8,467 matches
-
satele Mănăstirea Cașin, Lupești, Cașin și orașul Onești unde se varsă în râul Trotuș. Pe acest traseu primește afluenți de dreapta pâraiele: Tălâmba, Ciobotarul Dulce, Zboinița, Calasăul Mare, Haloșul Ciubotarului, apa pârâului Crețu, Vale Rea Mare, Vale Rea Mică și pârâul lui Miron. Depe partea stângă, râul primește afluenți pâraiele: Fata Moartă, Paltinul, Pietrosul, Clăbucul, Ghioina, Sărățelul, Curița, Lada, Bărăcea și Cuciur. Unele dintre aceste pâraie nu au nicio însemnătate, apa lor secând mai totdeauna. Numai ploile abundente le mai reînvie
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
Curița, Lada, Bărăcea și Cuciur. Unele dintre aceste pâraie nu au nicio însemnătate, apa lor secând mai totdeauna. Numai ploile abundente le mai reînvie albia amintindu-ne uneori cu neplăcere de prezența lor căci, produc stricăciuni gospodăriilor aflate în jur. Pârâul Curița izvorăște din spatele muntelui „Măgura Cașinului”, din coastele dealului „Chioșuri” și adună până la vărsarea în Cașin afluenți de dreapta, pâraiele: Bulziș, Sârbul, Sihastru, Brăduleasa, Corbu, Lărguța și pârâul Stânii. Din partea stângă, pârâul Curița adună afluenți pâraiele: pârâul Popii, pârâul Barbului
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
cu neplăcere de prezența lor căci, produc stricăciuni gospodăriilor aflate în jur. Pârâul Curița izvorăște din spatele muntelui „Măgura Cașinului”, din coastele dealului „Chioșuri” și adună până la vărsarea în Cașin afluenți de dreapta, pâraiele: Bulziș, Sârbul, Sihastru, Brăduleasa, Corbu, Lărguța și pârâul Stânii. Din partea stângă, pârâul Curița adună afluenți pâraiele: pârâul Popii, pârâul Barbului și pârâul Sărat. Comuna Cașin, fiind situată la ieșirea din munți pe o vale larg deschisă către E, N-E, și la 260 metri altitudine, totuși, aceasta iarna
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
lor căci, produc stricăciuni gospodăriilor aflate în jur. Pârâul Curița izvorăște din spatele muntelui „Măgura Cașinului”, din coastele dealului „Chioșuri” și adună până la vărsarea în Cașin afluenți de dreapta, pâraiele: Bulziș, Sârbul, Sihastru, Brăduleasa, Corbu, Lărguța și pârâul Stânii. Din partea stângă, pârâul Curița adună afluenți pâraiele: pârâul Popii, pârâul Barbului și pârâul Sărat. Comuna Cașin, fiind situată la ieșirea din munți pe o vale larg deschisă către E, N-E, și la 260 metri altitudine, totuși, aceasta iarna este ferită de crivățul
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
aflate în jur. Pârâul Curița izvorăște din spatele muntelui „Măgura Cașinului”, din coastele dealului „Chioșuri” și adună până la vărsarea în Cașin afluenți de dreapta, pâraiele: Bulziș, Sârbul, Sihastru, Brăduleasa, Corbu, Lărguța și pârâul Stânii. Din partea stângă, pârâul Curița adună afluenți pâraiele: pârâul Popii, pârâul Barbului și pârâul Sărat. Comuna Cașin, fiind situată la ieșirea din munți pe o vale larg deschisă către E, N-E, și la 260 metri altitudine, totuși, aceasta iarna este ferită de crivățul aspru iar vara nu simte
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
jur. Pârâul Curița izvorăște din spatele muntelui „Măgura Cașinului”, din coastele dealului „Chioșuri” și adună până la vărsarea în Cașin afluenți de dreapta, pâraiele: Bulziș, Sârbul, Sihastru, Brăduleasa, Corbu, Lărguța și pârâul Stânii. Din partea stângă, pârâul Curița adună afluenți pâraiele: pârâul Popii, pârâul Barbului și pârâul Sărat. Comuna Cașin, fiind situată la ieșirea din munți pe o vale larg deschisă către E, N-E, și la 260 metri altitudine, totuși, aceasta iarna este ferită de crivățul aspru iar vara nu simte foarte intens
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
izvorăște din spatele muntelui „Măgura Cașinului”, din coastele dealului „Chioșuri” și adună până la vărsarea în Cașin afluenți de dreapta, pâraiele: Bulziș, Sârbul, Sihastru, Brăduleasa, Corbu, Lărguța și pârâul Stânii. Din partea stângă, pârâul Curița adună afluenți pâraiele: pârâul Popii, pârâul Barbului și pârâul Sărat. Comuna Cașin, fiind situată la ieșirea din munți pe o vale larg deschisă către E, N-E, și la 260 metri altitudine, totuși, aceasta iarna este ferită de crivățul aspru iar vara nu simte foarte intens arșița soarelui datorită
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
sătenilor erau roditoare și pline de tot soiul de legume și verdețuri folosite la mâncăruri. În general, cășuneanul a avut pe tot parcursul anului cămara plină cu mâncare și băutură, fiind harnic și muncind pentru procurarea acestora. Râul Cașin și pârâul Curița sunt bogate în următoarele specii de pește: păstrăv, mreană, scoboi, clean, molane, sglavoci, porcușori, gâriți, raci și scoici de apă dulce. Prinderea și vânzarea de pește reprezenta o ocupație aducătoare de bani. Aceste activități nu mai sunt prestate atât
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
cu sute de ani, drumul ce lega moșia Cașin de cea a Oneștiului nu era asfaltată, iar mijloacele de transport erau căruțe, șarete și calești trase de cai. Astfel parcurgerea acestui drum dura ore bune, mai ales când ploua, zona pârâului Cuciur făcând mari probleme cu glodul rezultat. În urmă cu mai bine de 10 ani, pe când asfaltul exista dar foarte deteriorat, același traseu dura mai bine de 20 de minute. Cu ajutorul mijloacelor de transporturilor din ziua de azi, și a
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
crestele munților, pe dealuri și toate meleagurile unde au fost lupte. S-au adunat os cu os, trupurile celor căzuți în luptă, s-a făcut identificarea războinicilor pe cât s-a putut. S-a format un cimitir militar la locul numit „Pârâul Sărat” între satele Cașin și Curița. Eroii identificați au fost îngropați fiecare în mormânt separat, având fiecare la cap o cruce de lemn pe care era scris numele și unitatea din care făcea parte. Cei neidentificați au fost îngropați într-
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
oase a crucilor, întrebându-mă cine plânge oare, sau e chinuit de dor după aceste tinere ființe care n-aveau să se mai întoarcă la vetrele lor niciodată”." ”Societatea mormintelor Eroilor” a dezgropat pe toți scumpii noștri morți din cimitirul „Pârâul Sărat”, i-a transportat și reînhumat la Cimitirul din Onești, departe de locul unde luptaseră ei. Cimitirul din Cașin era o vie mărturie a luptelor grele din 1917, de pe valea Curiței, stropită cu sângele și albită cu oasele celor peste
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
care a a primit danie acest pământ, de la domnitorul Ștefan al II-lea al Moldovei, prin hrisovul tocmit de acesta la data de 20 iulie 1443. „Cotul Vlașca” este amplasat într-o mică depresiune formată în cadrul văii Cașinului, la vărsarea pârâului Curița în râul Cașin. Zona este astfel înconjurată din trei părți de aceste ape curgătoare, trecerea făcându-se pe un pod care dă la un pripor ce urcă mica depresiune până la strada principală, în dreptul punctului comercial „Cimpoia”. Înspre răsărit, Vlașca
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
depresiune până la strada principală, în dreptul punctului comercial „Cimpoia”. Înspre răsărit, Vlașca se învecinează cu Pochița, fiind despărțite de apa râului Cașin, iar în toate celelalte direcții, are ca vecin satul Cașin, cu care este despărți pe o lungime considerabilă de pârâul Curița. Majoritatea zonei Vlașca cuprinde un relief jos, fiind aflată aici confluența de vărsare a pârâului Curița în râul Cașin. Zona fiind de o suprafață restrânsă, agricultura nu a putut fi exploatată prea intens în această zonă. Straturile de sol
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
despărțite de apa râului Cașin, iar în toate celelalte direcții, are ca vecin satul Cașin, cu care este despărți pe o lungime considerabilă de pârâul Curița. Majoritatea zonei Vlașca cuprinde un relief jos, fiind aflată aici confluența de vărsare a pârâului Curița în râul Cașin. Zona fiind de o suprafață restrânsă, agricultura nu a putut fi exploatată prea intens în această zonă. Straturile de sol sunt asemeni întregii comune, având în componență straturi argilo-nisipoase. Datorită faptului că este o zonă joasă
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
din sat s-au împărțit în două tabere, probabil în urma unei certe și acum se ridică două coroane. Una se ridică în vechiul loc, iar alta pe culmea așa numitului Deal al Pârăoanilor. Dealul este împărțit în două de un pârâu care pornește de pe la jumătatea acestuia și ajunge până în sat. Ca urmare a acestui fapt cei care ridică coroana dincolo de acest pârâu se numesc pârăoani, iar datorită faptului că acea parte a dealului este mai înaltă și rotunjită, deși nu e
Boiștea, Neamț () [Corola-website/Science/300775_a_302104]
-
în vechiul loc, iar alta pe culmea așa numitului Deal al Pârăoanilor. Dealul este împărțit în două de un pârâu care pornește de pe la jumătatea acestuia și ajunge până în sat. Ca urmare a acestui fapt cei care ridică coroana dincolo de acest pârâu se numesc pârăoani, iar datorită faptului că acea parte a dealului este mai înaltă și rotunjită, deși nu e un alt deal, e tot Dealul Boiștea, localnicii o numesc Dealul Pîrăoanilor. Pârăul a săpat de-a lungul timpului în deal
Boiștea, Neamț () [Corola-website/Science/300775_a_302104]
-
Bălăceanu este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Comuna se află în estul județului, la limita cu județul Brăila și este străbătută de pârâul Bălăceanu, care se varsă în lacul Jirlău și apoi în râul Buzău. Comuna este străbătută de șoseaua județeană DJ203, care o leagă de Râmnicu Sărat spre nord-vest și spre sud-est de Făurei și mai departe de Însurăței. Din acest drum
Bălăceanu, Buzău () [Corola-website/Science/300793_a_302122]
-
care o leagă spre sud de DN10 la , și mai departe de Buzău; în nordul comunei, această șosea se termină în DJ203K, drum din aceeași categorie ce duce spre înspre est și spre înspre vest. Înainte de a străbate comuna Brăești, pârâul Bălăneasa și-a săpat albia în gresia dealurilor Leordețului. Apoi străbate Odăile, Bozioru și Cozieni urmând ca în comuna Pârscov să se verse în râul Buzău, cea mai mare apă din regiunea Subcarpaților de curbură. Afluent al Bălănesei, Pârscovelul (apă
Comuna Brăești, Buzău () [Corola-website/Science/300798_a_302127]
-
denumit și "Roșiori" în documentele vremii) a fost înființat în 1884 prin împroprietărirea de către stat a "însurățeilor", conform legii din 1879. Numele său provine de la cel al cavaleriștilor din războiul de independență al României. Numele de "Cochirleanca" provine de la numele pârâului și al unei movile din nordul satului. Pe această movilă creștea în trecut, când nu era arată, o specie de ciupercă comestibilă numită cochirlă sau cocârlă (Marasmius scorodonius), cu pălăria galben-roșcată și cu gust de usturoi. În "Dicționar geografic, statistic
Comuna Cochirleanca, Buzău () [Corola-website/Science/300805_a_302134]
-
fost punct de pază pe timp de vară a frontierei între România și Austro-Ungaria. De acolo, urmează cursul râului spre muntele Pitulatu și mai departe spre vest până la muntele Podu Calului și apoi la Seciul Bâsceanului, unde ajunge pe valea pârâului Păltiniș până în punctul denumit "Pietrele Albe", de unde trece muntele până la Izvorul Rupturii, al cărui curs îl urmează până la vărsarea în râul Bâsca Roziliei. În direcția cealaltă, de la pichetul Cocianu, limita comunei pornește pe Izvorul Hânsarului, apoi leagă Vârful Ciubotarului, Dealul
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
organizațiilor de stat. Inițiativa privată a revenit după 1989. Cea mai veche atestare documentară a unei localități din comună aparține satului Păltiniș, menționat într-un document din 11 decembrie 1534, emis de cancelaria domnitorului Vlad al VII-lea Vintilă, alături de pârâul Tega. Se menționează în acel document un transport de mărfuri din satele văii Buzăului spre Brașov. Satele din zonă erau inițial sate de moșneni, care se ocupau cu vânatul și prelucrarea lemnului. Moșia a fost atribuită în 1672 de domnitorul
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
private din Varlaam, Direcția Silvică Buzău a companiei de stat Romsilva întreține două cabane de vânătoare: cabana Coceanu, pe râul Bâsca Mare, și cabana Vadu Oii, pe Bâsca Mică. Denumirea comunei provine de la numele principalului său sat, denumit astfel după pârâul Tega. Toponimul "Tega" este considerat într-un articol de Gavril Fulgeriș a fi de origine dacă, cu sensul de "râpă", dar această ipoteză este infirmată de filologul Corneliu Ștefan, care consideră că vine de la cuvântul slav "tiaga". Portul și tradițiile
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
temporar în perioada interbelică și Câlnău) este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Câmpulungeanca, Fântânele și Mărgăritești (reședința). Comuna se află în zona Subcarpaților de Curbură, în nordul județului, pe valea Câlnăului și pe cea a pârâului Hârboca (un alfuent al acestuia). Principala cale de comunicație ce leagă satele comunei este DJ203A, un drum județean ce duce spre vest către satul Dogari (comuna Beceni) și valea Slănicului, iar către est spre comuna Murgești și municipiul Râmnicu Sărat
Comuna Mărgăritești, Buzău () [Corola-website/Science/300827_a_302156]
-
să îngrădească cetatea. Pe aici a trecut și scriitorul Calistrat Hogaș în călătoriile sale prin Munții Neamțului. În povestirea ""Spre mânăstiri"" din volumul "Pe drumuri de munte" (1912), el descrie trecerea sa prin orașul Târgu Neamț, aflat pe valea unui pârâu limpede ce scânteia sub lumina soarelui. ""Alăturea, în umbra depărtării, stătea nemișcată și gânditoare pare că vestita Cetate a Neamțului, cetatea lui Ștefan, martoră nepieritoare a gloriei noastre trecute"". Aici a stat la umbra unui mesteacăn, pentru a se odihni
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
secolele al XII-lea-al V-lea î.e.n.), două necropole din epoca migrațiilor (secolul al IV-lea e.n.) și o așezare medievală din secolul al XVI-lea; pe Valea Proștii la sud-vest de aceluași sat, până la punctul de vărsare al pârâului, s-au descoperit alte două așezări, una din Epoca Bronzului și alta din perioada migrațiilor (secolul al IV-lea e.n.). Al cincilea monument de interes local este clasificat ca monument de arhitectură. Este vorba de biserica „Sfânta Treime” (cu clopotnița
Comuna Năeni, Buzău () [Corola-website/Science/300833_a_302162]