică a emisferei a creierului uman, părții drepte a corpului uman, respectiv pierderea , cunoscută sub numele de afazie. Descoperirea sa esențială a fost publicată în 1836, cu 25 de ani înaintea publicării (mult mai celebre) a lui Paul Broca. Descoperirea lui
Marc Dax () [Corola-website/Science/317699_a_319028]
-
și Augustinei o înregistrare prin care Jack admite că misiunea sa sortită eșecului, Omaticaya nu vor abandona niciodată Hometree. Selfridge este convins că negocierile vor eșua și astfel ordonă distrugerea Hometree. Augustine argumentează că distrugerea Hometree-ului poate afecta vastul sistemul neurologic bio-botanic la care sunt conectate toate organismele de pe Pandora, iar Selfridge îi dă lui Jake și Augustinei o oră pentru a-i convinge pe Na’vi să părăsească Hometree. Când acesta își dezvăluie misiunea tribului Omaticaya, Neytiri îi acuză pe
Avatar (film din 2009) () [Corola-website/Science/318031_a_319360]
-
mușchilor, ligamentelor și altor zone care le înconjoară. În unele operații o echipă de neurochirurgi lucrează împreună cu un chirurg ortoped specializat în oase, mușchi și articulații. Diagnosticarea corectă este importantă în orice ramură a medicinei dar în special în problemele neurologice. O mare dificultate este că țesutul nervos nu este ca cel al pielii, mușchilor sau oaselor. Acestea din urmă se regenerează, se refac și se vindecă dacă sunt tăiate. În unele cazuri, devin aproape ca noi. Însă un nerv odată
Neurochirurgie () [Corola-website/Science/319652_a_320981]
-
pacientul trebuie uneori să reînvețe mișcările și de unde provin senzațiile. Neurochirurgia poate avea succese uimitoare, cum ar fi îndepărtarea paraliziei sau recuperarea simțurilor. Privind spre viitor un element de cercetare foarte incitant constă în folosirea transplanturilor celulare pentru unele probleme neurologice cum ar fi boala Parkinson. De exemplu, la animale, transplantarea de celule de la feți la adulți bolnavi a dat rezultate. Aceste metode se bazează pe o atenție și o precizie extraordinară, deoarece neurochirurgii pot avea de a face cu celule
Neurochirurgie () [Corola-website/Science/319652_a_320981]
-
incluzând handicapuri fizice, mentale și uneori probleme psihice. SM ia diferite forme, noi simptome apărând fie în atacuri sporadice (forme de recădere) sau agravându-se cu trecerea timpului (forme progresive). Între episoade, simptomele pot dispărea complet; totuși, adesea rezultă probleme neurologice permanente, în special în stadii mai avansate ale bolii. În timp ce cauza bolii nu este clară, se crede că mecanismul ei ar fi fie o boală autoimună, fie un defect al celulelor care produc mielină. Printre cauzele propuse se numără factori
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
spinării. SM a fost descrisă pentru prima oară în 1868 de Jean-Martin Charcot. Un număr de tratamente noi și metode de diagnostic sunt în curs de dezvoltare. O persoană cu SM poate avea aproape orice fel de simptom sau semn neurologic, problemele sistemului nervos autonomic, cele vizuale, motorii și senzoriale fiind cele mai frecvente. Simptomele specifice sunt determinate prin locația leziunilor din cadrul sistemului nervos și pot include pierderi ale sensibilității sau modificări ale senzațiilor cum ar fi înțepături, furnicături sau amorțeli
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
neinvazive, unele persoane susțin că unica dovadă incontestabilă este autopsia sau biopsia zonelor în care sunt detectate leziunile tipice produse de scleroza multiplă. Datele clinice pot fi suficiente pentru diagnosticarea SM dacă pacientul a prezentat în trecut episoade de simptomatologie neurologică specifică bolii. La persoanele care se prezintă la medic după un singur episod, sunt necesare teste suplimentare pentru stabilirea diagnosticului. Cele mai frecvent utilizate metode de diagnostic sunt neuroimagistica, analiza lichidului cefalorahidian și potențialele evocate. Explorarea creierului și a măduvei
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
nu întrunește criteriile pentru stabilirea diagnosticului de scleroză multiplă. 30-70% dintre pacienții cu SCI dezvoltă ulterior SM. SM secundar progresivă apare la aproximativ 65% dintre pacienții care au prezentat inițial forma recurent-remitentă a bolii și care au suferit o deteriorare neurologică progresivă între atacurile acute, fără perioade clare de remisiune. Pot apărea totuși recidive ocazionale și remisiuni minore. De regulă, perioada cuprinsă între debutul bolii și trecerea de la forma recurent-remitentă la forma secundar progresivă a bolii este de 19 ani. Forma
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
o vârstă mai înaintată decât forma recurent-remitentă. Același lucru se întâmplă și în cazul formei secundar progresive care apare de regulă în jurul vârstei de 40 de ani. Scleroza multiplă progresiv-recidivantă apare la pacienții care, de la debutul bolii, prezintă o deteriorare neurologică constantă, însoțită de atacuri suprapuse. Această formă clinică este cel mai puțin frecventă. Au fost identificate și tipuri neobișnuite de SM; printre acestea se numără boala Devic, scleroza concentrică Balo, scleroza difuză Schilder și scleroza multiplă Marburg. Se discută încă
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
clinice. Atât medicația, cât și neuroreabilitarea s-au dovedit utile în ameliorarea simptomelor, deși niciuna dintre acestea nu schimbă evoluția bolii. Anumite simptome, precum urinarea frecventă și spasticitatea, răspund bine la medicamente, în timp ce altele se ameliorează foarte puțin. În ceea ce privește problemele neurologice, o abordare multidisciplinară este importantă pentru îmbunătățirea calității vieții; cu toate acestea, o echipă „de bază” este greu de stabilit întrucât, în timp, pot fi necesare diferite tipuri de servicii medicale. Programele multidisciplinare de reabilitare cresc nivelul de activitate și
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
schimbarea credințelor. Învățătorii Gândirii Noi de după el, cum ar fi autorul, editorul și directorul de ziar William Walker Atkinson, acceptă această premisă. El face legătura dintre ideea de stare mentală existențială cu înțelegerile descoperirilor științei moderne în electromagnetism și procese neurologice.
Gândirea Nouă () [Corola-website/Science/318703_a_320032]
-
palpebral. Urmează o perioadă de liniște aparentă, în care semnele clinice se remit. Ultima fază a bolii este cea de encefalită focală, determinată de creșterea în volum a chisturilor, care comprimă substanța nervoasă, producând atrofia acesteia și apariția de semne neurologice multiple: rămânere în urma turmei, dificultăți de alimentare, masticație în gol, sialoree, modificări de comportament, apatie, dromomanie, dificultăți de orientare, mers în manej, decubit lateral prelungit cu pedalări ale membrelor, tulburări de echilibru, tulburări vizuale (amauroză), convulsii, paralizii. Chisturile din vecinătatea
Cenuroză () [Corola-website/Science/319999_a_321328]
-
cerebrală. Examenul lichidului cefalorahidian evidențiază scăderea glicorahiei (concentrația glucozei din LCR) și semne nespecifice de inflamație nebacteriană. Examenul anatomo-patologic al chistului, fie la necropsie, fie în urma intervenției chirurgicale, precizează diagnosticul. Diagnosticul diferențial se face cu alte boli care produc semne neurologice similare: listerioza, rabia, estroza, toxoplasmoza, intoxicația cu substanțe neurotrope etc. Este provocată de "Coenurus serialis", forma larvară a T. serialis. Este caracteristică iepurilor și rozătoarelor, dar poate apărea ocazional și la om. Cenurii se localizează în țesutul celular subcutanat, unde
Cenuroză () [Corola-website/Science/319999_a_321328]
-
sau atrofia multisistemică este o boală neurologica degenerativa determinată de degenerarea celulelor nervoase în zone specifice ale creierului. Degenerarea celulară cauzează probleme cu mișcarea, echilibrul și alte funcții autonome ale corpului, de exemplu controlul vezicii urinare. Cauza acestei boli este încă necunoscută și nu au fost identificați
Sindromul Shy-Drager () [Corola-website/Science/320379_a_321708]
-
Epilepsia (de la verbul ἐπιλαμβάνειν din greaca veche, care înseamnă „criză, convulsie sau atac”), popular numită și „boala neagră”, reprezintă un grup de tulburări neurologice de lungă durată, caracterizate prin una sau mai multe crize epileptice. Aceste crize sunt episoade care variază de la perioade scurte și aproape nedetectabile, la perioade lungi de convulsii puternice. În cazul epilepsiei, crizele au tendința de a se repeta, neavând
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
Regatul Unit al Marii Britanii se estimează că 40-60% din decese pot fi prevenite. În țările în curs de dezvoltare, multe decese se datorează netratării epilepsiei, ceea ce duce la căderi sau status epilepticus. Epilepsia este una dintre cele mai serioase boli neurologice comune ce afectează circa 65 milioane de persoane pe glob. Aceasta afectează 1% din populație până la vârsta de 20 de ani și 3% din populație până la 75 de ani. Este caracteristică mai mult la bărbați decât la femei, diferența dintre
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
se impun pauze cu mișcare fizică la fiecare oră de lucru. Ortopezii ne atenționează că folosirea intensă a tastaturii calculatorului poate duce la boli serioase ale articulațiilor sau încheieturilor , ba chiar și la afecțiuni de stomac și obezitate . O problemă neurologica ce apare datorită utilizării îndelungate a calculatorului e declanșarea crizelor de epilepsie care poate apărea pe terenuri fragilizate. Epilepsia fotosensibila este totuși o problemă neurologica destul de rară. Migrenele date de statul îndelungat la calculator sunt dureri de cap care persistă
Patologia de calculator () [Corola-website/Science/321805_a_323134]
-
ale articulațiilor sau încheieturilor , ba chiar și la afecțiuni de stomac și obezitate . O problemă neurologica ce apare datorită utilizării îndelungate a calculatorului e declanșarea crizelor de epilepsie care poate apărea pe terenuri fragilizate. Epilepsia fotosensibila este totuși o problemă neurologica destul de rară. Migrenele date de statul îndelungat la calculator sunt dureri de cap care persistă și au o anume recurenta. Pentru a evita migrenele, chiar și pe cele datorate statului îndelungat la calculator, există numeroase sfaturi de la specialiști. Se considera
Patologia de calculator () [Corola-website/Science/321805_a_323134]
-
tulburări motorii și abolirea mai multor reflexe osteotendinoase) și caracterul poliradicular sunt evocatoare pentru MC. Afectările radiculare se pot manifesta prin mai multe tablouri clinice: Evoluție MC evoluează relativ imprevizibil, dar de obicei lent, cu perioade lungi fără agravare. Deficite neurologice majore sunt posibile, în special la vârstnici, dar sunt rare. Diagnostic radiologic Evidențiază pe Rg laterală: Nevralgia cervicobrahială (NCB) este o afecțiune frecventă, caracterizată prin durere la nivelul membrului superior, de la nivelul coloanei pâna la mână. Rădăcinile interesate sunt cele
Cervicalgie () [Corola-website/Science/321902_a_323231]
-
poziție a gâtului prea mult prelungită. Antecedentele NCB sunt evocatoare, dar mai puțin frecvente ca în cazul lombalgiilor. Durerea este însoțită de parestezii de intensitate variabilă, cel mai adesea cu păstrarea activitații. Topografia durerii poate fi precizată bine la examenul neurologic: La examenul clinic se constată o redoare a gâtului, uneori chiar și o atitudine antalgică. Mobilizarea cervicală antrenează o accentuare a durerii membrului superior, la fel ca și presiunea laterovertebrală și presiunea verticală exercitată asupra capului (semnul Spurling). Durerea la
Cervicalgie () [Corola-website/Science/321902_a_323231]
-
mai mult de 6 săptămâni, deși sunt tratate medicamentos corect. Factorul iritant este o hernie „moale” și nu o bară disco-osteofitică, mai frecventă la persoanele vârstnice. Aceasta hernie trebuie demonstrată cu ajutorul RMN. Chimionucleoliza cervicală este contraindicată în cazul existenței semnelor neurologice de origine medulară sau în cazul unei pensări discale prea marcate. Complicațiile chimionucleolizei cervicale: Tratamentul chirurgical: este folosit după eșecul tratamentulului medical bine condus, dar fără rezultat după 1-2 luni. În ultimii ani este folosit din ce în ce mai frecvent, pe masura dezvoltării
Cervicalgie () [Corola-website/Science/321902_a_323231]
-
câteva săptămâni. La 2 luni postoperator poate fi reluată activitatea profesională. Recidivele sunt rare. Complicațiile postoperatorii sunt rare, fiind legate de lipsa de integrare a grefonului osos, cu deplasarea lui și deteriorarea osteosinrezei, de infecții, de deformări și de complicații neurologice. Alegerea tehnicii potrivite fiecărui caz este esențială, depinzând de localizarea leziunii. Calea anterolaterală este folosită în prezent foarte mult dacă leziunea este mediană sau paramediană. Calea posterioară este folosită pentru leziunile laterale și în special în cazul artrozei cu afectarea
Cervicalgie () [Corola-website/Science/321902_a_323231]
-
implicați": cel mai frecvent implicat este stafilococul, apoi streptococul, b. Coli, proteusul, salmonela. Infecțiile cu candida albicans sunt mult mai rare. "Diagnostic clinic": Simptomatologia cervicală permite de obicei un diagnostic mai precoce decât localizările toracale sau lombare. Riscul de complicații neurologice este mai mare. Manevrele de mobilizare a coloanei cervicale mai brutale pot favoriza complicațiile neurologice. "Diagnostic radiologic": În stadiul de început al SDIC, radiografia poate fi normală. În stadiul clasic, radiografia arată semne clare de spondilodiscită: pensarea discului intervertebral, platourile
Cervicalgie () [Corola-website/Science/321902_a_323231]
-
candida albicans sunt mult mai rare. "Diagnostic clinic": Simptomatologia cervicală permite de obicei un diagnostic mai precoce decât localizările toracale sau lombare. Riscul de complicații neurologice este mai mare. Manevrele de mobilizare a coloanei cervicale mai brutale pot favoriza complicațiile neurologice. "Diagnostic radiologic": În stadiul de început al SDIC, radiografia poate fi normală. În stadiul clasic, radiografia arată semne clare de spondilodiscită: pensarea discului intervertebral, platourile vertebrale adiacente discului afectat au marginile flu, în corpii vertebrali adiacenți apar geode. "Diagnostic RMN
Cervicalgie () [Corola-website/Science/321902_a_323231]