8,290 matches
-
începe să afecteze și mintea adolescenților și a copiilor, care încă mai deprind pe băncile școlii primele semne ale literelor. Este un venin lent care aduce descompunerea morală în toate națiunile, pervertind conștiințele și abandonându-le, fără nici o împotrivire, violențelor patimilor naturale“. „Dacă mințile sunt rătăcite, voințele se prăbușesc; și toate acestea pentru că inimile sunt pervertite. Voința stăpânește toate facultățile spiritului uman - spunea Sfântul Francisc de Sales (+1621) -, dar la rândul ei este dominată de iubire, care o face să fie
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
civile mult mai dificile. Ce facem noi preoții, noi persoanele consacrate? Vom sta tot aici să dezbatem în zadar despre războiul licit sau ilicit, pe când el duce la exterminarea familiei umane, când acesta este o descărcare a celor mai mârșave patimi, exercițiul desfrânat al celor mai rele instincte, distrugerea calculată a unor rase și popoare? „Război contra războiului”, striga Pius al XII-lea în Mesajul său de Crăciun din 1944. Așadar, de ce să nu mobilizăm cu adevărat amvoanele noastre, altarele noastre
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
tuturor conștiințelor, din orice sector, care vor să colaboreze pentru salvarea omenirii. Așadar, tot Biserica se ridică pentru tutelarea libertăților umane, economice, sociale, politice, morale sănătoase, pentru a zdrobi sclavia urii, a forței brutale, a egoismelor, a lăcomiilor, adică a patimilor umane; și, dacă pentru o operă de o așa însemnătate invocă colaborarea tuturor conștiințelor drepte, imaginați-vă cât de mult se bazează pe cei care sunt preoții săi. Este ceasul să fim uniți zdravăn în jurul Bisericii, ca să ne eliberăm de
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
să-ți fie Costic-a lui Toma, țăranul rămas în Cernești ! Iar dacă vreodată vei strînge lumina din rîuri cu scule drăcești Să știi că acolo veghează la toate un fiu de țăran din Cernești! Și slova din carte sorbită cu patimi ca aurul pe care-l privești, E sufletul gliei prin fiul lui Toma, țăranul român din Cernești! ... Mai spune Carpate, mai spune Bahlui, izvorul de carte și lumină să-l spui! Răspunde Bahluiul: Nu-i greu să ghicești, E Toma
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
erea astfel compus: Ion Brătianu, [prim-ministru și] Ministru de Finanțe B. Boerescu, Externe Al Teriachiu, Interne General G. Slăniceanu, Rezbel Colonel N. Dabija, Agricultură, Comerț și Lucrări Publice B. Conta, Instrucția și Cultele D. Giani, Justiția. Pentru câteva zile patimile politice și polemicile acre lasă locul entuziasmului pentru marele act național săvârșit. Comerțul Capitalei dă lui Ion Brătianu un banchet de peste 300 tacâmuri spre a-l sărbători pentru norocoasa salvare de atentat. Pe ziua de 1 aprilie 1881 s-a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
și ziaristice e mare. Grigore Ventura publică în l’Indépendance Roumaine o scrisoare de dezaprobare, intitulată O infamie. Atunci această afacere a provocat indignare, dar ereau mulți cari credeau, ca și Macedonski, cum că Eminescu e un pretins poet. Erea patima politică care lovea în Eminescu reacționarul și redactorul Timpului. Cine ar mai putea îndrăzni astăzi același lucru? în toamnă se deschide Expoziția cooperatorilor. Inițiatorul și animatorul este Dimitrie Butculescu care, un număr de ani de aci înainte, va fi un
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
constructor al micului regat, suplu în dialectica ajustării la împrejurările fatal schimbătoare. N-a fost însă om mai calomniat decît I. C. Brătianu. Nu s-a plîns niciodată. Suferea în tăcere nedreptățile ce i se făceau de către adversari, care, plini de patimă, nu mai alegeau mijloacele de care se serveau. Copiilor lui le-a spus: "Făceți-vă datoria, nu vă gîndiți la răsplată. Fapta bună, ca și adevărul, sfîrșesc totdeauna prin a birui." Este adevărat că democrația aceasta structurală profundă și nu
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Camerei a doctorului N. Lupu. Mai era încă un obstacol, regele. Ostilitatea între Iuliu Maniu și rege era deschisă. Afacerea "Skoda" era un prilej pentru a fi exploatată împotriva celui care declarase război camerilei. Gheorghe Tătărăscu, care judeca problemele fără patimă, a avut curajul să atragă atenția regelui asupra riscurilor care ar rezulta din accentuarea anchetei și acceptarea concluziilor. În primul rînd, trimiterea în judecată a generalului Cihoski, ministru de război, care încheiase contractul, ar fi avut urmări dezastruoase asupra moralului
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
era pornită împotriva tuturor oamenilor politici, care prin excesiva lor suplețe, înlesniseră puterea absolută a camarilei. Și primul responsabil a fost indicat Gheorghe Tătărăscu. Era desemnat ca responsabil de toate nenorocirile ce se abătuseră asupra țării. Într-o învolburare de patimi, într-un climat de generală ostilitate, judecata obiectivă este imposibilă. După începerea celui de-al doilea război mondial, în septembrie 1939, sub impulsul evenimentelor din Occident, sistemul a degenerat, proliferînd guverne care se schimbau peste noapte. Regele a devenit șef
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
-și arate ura ce purta împotriva lui Tătărăscu și Inculeț, făcîndu-i răspunzători de colaborarea lor cu regele Carol II. Era imposibil să-l opresc, să pot să spun motivul audienței mele. Mă uitam la el, la privirea lui plină de patimă și mă uimea că în acele momente grave prin care trecea țara, aflată într-un război, care nu se știa cum se va termina, conducătorul unic al României nu uita o chestiune personală. Tătărăscu fusese prim-ministru cînd regele Carol
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
mică gustare și mă simțeam bine în mijlocul lor. Am întîlnit acolo un preot numit Zidaru, care spunea că era venit de curînd din țară. Cum se apropiau sărbătorile Paștelui, preotul Zidaru s-a oferit să oficieze slujbele religioase din săptămîna patimilor. Colonia nu avea un preot ortodox și nici o biserică. Într-o cameră de la sediul cercului, preotul Zidaru a întins pe o masă o cruce și puține obiecte de cult, pe care le avea cu el. Astfel am sărbătorit, după datinele
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Costișei au înțeles că întâmpinarea Sărbătorii celei mai luminoase a creștinătății, Învierea (Paștele) Domnului nostru Isus Hristos, nu poate fi făcută la întâmplare, Postul, înfrânarea de la mâncare și păcate, spovedania (mărturisirea păcatelor), rugăciunile personale, participarea la deniile din săptămâna mare (a patimilor) au stat mereu în atenția sătenilor. Zilele bucuriei creștine le-au trăit cu mare intensitate. Bucuria acestui praznic se reflectă și printr-o masă mai bogată, prin curățenia sufletului și milostenie. Sufletul fiecărui creștin este inundat de lumina și bucuria
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
zürichez Îl cunoștea de multă vreme - pe chipul său apăruse o expresie de omenească Îngrijorare și dez nădejde. Ceea ce Îl umplea de mirare pe bătrânul bancher, căci pentru el călugărul era un Înger, o făptură supra ome nească, căruia toate patimile și durerile pământenilor Îi erau cu desăvârșire străine. Ar fi fost mai bine pentru toți, reluă eremitul. Pentru domnia ta, care ai fi rămas credincios până la moarte unui fiu pe care-l iubești nemăsurat. Pentru Bodo, pentru care speram o viață
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
este folositor, frumos și durabil. "Cel ce gândește singur și scormone lumina A dat o viață nouă și-un om le fier: mașina." (T. Arghezi) În fond, aici se aflau cei mai valoroși agricultori. Oameni care și-au muncit cu patimă hectarele de pământ primite moștenire de la părinți, bunici și străbunici, oameni care, prin sudoarea muncii, și-au cumpărat tractoare, pluguri, semănători, batoze, pentru a lucra mai bine și mai ușor pământul, pentru a-l face să rodească mai mult și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
vă aduce acea împlinire sufletească? Dacă dăm publicistică la o parte, pe care am practicat-o și încă o mai practic cu totul sporadic, funcție de starea de spirit, de toane și de păcătoșenia de suflet responsabil cu toate senzațiile și patimile, toate abilitățile pe care le enumeri în dreptul subsemnatului îmi sunt bune leacuri împotriva sentimentului acut de distrucție. Critică literară este o încrucișare de florete care, ca exercițiu de "împuns", face totdeauna bine spiritului. Dar e cu folos și Celuilalt, află
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
spectacole și, firește, ați scris scenarii, o muncă enormă... Înzestrat cu calități actoricești pe care numai statutul de copil al unui "dușman al poporului" nu mi-a permis să le transform în profesie, am continuat să fiu aproape de scenă, cu patimă uneori, tot timpul vieții. Atât de apropiat, încât viață mea este deseori un spectacol. Am început, cum am pomenit, cu teatrul absurdului în tinerețe, apoi cu restituiri dramatice, cum a fost punerea în scenă a uneia dintre primele piese românești
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
zona eseisticii literare, iar textul care a însemnat cel mai mult pentru mine si mi-a adus câteva discuții adâncite și câteva indicații prețioase din partea profesorilor a fost "Luceafărul-entități antinomice", în anul 1970. Apoi am scris cronici de teatru, pentru că patima pentru arta dramatica și disponibilitățile pentru interpretare m-au urmărit toată viața și sunt și astăzi prezente, îmi ordonează trăirile și existența socială. În școală eram nu numai poetul liceului, dar și recitatorul lui, reprezentându-l la toate concursurile. Cât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
de ani de dictatură comunistă. Ne mulțumim, la șase ani de la decembrie '89, să ne postăm pe aceleași poziții antinomice "radicale" sau "laxe": am "rezistat prin literatură / am abdicat jalnic și în literatură". Cred că o analiză atentă, obiectivă, fără patimi de o parte ori cealaltă, ar da o imagine mai corectă asupra trecutului. Ne lipsesc însă, printre altele, și istoricii, sociologii, criticii literari dispuși să se înhame la un astfel de studiu de anvergură. Într-un moment când se disprețuiește
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
petrecute la malul marii, vorbind atâtea despre poezie și prieteni, la "Dobrogeanu" adunându-se atunci toți poeții vremii... Nu îți vine s-o întrerupi când vorbește, are atâtea să îți povestească și... parcă nu e atâta timp cât ai vrea. Cu câtă patimă îți vorbește de Rapid, câte întâmplări! Nu are păreri de rău și zice că viață a fost darnică, a primit tot ce și-a dorit. Și-a trăit viață așa cum a vrut. Nu e furioasă, nu ține mânie, vorbește frumos
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Iar aceste gânduri ce le-am numit îndoielnice, provin de la statutul nostru de oameni ce încercăm să ne ridicăm dintr-o societate-mocirlă, să ne desprindem din starea animalică ce ne fixează la sol, prizonieri în propriul corp și înlănțuiți de patimi și condiționări. Nu pot ajunge la sublim decât ieșind din actuala stare care este un fapt material; de aici și rătăcirile... Important este că rătăcirile au trecut - așa îmi place să cred. Punându-vă la dispoziție scrierile de față, m-
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
nu ar trebui să-mi pară nefiresc? Eram atât de atras de pământul acela, încât aș fi vrut să-l îmbrățișez cu niște mâini suficient de lungi și să-l cuprind la piept, aș fi vrut să-l sărut cu patima unui îndrăgostit pierdut în vraja iubirii împărtășite... Vraja - da, acesta este cuvântul! - vraja indiană m-a acaparat! Era vraja aceea din care nu vrei să mai scapi niciodată! Dar... Trebuia să pășesc și pământean dacă doream să văd și cu
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
1 - Cernăuți. „A murit Lenin” titrează Cuvântul Țărănimii din 3 februarie 1924, unde citim: „Ajutat de o nevastă cuminte și cu pricepere pentru străduințele înalte ale soțului ei, nevastă sârguincioasă și cumpătată cum puține se mai găsesc astăzi, în mijlocul atâtor patimi și atâtor porniri sălbătăcite de război, Lenin a avut în creierul și pe umerii săi conducerea cea mare și anevoioasă a unei republici sovietice rusești. Dar, „în vâltoarea marii revoluții, cuprins de îngrijorări și gânduri... era normal ca o minte
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
persevereze la respectarea dreptului nostru inalienabil al păstrării limbei noastre în scris și în viu grai.” Într-un alt apel, Gazeta Bucovinei chema românii din Bucovina să ”comunice toate întâmplările importante, îndeosebi abuzurile comise pe la țară, dar fapte lipsite de patimă și frecări curat personale.” În acest sens, la rubrica „Știri mărunte”, printre alte vești importante, mereu s-a scris despre dreptul românilor la folosirea graiului lor. S-a pus accent ca în colectivitățile românilor să fie încadrați secretari comunali competenți
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
religioase-morale și materiale a poporului nostru, conlucrarea între pastorii sufletești și învățătorii localităților, administrarea averii fondului bisericesc etc. Erau de citit articole cu titlurile: „Cum stăm noi românii față de ruteni”, „Ceva despre socialismul modern”, „Necesitatea cunoștințelor juridice la preoțimea noastră”, „Patima beției”,sfaturi igienice, bibliografie, reclame comerciale, „Muzică bisericească”, „Protopresviterești”, „Preoții și învățătorii”, „Preotul trebuie să facă politică” ș.a. Foaia găzduia multe rubrici: Cuvânt de deschidere la conferințele pastorale, corespondențe din teritoriu, știri mărunte, Mulțumiri publice, Din public, poșta redacției etc.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Nici un colaborator, nici o corespondență, cu nume atras, ci totul... Ieremia Nechita. Dacă vroia, cititorul afla de la proprietarul Almanahului și „Cum iubesc diferite femei: Românca - Din toată inima, Italianca - Cu foc, Engleza - Igienic, Spaniola - cu pasiune, Germana - cu senzualitate, Rusoaica - cu patimă, Americanca - cu socoteală, Evreica cu interes, Franceza din curiozitate, Polona - după întâmplare, Țiganca - în continuu, Unguroaica - iute, Sârboaica - din când în când și vecinic cântând, Elinela (din Grecia) - Nu pot iubi.” * Împrumutând cronologia datelor istorice din „Calendarul poporului bucovinean” pe
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]