7,505 matches
-
mici spații de presare, iar gustul este potrivit de sărat, având un miros de fermentație lactică. Brânza de Suhaia este produsă dintr-un amestec de 75% lapte de vacă și 25% de capră, proaspăt muls, obținut de la animale furajate pe pășuni fertilizate natural și cu compoziție floristică specifică zonei de câmpie și de lunca Dunării. Fabricarea produsului din amestec de lapte de capră și vacă se face numai în perioada de vară, fiind o producție sezonieră, în timp ce din laptele de vacă
Brânză de Suhaia () [Corola-website/Science/327988_a_329317]
-
a atribuit pieței actualul nume, deși în altă parte a orașului exista deja o stradă cu numele Avram Iancu. Până în a doua jumătate a secolului al XIX-lea această piață a fost rând pe rând câmp de instrucție pentru soldați, pășune și mai apoi târg de vite și de lemne. În perioada Belle Époque zona pieței a fost regândită ca extindere a zonei civice a orașului, când a fost inițiat proiectul de a construi în această zonă două piețe, una la
Piața Avram Iancu din Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/327165_a_328494]
-
2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 2.826 hectare (râuri, lacuri, mlaștini, turbării, pajiști naturale, pășuni, păduri de foioase, păduri în amestec și păduri în tranziție). reprezintă o arie naturală (încadrată în bioregiune alpină și continentală aflată la poalele Munților Făgăraș, pe valea Oltului) ce conservă habitate naturale de tip: "Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum
Oltul Mijlociu - Cibin - Hârtibaciu () [Corola-website/Science/330576_a_331905]
-
regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 240 hectare. Situl reprezintă o zonă (râuri, terenuri arabile cultivate, pajiști naturale, pășuni, păduri de foioase) împădurită (încadrată în bioregiune continentală) aflată în Podișul Târnavelor (subunitate geomorfologică a Depresiunii colinare a Transilvaniei), în lunca stângă a Târnavei Mari. Pădurea de pe Târnava Mare conservă habitate naturale de tip: "Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum
Pădurile de stejar pufos de pe Târnava Mare () [Corola-website/Science/330582_a_331911]
-
2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 6.302 hectare, zonă montană acoperită cu pajiști naturale, pășuni, stepe, păduri de foioase, păduri de conifere, păduri în amestec și păduri în tranziție. Valea Ierii reprezintă o arie naturală (încadrată în bioregiune alpină aflată la nord-estul Munților Apuseni) ce conservă habitate naturale de tip: "Păduri acidofile de Picea abies
Valea Ierii (sit SCI) () [Corola-website/Science/330574_a_331903]
-
instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 17.923 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (pajiști naturale, stepe, pășuni și terenuri arabile) încadrată în bioregiunea continentală și stepică a Văii Călmățuiului (afluent al Dunării); ce conservă două tipuri de habitate naturale: "Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetație din Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion" și
Valea Călmățuiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/330662_a_331991]
-
avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 8.631 hectare. Aria protejată (încadrată în bioregiune geografică continentală) reprezintă o zonă naturală în nordul Podișului Central Moldovenesc (terenuri arabile, pășuni, culturi, păduri de foioase și păduri în tranziție); ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (dintre care unele foarte rare și protejate prin lege). La baza desemnării sitului
Pădurea Miclești () [Corola-website/Science/330676_a_332005]
-
integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 2.489 hectare. Aria protejată (încadrată în bioregiune geografică continentală) reprezintă o zonă naturală în lunca Dunării (râuri, lacuri, plaje de nisip, terenuri arabile, pășuni, păduri de foioase); ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (dintre care unele foarte rare și protejate prin lege). La baza desemnării sitului se află mai multe specii
Ostrovu Lung - Gostinu () [Corola-website/Science/330678_a_332007]
-
teritoriul administrativ al orașului Techirghiol și al comunei Tuzla, în imediata apropiere a drumului național DN39, care leagă municipiul Mangalia de Eforie. Aria protejată (încadrată în bioregiune geografică stepică și pontică) reprezintă o zonă naturală (râuri, lacuri, mlaștini, turbării, culturi, pășuni, terenuri arabile) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. În anii 1983 și 1989 au fost construite două diguri ce împart Lacul Techirghiol în trei părți; astfel: o
Lacul Techirghiol (sit SPA) () [Corola-website/Science/330718_a_332047]
-
Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 22.226,10 hectare. Aria protejată reprezintă o întindere aridă în Podișul Casimcei (subdiviziune geomorfologică a Podișului Dobrogean) încadrată în bioregiune geografică stepică (pajiști naturale, terenuri arabile cultivate, stepe, pășuni, păduri de foioase, păduri în tranziție); ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. Situl este important atât pentru populațiile cuibăritoare (în perioada de migrație); cât și pentru cele
Stepa Casimcea () [Corola-website/Science/330727_a_332056]
-
și include rezervațiile naturale Cheile Dopca și Pădurea Bogății. Aria protejată (străbătută de Valea Bogății și râul Măieruș) este încadrată în bioregiunea geografică alpină și continentală corespunzătoare părții centrale a munților Perșani și reprezintă o zonă naturală (râuri, mlaștini, turbării, pășuni, păduri de foioase, păduri în tranziție) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (unele protejate prin lege). La baza desemnării sitului se află mai multe specii avifaunistice (de
Pădurea Bogata (sit SPA) () [Corola-website/Science/330733_a_332062]
-
comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 46.873 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri de conifere, păduri de amestec, păduri în tranziție, pajiști, pășuni, terenuri cultivate) încadrată în bioregiunea alpina și continentală a munților și Depresiunii Maramureșului; ce conserva habitate natural de tip: "Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)", "Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)", "Comunității de liziera cu ierburi înalte higrofile de la
Valea Izei și Dealul Solovan () [Corola-website/Science/330750_a_332079]
-
de interes peisagistic (ochiuri de apă, lacul și zona împrejmuitoare, turbării) ce adăpostește și protejează floră și faună de mlaștină. Acesta este străbătut de mai multe pâraie (Hârtopa, Băgău, Valea Dosului) tributare râului Mureș. Situl Băgău constituie o zonă naturală (pășuni, terenuri arabile cultivate, păduri de foioase) încadrată în bioregiunea continentală a Depresiunii colinare a Transilvaniei; ce conservă habitate naturale de tip: "Păduri dacice de stejar si carpen" și "Mlaștini turboase de tranziție și turbării oscilante (nefixate de substrat)" și protejază
Băgău (sit SCI) () [Corola-website/Science/330814_a_332143]
-
Piatra Mare" 1.843 m, "Vârful Pușcaș" 1.635 m, "Vârful Gâtul Chivei" 1.639 m, "Vărful Piatra Mică" 1.614 m, "Vârful Piatra Poienii" 1402 m, "Vârful Bunloc" 1187 m.). Sectorul sudic prezintă un platou acoperit cu pajiști și pășuni alpine, situat deasupra limitei superioare a zonei împădurite. Platoul este dominat de o impresionantă formațiune calcaroasă. Apele de suprafață ale sitului aparțin bazinelor hidrografice ale mai multor râuri; astfel: Râul Chiva cu afluentul de dreapta Valea Pojaru; Râul Șipoaia; Râul
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 1.900 hectare. Aria protejată (încadrată în bioregiunea geografică stepică) reprezintă o zonă naturală (pășuni, stepe, terenuri arabile cultivate, pajiști naturale) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj, răpitoare și berze pentru iernat. În arealul sitului este semnalată prezența mai multor păsări cu specii de
Deniz Tepe (sit SPA) () [Corola-website/Science/330212_a_331541]
-
integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 1.209 hectare. Aria protejată (încadrată în bioregiune geografică continentală) reprezintă o zonă naturală în lunca Văii Sărmașului (râuri, lacuri, mlaștini, turbării, terenuri arabile, pășuni și păduri de foioase) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii (colonii) de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (unele protejate prin lege). Printre speciile de păsări prezente în sit se află: pescăruș albastru ("Alcedo
Iazurile Miheșu de Câmpie – Tăureni () [Corola-website/Science/330232_a_331561]
-
a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 5.286 hectare. Aria protejată (încadrată în bioregiune geografică panonică) reprezintă o zonă naturală în lunca râului Barcău (cursuri de ape, mlaștini, turbării, terenuri arabile, pășuni și pâlcuri de salcâm) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (unele protejate prin lege) și desemnat în scopul protejării unei colonii importante din specia "Falco vespertinus". La
Lunca Barcăului () [Corola-website/Science/330260_a_331589]
-
România) și se întinde pe o suprafață de 656 hectare. Situl reprezintă o zonă umedă (încadrată în bioregiune panonică a câmpiilor Banatului și Crișurilor; subdiviziuni geomorfologice ale Câmpiei de Vest) ce adăpostește vegetație arboricolă, mlaștini, turbării, terenuri arabile, pajiști și pășuni și protejează habitate de tip: "Zăvoaie de Populus alba și Salix alba" și "Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri și Bidention". Situl a fost desemnat în scopul conservării a trei habitate naturale de interes comunitar ("Râuri cu
Lunca Inferioară a Crișului Repede () [Corola-website/Science/330256_a_331585]
-
parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 384 hectare. Situl Diosig reprezintă o zonă (umedă) împădurită (încadrată în bioregiune panonică) ce adăpostește vegetație arboricolă, mlaștini, turbării, terenuri arabile, pajiști și pășuni și protejează habitate de tip: "Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris); Zăvoaie de Populus alba și Salix alba" și "Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion
Diosig (sit SCI) () [Corola-website/Science/330253_a_331582]
-
integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 454 hectare. Aria protejată (încadrată în bioregiune geografică continentală) reprezintă o zonă de lacuri artificiale în lunca Mureșului (râuri, lacuri, mlaștini, turbării, terenuri arabile, pășuni, culturi, vegetație arboricolă) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (unele protejate prin lege). Printre speciile de păsări prezente în sit se află: rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață
Eleșteele Iernut – Cipău () [Corola-website/Science/330266_a_331595]
-
ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 1.982 hectare. Aria protejată (încadrată în bioregiune geografică stepică) reprezintă o zonă naturală cu râuri, lacuri ("Ianca, Plopu, Movila Miresii, Seaca, Esna, Lutul Alb"), mlaștini, turbării, pășuni și terenuri arabile; ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (unele protejate prin lege). Printre speciile de păsări prezente în sit se află: lăcarul mare ("Acrocephalus arundinaceus"), lăcar-de-mlaștină
Ianca - Plopu Sărat () [Corola-website/Science/330319_a_331648]
-
naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România). Acesta se întinde pe o suprafață de 4 hectare și se suprapune rezervației naturale Lacul Tătarilor. Aria protejată reprezintă o zonă de pășuni și mlaștini oligotrofe (încadrată în bioregiune continentală a Depresiunii colinare a Transilvaniei) aflată în partea nordică a Munților Făgăraș (masiv muntos care face parte din Carpații Meridionali) în Țara Făgărașului. Aceasta adăpostește o gamă variată de vegetație și faună specifice
Mlaca Tătarilor () [Corola-website/Science/330327_a_331656]
-
avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 13.164 hectare. Aria protejată (încadrată în bioregiune geografică continentală cuprinsă între râurile Putna și Milcov) reprezintă o zonă naturală (râuri, pășuni, păduri de foioase, terenuri arabile cultivate) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 2009/147/CE din 30 noiembrie
Măgura Odobești (sit SPA) () [Corola-website/Science/330384_a_331713]
-
România) și se întinde pe o suprafață de 874 hectare. Aria protejată (încadrată în bioregiune geografică pontică și stepică ce înglobează bălțile "Hagieni, Mangalia" și "Limanu") reprezintă o zonă naturală (râuri, lacuri, mlaștini, turbării, terenuri arabile cultivate, stepe, pajiști naturale, pășuni) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare, enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 2009/147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice). Printre
Limanu - Herghelia () [Corola-website/Science/330400_a_331729]
-
de teren submarginal pe care să-l țină departe de producție. Până în 1941 o mare parte din teren a fost reabilitat, dar regiunea a repetat greșelile sale în timpul al doilea război mondial când fermierii au cultivat din nou grâu pe pășuni când prețurilor la cereale au crescut. Ținutul a fost maturat de o serie de furtuni de praf teribile-Albia de Pulbere (Dust Bowl). Până în 1933, vântul a ridicat sute de milioane de sol din stratul de suprafață, solul fiind distrus. Ruinate
Istoria Statelor Unite (1918-1945) () [Corola-website/Science/329144_a_330473]