9,387 matches
-
Urmează tot un roman, Apele mici (1914), interzis de autoritățile rusești, iar în 1915 culegerea de nuvele Floare amară (transpunerea în românește aparținând tot lui G.M. Ivanov, se publică în 1930) și volumul de publicistică Funingine și fum (1915). Dintre nuvelele apărute în revistele din România, rețin atenția cu deosebire Marele Archimedes („Viața românească”, 1922), surprinzătoare proiecție preorwelliană a societății sovietice din primii ani, În drum spre Emaus („Dreptatea”, 1921), Părintele Maurichie („Flacăra”, 1922), Anticrist („Flacăra”, 1923). D. publică, în „Îndreptarea
DONICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286827_a_288156]
-
România, rețin atenția cu deosebire Marele Archimedes („Viața românească”, 1922), surprinzătoare proiecție preorwelliană a societății sovietice din primii ani, În drum spre Emaus („Dreptatea”, 1921), Părintele Maurichie („Flacăra”, 1922), Anticrist („Flacăra”, 1923). D. publică, în „Îndreptarea”, un fragment din comedia Nuvela de comandă, scrisă împreună cu Vasile Savel. Piesa va fi înaintată comitetului de lectură al Teatrului Național din București, în 1925, dar nu este consemnată reprezentarea ei. În 1924, traduce în limba rusă O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale. Dintre scrierile
DONICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286827_a_288156]
-
mai ales prin „parabole critice”, atunci când vorbește de argonauți (cititorii), cu starea lor veșnică de căutători ai unei iluzii (lâna de aur), de „ultimul argonaut” sau de „omul pasăre”. O paralelă interesantă se desenează în capitolul Eriniile lui Hitchcock, între nuvela fantastică Păsările de Daphné du Maurier și ecranizarea ei, cu decelarea dimensiunii cuplului etern. Criticul este totuși fundamental poet. Se vede aceasta și din metaforismul stilului din eseuri și articole. Primul volum de poezii, Titlul la alegere (1981), îl va
DRAGAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286841_a_288170]
-
metodist la Centrul de Îndrumare a Creației Populare din același oraș (1968-1977), redactor la Editura Junimea (1977-1990), bibliograf la Biblioteca Județeană „Gh. Asachi” (din 1990), al cărei director adjunct a fost un timp. După debutul în „Cronica”, a colaborat cu nuvele și fragmente de roman la „Convorbiri literare”, „Neamul românesc”, „Flacăra Iașului”, „Opinia”. A scris, în colaborare, scenarii radiofonice. Împreună cu Nicolae Busuioc, a elaborat monografia „Gh. Asachi” - 80. O istorie de suflet și de minte (2000). Înzestrat prozator de stirpe moldovenească
DONOSE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286832_a_288161]
-
minte (2000). Înzestrat prozator de stirpe moldovenească, imaginativ și cu șartul glăsuirii, D. s-a învăluit în viața de zi cu zi într-o discreție care i-a menținut și scrierile într-o nemeritată penumbră. Prima lui carte, culegerea de nuvele Vara cu trei nebuni (1970), urzită într-o formulă pe care, din păcate, nu a stăruit să o cultive, era plină de făgăduieli. Descrierile, cu gâlgâiri de lirism, împânzesc o atmosferă de febre și de ciudățenii, în care se produc
DONOSE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286832_a_288161]
-
care poate fi încercat de teribile impulsivități, împinse până la cruzime, dar impune prin vitejie și prin clarviziune pe câmpul de bătaie, ca și printr-un neclătinat simț al dreptății, dublat de un ager instinct al vredniciei. Ca într-una dintre nuvelele de început, în vremea secetei de după război este plasată și tema romanului Gura lumii (1982). Vipia care pârjolește totul îi secătuiește de puteri pe locuitorii unui sat din Moldova (unul, printre multe altele) și, torturați de foame, ei se sting
DONOSE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286832_a_288161]
-
Tare ca piatra (1987), Ursa mare (1988), Presimțirile (1989). Tendința de a imagina biografii exemplare este marcată prin punerea lor în contrast, sub aspectul vârstelor (implicând clasicul conflict între generații), al temperamentului sau al dimensiunii morale. Volumul de povestiri și nuvele Mărgele roșii (1984; Premiul pentru proză al Asociației Scriitorilor din Brașov) produce o breșă în orientarea prozei lui D. Autorul se arată preocupat de profilul artistic al textului, în care dobândesc pondere spiritul analitic, sondajul psihologic, tentația parabolei și a
DRAGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286845_a_288174]
-
artistic”, „Curentul” ș.a. A semnat (uneori și cu pseudonimul Ion Darie ori cu prescurtările I.Dr. sau Dr.) numeroase articole, cronici și medalioane, însemnări de călătorie, versuri, schițe dramatice (între care Hanul durerilor a apărut în broșură, în 1926), de asemenea nuvele și povestiri concepute, în cea mai mare parte, în manieră foiletonistică. Notabile rămân însă cele trei volume consacrate experienței războiului, în care reporterul și scriitorul se completează reciproc. Primului îi aparține relatarea expediției militare întreprinse în Basarabia, făcută într-un
DRAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286862_a_288191]
-
o aură sentimentalist-romantică, fie că e vorba de colaborări sau de republicări: versuri semnate de Victor Eftimiu (Sonet, Iarnă, 2/1912), Cristu N. Dimitrescu (Cridim), Smaranda Andronescu-Gheorghiu (Smara), Eugenia de Reus Ianculescu, Adina Lăzărescu, Constanța Zissu, Mia Vlad, Olimpia Teodoru; nuvele și fragmente de roman semnate de Maria Costa, Al. G. Doinaru (Radames), Adina Lăzărescu, Eugenia de Reus Ianculescu, Mărioara Veleanu. Articolele sunt dedicate istoriei și descrierii principiilor mișcării feministe, precum și unor personalități feminine ale culturii române, ca Iulia Hasdeu (14
DREPTURILE FEMEII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286872_a_288201]
-
Scriitorilor Români. În personajul Pitarcă, din romanul Mângâierile panterei de Mihail Sorbul, D. poate fi recunoscut cu întregul său cortegiu de ciudățenii. Revistele și gazetele la care a colaborat sau care l-au republicat sunt numeroase. Proza lui, schițe, povestiri, nuvele, fragmente memorialistice închinate copilăriei, dar și versuri sau o serie de articole politice, datând din preajma intrării noastre în primul război mondial, au apărut în „Telegraful român”, „Arta” (Iași; semnează I. Ivaciuc), „Ramuri”, „Convorbiri critice”, „Opinia” (Iași), „Deșteptarea” (Brașov), „Cosinzeana”, „Flacăra
DRAGOSLAV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286860_a_288189]
-
simplitate dramele. Deși Ion Trivale sau Mihail Dragomirescu cred că pot descoperi originalitate și prospețime a viziunii în această proză, în realitate este vorba de o pastișă, mai mereu nereușită, a literaturii lui I.L. Caragiale sau a lui Mihail Sadoveanu. Nuvela La han La trei ulcele, bunăoară, reia, în linii mari, într-un registru inferior, drama din La hanul lui Mânjoală. La fel, Povestea copilăriei (1909) reface cu mijloace incomparabil mai sărace decât cele ale lui Creangă, alunecând în banal sau
DRAGOSLAV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286860_a_288189]
-
1916; Jurământul, București, 1916; Cântecul eroilor, Fălticeni, 1918; Povestea cucului, București, 1921; Novele și schițe, București, 1921; Novele și povestiri pentru copii, București, 1922; Odiseia bătăliei de la Mărășești, București, 1923; Codreanu haiducu, București, 1924; Icoane vechi și noi, București, 1924; Nuvele și povestiri, București, 1924; Povestea crinului, București, 1924; Poveștile florilor, I-II, București; Povestiri biblice populare, îngr. Roxana Cristian, București, 1994. Repere bibliografice: Mihail Dragomirescu, [Cronici literare], CVC, 1907, 4, 13, 1909, 11, 1910, 12; Sadoveanu, Cărți, I, 74-75; I.
DRAGOSLAV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286860_a_288189]
-
G. Em. Lahovary și N. Filipescu. Din motive încă necunoscute, dorința scriitorului de a prelua parțial responsabilitățile unei eventuale pagini culturale, așa cum sugera articolul Coloana V-a, nu s-a realizat, iar prezența lui în coloanele ziarului se oprește aici. Nuvela La hanul lui Mânjoală (apărută în trei numere consecutive, între 24 și 26 octombrie 1900) este doar o republicare. Fără a fi oglinda unui program anume, cronica dramatică din D., redactată câteodată de C. Dimitrescu-Iași (semnează F.), altă dată de
DRAPELUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286865_a_288194]
-
, revista care apare la București între 1 ianuarie 1905 și decembrie 1907, cât și în 31 iulie 1921. Este o publicație săptâmânală, tradiționalista, care își propune să popularizeze literatura: „române, nuvele, poezii, anecdote, biografii ale oamenilor celebri”, „pentru a sădi de timpuriu în inimi gustul criticii”. Poezia este semnată de Alice Călugăru, Traian D. Anghelovici, Ioan D. Pârvulescu, Al. St. Vernescu, Constantă Dunca-Schiau (Xanta), Christea N. Dimitrescu, N. Păștea, Constantin Nitzescu
DUMINECA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286902_a_288231]
-
bibliotecar la Tel Aviv și redactor la ziarele de limba română „Viața noastră” și „Ultima oră”. D. debutează în „Gazeta literară” cu schița Un sentiment, în 1964, iar în volum, în 1967, cu Povestiri din provincie, culegere de schițe și nuvele axate pe reconstituirea, din trăiri mai mult decât din evenimente, a lumii copilăriei, tentativă susținută de capacitatea autorului de a fixa prin precizia evocării conținutul sentimental. Tripticul nuvelelor mai ample (Grijile, Vinovatul, Legendă și mit) aduc în prim-plan figura
DUDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286889_a_288218]
-
în volum, în 1967, cu Povestiri din provincie, culegere de schițe și nuvele axate pe reconstituirea, din trăiri mai mult decât din evenimente, a lumii copilăriei, tentativă susținută de capacitatea autorului de a fixa prin precizia evocării conținutul sentimental. Tripticul nuvelelor mai ample (Grijile, Vinovatul, Legendă și mit) aduc în prim-plan figura inginerului Burghele, reluată ulterior în Catedrala (1969; Premiul CC al UTC), prezentare retrospectivă, din unghiuri multiple, de tip bildungsroman, ce implică varietatea modalităților narative, a biografiei acestuia: un
DUDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286889_a_288218]
-
Colaborează la „Curier ieșean”, „Însemnări ieșene”, „Cetatea Moldovei” și la „Jurnalul literar” al lui G. Călinescu. Debutează editorial în 1936, cu un volum de versuri, Licurici, urmat în 1939 de un altul, Cântece din Maramureș, și de o culegere de nuvele, Cocorii de atunci (1943). În calitate de căpitan, a făcut războiul pe frontul din est, ca și pe cel din Vest, alături de armata germană. Imediat după terminarea războiului, rămâne în Occident. În exil desfășoară o susținută activitate publicistică și literară. În 1949
GOVORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287322_a_288651]
-
anotimpurile. Speranțele nu deschid către noi nici o fereastră/ Trăim doar cu trecutul și cu amintirile./ Străine ni-s toate aici, străine strălucirile/ stelelor, cerul și marea albastră” (Deznădejde). În 1957 Editura Carpații din Madrid publică și un volum colectiv de nuvele, Povestiri fără țară, reunind texte de Faust Brădescu, Nicolae Novac și G., ale cărui contribuții stau sub titlul generic Scrisorile unui exilat. Este o proză autenticistă, înregistrând cu precădere episoade din viața de front și din primii ani ai exilului
GOVORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287322_a_288651]
-
povestire cinematografică și basm horror în Antoku. Al doilea volum se deschide cu Divertisment cu Hamilkar Gabler - narațiune istoriografică fantastică, articulată pe tema diavolului și a „istoriei”, de unde o sumă de revelații-evenimente contrafăcute. Voltaire și Ignațiu de Loyola e o nuvelă de salon franțuzesc despre conflictul dintre scepticismul raționalist și militantismul greoi al doctrinei salvării, conflict tratat burlesc și rezolvat în aceeași manieră a ambiguității de semnificație. Într-o povestire pe o faimoasă temă iudaică, Golem, care reia motivul clasic în
GRADINARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287324_a_288653]
-
personajele își irosesc viața clădind vise zadarnice. Nedreptățiții soartei sunt priviți cu simpatie și se întâmplă să apară și tonuri luminoase atunci când accentul cade pe sentimentul pur, pe bucuriile inocenței (Ravica, La doi pași, În căile firii). Mai adâncite psihologic, nuvelele de aici încearcă să instituie din nou fantasticul, pe căi diferite: fie că, odată construit, este invalidat prin explicație logică (Două lumi), fie că - izvorât din mintea tulburată a unui personaj - este echivalat cu o metaforă a morții (Ursul). Memorabilă
GORUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287319_a_288648]
-
despărțire, locul Marinei este luat, treptat, în sufletul lui Andrei de o altă iubire, romanul devenind astfel povestea unei visate descătușări. În subtext, aici este și un roman al formației. A doua carte, Un altfel de sfârșit (1998), conține patru nuvele, care pot fi și capitolele unui roman organizat contrapunctic. Personajul lor comun, Andrei, face legătura cu romanul precedent și accentuează latura autobiografică a prozei lui G. Remarcabilă este nuvela titulară, un veritabil poem în proză: într-un moment de criză
GRANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287342_a_288671]
-
formației. A doua carte, Un altfel de sfârșit (1998), conține patru nuvele, care pot fi și capitolele unui roman organizat contrapunctic. Personajul lor comun, Andrei, face legătura cu romanul precedent și accentuează latura autobiografică a prozei lui G. Remarcabilă este nuvela titulară, un veritabil poem în proză: într-un moment de criză, Andrei se întoarce în casa bunicilor și descoperă într-o ladă costumele de miri ale acestora; îmbrăcând hainele mirelui de odinioară, tânărul crede că o are alături pe Marina
GRANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287342_a_288671]
-
miturilor și al tradiției istorice în poezia populară, se înscriu în sfera germanisticii. A colaborat cu studii și articole, alături de schițe, povestiri și traduceri în limba germană, cele mai multe din poeziile lui M. Eminescu, dar și cu altele în românește din nuvelele lui N.V. Gogol și H. Sienkiewicz la „Romänischr Revue”, „Vatra”, „Familia”, „Literatură și artă română”, „Patria”, „Conservatorul”, „Rumänischer Lloyd”, „Junimea literară”, „Die Karpathen”, „Luceafărul”, „Flacăra” ș.a. Prima carte de proză, Chipuri și graiuri din vesela grădină..., tipărită la Berlin în
GRIGOROVITZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287363_a_288692]
-
titlurile Chipuri și graiuri din Bucovina (1905) sau Cucoana Raluca (1924). Îi vor urma alte șapte cărți, toate culegeri care strâng scrieri apărute, mare parte, și în reviste. Schitul Cerebucului (1908) și Piatra muierii (1911), subintitulate romane, sunt mai curând nuvele extinse, în care nucleul epic, bazat pe evenimente din istoria Moldovei, este artificial amplificat prin adaosul de întâmplări nerelevante și împovărat de banalitate, de lipsa de substanță a relatării. Prozatorul se află mult mai aproape de reușită atunci când își propune, influențat
GRIGOROVITZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287363_a_288692]
-
Anecdotica e de cele mai multe ori un simplu pretext pentru concluzia de ordin moral. Personajele se reduc adesea la platitudini identitare, fiind fantoșe ale unor dezbateri cu final dinainte știut. Cinema Madagascar (1957) și Unde vântul miroase a petrol (1961) sunt nuvele în care intruziunea ideologicului este cel mai acut vizibilă. Autorul exploatează, sub aparența caleidoscopică a inspirației, clișeele prozei din epocă, începând cu tensiunea dintre exploatați și exploatatori și terminând cu detaliile dramatizate care dau un colorit caracteristic lumii reprezentate aici
GRIGORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287357_a_288686]