14,286 matches
-
de a face asta în cea de-a doua seară. Pregăti plin de ranchiună cotletele, un morman întreg, și cât erau de insipide - perceptorul districtual se văzuse nevoit să scoată borcanul cu murături de la mama sa pentru a da un pic de savoare mesei sale. Se simțea mai mizerabil ca oricând. Mai mizerabil ca oricând și mai abandonat, stând acolo de unul singur la masa cea mare din sufragerie. Un bec neacoperit se bălăngănea la capătul unui fir deasupra lui și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
și putea fi identificat după semnul bătut în cuie de pe ușă pe care scria: „Pericol: Adolescent Toxic“. Băiatul a oftat din rărunchi și s-a uitat prin cameră. Posterele cu Cameron Diaz în diverși bikini microscopici începuseră să arate un pic cam lipsite de gust, așa că puștiul și-a făcut o notă mentală să le înlocuiască rapid cu niște imagini și suveniruri gotice. La fel procedase și cu vechiul lui trenuțel, care acum stătea îndesat pe șifonier, alături de dovezile obsesiei lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
cu capul în mâini. Probabil că tribunalul o să fie de partea ta și-o să mențină plățile la valoarea actuală. Luca a oftat, atât de profund și de prelung, încât Alison s-a temut că nu i-a mai rămas nici un pic de aer în plămâni. N-are nici un sens, a șoptit el obosit. Chiar dacă am ajunge la tribunal și, așa cum spui tu, autoritățile mi-ar înțelege punctul de vedere, plata costurilor de judecată ar fi atât de ridicată, încât gestul se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
trupului ei. Mai ales că erau bordați de niște gene obscen de lungi și de întunecate, care nu aveau nevoie decât de foarte puțin rimel sau deloc. Iar cei doi dinți din față erau puțin încălecați, făcându-i zâmbetul un pic strâmb, însă efectul putea fi descris cu termenul de drăgălaș, nu rizibil și tocmai din acest motiv femeia nici nu se deranjase să-și îndrepte dentiția. În schimb, nasul și-l transformase dintr-un soi de gogoșar într-un năsuc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
era o femeie splendidă, numai că, asemenea multor frumuseți, în adâncul sufletului era teribil de nesigură pe ea. Pentru Julia, felul în care arăta era aproape totul și gândul că frumusețea i s-ar putea ofili, chiar și numai un pic, o umplea de teamă. Ușile liftului s-au deschis și cei doi au pășit în magazin. Julia scana rapid și fără milă, ca o adevărată profesionistă, rafturile din fața ei. S-a îndreptat direct către rochiile de seară. James avea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
Fiona era încântată, în sufletul ei, că puștiul nu avea să le mai întunece casa și în week-end-ul ăla. După ce a stors pliculețele de ceai de marginea cănilor, femeia le-a aruncat la coș, după care a adăugat câte un pic de lapte în fiecare recipient. Ceai pentru doi și doar doi la ceai, a ciripit ea. —Măi, măi, cineva e vesel în casa asta. Fiona s-a întors surprinsă. David stătea în cadrul ușii de la bucătărie și-i zâmbea. Femeia s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
cap. Da. Plănuisem să petrecem o zi minunată împreună cu Jessica, dar tot planul ni s-a dus pe apa sâmbetei datorită nenorocitului de Jake. Așa că da, aș vrea să-l omor... dar cu drăgălășenie? Eu mă gândisem la ceva un pic mai dureros. Susan a început să-și fluture furculița, indicând astfel că voia să vorbească, numai că, momentan, gura îi era paralizată cu lasagne. Dacă a fost așa cum zici tu și s-a certat cu maică-sa, atunci ăsta e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
îl asigurase că s-ar fi mulțumit și cu o ceremonie scurtă la starea civilă, urmată de o cină la restaurant cu familia și câțiva prieteni, dar Nick îi răspunsese că voia să aștepte până când își puteau permite ceva un pic mai deosebit. Susan îi acceptase punctul de vedere cu un zâmbet, deși, în adâncul sufletului, își dădea seama că reținerea lui Nick ținea de mai mult decât ceea ce-i spusese ei. Mai exact, ținea de posibila reacție a lui Jenny
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
bărbatul s-a întors și i-a zâmbit lui Susan. Deci? Cum te-ai simțit? Susan a întins o mână în față și a clătinat palma deschisă dintr-o parte în cealaltă. —Așa și-așa. Cred c-a fost un pic mai bine. Când am venit, Jenny mi-a spus „draga mea“. A spus-o frumos sau a fost sarcastică? — Cred c-a spus-o frumos. Mi s-a părut mai relaxată. Probabil pentru că e pe teritoriul ei. În plus, știe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
că vrei să fii prietena mea. Noi două n-o să fim niciodată prietene. Chiar dacă n-ai fi fugit cu soțul meu, tot n-am fi fost prietene. Te consider o femeie obsedată de sine, superficială și, sinceră să fiu, un pic cam plictisitoare. Deborah a tăcut și s-a șters la colțurile gurii cu șervetul. Ducând o mână la piept, Julia a tras adânc aer în piept. —Plictisitoare? Plictisitoare? Pe-a mă-tii! Nu prea cred! Faptul că fusese descrisă ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
ar gândi să bage rufele la spălat. Din punctul ăsta de vedere, el e mai tradiționalist. — Vrei să spui leneș. Alison n-a contrazis-o. —Oricum, m-am gândit să te sun să văd cum mai ești. Am fost un pic îngrijorată din cauza ta după ce ne-am despărțit ultima dată. În urmă cu câteva zile, cele două femei se întâlniseră spontan, la o cafea, după ce Alison o sunase pe Fiona pe mobil și aflase că amândouă erau la cumpărături în aceeași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
eu aș fi cea care ar avea grijă de copil. Așa cum fac și cu Milly. Viața ta nu s-ar schimba. În continuare te-ai duce la serviciu în fiecare zi. Doar că te-ai întoarce la o familie un pic mai mare. Asta ar fi tot. Și cu slujba ta ce-ai face? — Aș renunța la ea. E un post de recepționeră cu jumătate de normă, nu e o carieră. Susan începuse să se mai calmeze. Îndrăznea să spere că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
nu apar pe cale naturală, atunci asta se întâmplă dintr-un motiv. Alison părea nefericită. — Da, dintr-un motiv. Cum ar fi o nenorocită de endometrioză sau motilitatea scăzută a spermei, a izbucnit Fiona. Și ambele probleme se rezolvă cu un pic de ajutor. Știu, știu. Dar nu cred că e vorba de motilitate scăzută, nu? Paolo și Giorgio sunt dovada vie că lucrurile stau bine la capitolul ăsta. Alison a mai adăugat o linguriță de zahăr în ceai. Avea nevoie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
-ului zâmbind. O călătorie cu bicicleta în scop caritabil! Susan era plină de surprize. Trecându-și mâinile pe sub jetul de apă rece, Fiona și-a privit imaginea reflectată în oglindă. Nu era deloc machiată, iar fața îi era încă un pic roșie din cauza efortului fizic. Cu toate astea, yoga era mai bună decât joggingul. Fiona încercase varianta asta o singură dată, dar când realizase că, de fapt, nu-i place să alerge, era deja departe de casă. După ce și-a uscat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
femeia voia s-o implice în tot ceea ce însemnau pregătirile de dinainte de naștere. Ca toate femeile gravide pentru prima dată, Susan era nerăbdătoare să iasă în oraș ca să cumpere una și alta. Dar avea de gând să mai aștepte un pic, astfel încât să poată merge la cumpărături de hăinuțe pentru bebeluș împreună cu Milly. Atunci a început să sune telefonul, iar sunetul ăla a trezit-o pe Susan din reverie. De obicei, Nick se repezea ca vântul și ca gândul ca să ridice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
din cap până-n picioare. — Da, știu ce-i aia o salopetă, a remarcat James luând o felie de șuncă cu mâna și aruncând-o în gură. — M-am gândit să-i duc cadoul la spital... sau crezi că e un pic cam prea mult? —Să-l duci la spital? Expresia lui James era ușor batjocoritoare. —De ce-ai face asta? Nici pe Deborah n-o placi, iar copiii, cu siguranță, nu-ți plac. Ai fost extrem de limpede pe acest subiect. Las
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
a remarcat Susan aruncând o privire la bluza ei de trening uzată, care stătea să-i plesnească la cusături. Apoi femeia a zâmbit tristă. —Deci, chiar s-a terminat? A, da. Să faci un copil cu fosta soție e un pic cam prea mult, nu crezi? i-a răspuns Julia veselă. Fiona a clătinat din cap. Păi, pentru mine, ăsta ar fi sfârșitul. În fond, până și biata Jerry Hall n-a reușit să înghită chestia asta, a continuat Julia. După
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
încline capul. Când simți în mod sigur locul ales, șterse jungherul încovoiat de pătura roasă de sub șa și-l înfipse cu forță, adânc, răsucindu-l de câteva ori, căutând să mărească rana cât mai mult. Când scoase arma, țâșni un pic de sânge și apoi un jet de apă verzuie și urât mirositoare cu care umplu până la gură cea de-a doua gerba. Apoi, își astupă nasul cu o mână, închise ochii și-și lipi buzele de rană, bând direct acel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
asemenea unei reptile din stâncă în stâncă, să se apropie prin spate, să-i taie gâtul santinelei și apoi fără nici o primejdie, să le taie beregata celor ce dormeau. Dar n-a făcut-o, mărginindu-se să-și miște un pic trupul și să așeze mai bine una din pietre, ca să-l apere de soare. Căldura creștea, dar stratul de nisip îl izola și sufla o ușoară briză ce făcea aerul respirabil, fără zăduful insuportabil din interiorul salinei. Erg-ul făcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
că va apăsa pe trăgaci la cel mai mic semn de primejdie. — Apă! ordonă. Locotenentul făcu un gest de încuviințare și unul dintre soldați, cu o mână tremurândă, îi întinse plosca. Targuí-ul se dădu înapoi doi pași, își ridică un pic vălul și, fără să-i slăbească din ochi, ținând pușca doar cu o mână, bău cu poftă. Locotenentul abia schiță o timidă mișcare înspre tocul pistolului aruncat pe scaunul mașinii, dar gura țevii se îndreptă direct spre el și observă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
cum să mai reziste încă o zi fără să se strice de tot și fugarul avea neapărat nevoie de o nouă provizie. Izvoarele subterane, acele atankor din văile și strungile masivului muntos, unde, dacă săpai mult, puteai găsi uneori un pic de lichid mocirlos și sălciu, nu ajungeau ca să supraviețuiești și erau doar un ajutor pentru călătorul care îndrăznea să pătrundă în labirintul nenumăratelor sale contraforturi stâncoase. Controlul puțului însemna deci să-l oblige pe targuí să se predea sau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
termină de umplut gerba și verifică dacă ploștile soldaților erau și ele pline. Bidonul de apă rămăsese aproape gol și locotenentul observă: — Ai de gând să mă lași fără apă? întrebă îngrijorat. Lasă-mi măcar o ploscă. Refuză hotărât: — Un pic de sete o să te facă să înțelegi prin ce-am trecut în salină, răspunse. E bine să înveți să rabzi de sete în deșert. — Dar eu nu sunt targuí, protestă. Nu pot să mă întorc pe jos la campament. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
pe vecie, dar akli sunt vorbăreți: le place să povestească ce știu și s-o găsi vreunul dispus să câștige niște bani și să-și scoată stăpânul dintr-o încurcătură - făcu o pauză scurtă. în seara asta du-le un pic de mâncare și de apă, ca din partea ta. Solidaritatea frățească a celor de aceeași rasă, știi tu... încearcă să te întorci cu informația de care am nevoie. — Dacă bănuiesc că vin ca spion, tuaregii ăștia sunt în stare să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
exclamă, deschizând brațele. Dumneavoastră survolați în fiecare zi dunele astea. Sute, mii, poate milioane de dune. Vreți să mă convingeți că nu s-ar putea camufla acolo o întreagă armată? O adâncitură în teren, o pânză de culoare deschisă, un pic de nisip deasupra, și salutare... — De acord, recunoscu pilotul care vorbise primul. Perfect de acord... Dar ce vreți, atunci? Să ne întoarcem și să continuăm să pierdem timpul și să consumăm benzină? N-o să-i găsim, insistă. N-o să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
și tare, aproape pietrificat, al întinderii, acea întindere chinuitoare unde își instalaseră campamentul în urmă cu șase zile, suferind cea mai insuportabilă căldură de care-și putea aduce aminte din ultimii treisprezece ani ai săi în deșert. Se răsuci un pic, își întoarse puțin fața și-l observă pe grasul Kader, care mai dormea încă, respirând agitat, ca și cum, în mod inconștient, lupta ca să rămână în lumea viselor, refuzând să revină la mizerabila realitate ce-i înconjura. Ordinele erau categorice: să rămână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]