7,848 matches
-
scris Kant. "Curată moftologie! a exclamat Magda U., picînd cu ochii, într-o vitrină de pe "Sărăriei", pe anunțul: Beans, 60 lei kg. Ca și cum n-am deține cuvîntul fasole. Cîți or fi știind cu ce se mănîncă Beans?" Făceam una dintre plimbările tip răsfoind Iașul, așa cum ne pace la amîndouă să facem. Flanam pe "Sărăriei" și Magda U. îmi povestea o istorietă cu vecinul ei, așa-zisul ziarist sportiv: " Cînd ne turna sub Ceaușescu, era numai miere; acuma e numai fiere. I-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
poveștile cea care ne-a impresionat pe toți a fost cea a lui Andrei. Am fost surprinși toți să auzim că el, Andrei devenise medic, deși el dorea să devină alpinist. Acesta era mare iubitor de natură, mai ales de plimbările la munte. Atunci ne-a povestit o întâmplare care l-a făcut să își schimbe viața: “Într-o zi eu și un grup de alpiniști am hotărât să escaladam muntele Pietrosul într-o zonă mai periculoasă unde nu am mai
ANTOLOGIE:poezie by Melania-Anemona Zotic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_697]
-
un om de zăpadă în frigider. Ești de acord? - Bine... - Dar să fie de înghețată de vanilie, că picăturile mele îl pot transforma așa. Și să locuiască la noi în frigider, vara, că iarna pot să-l scot afară, la plimbare, să se întâlnească cu alți oameni de zăpadă, care nu sunt de vanilie. Oameni de înghețată de la alți copii din frigiderele lor. 4 ani și 2 luni Ce este paradisul? Știu. Paradisul este un loc în care găsești tot ce
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
acuma nu mai aveau culoarea albă, ci portocalie, pe care o furaseră. Dar ziua no vedea nimeni, lumina asta, din cauza luminii puternice galbene a Soarelui, iar noaptea îi înveselea numai pe câini. Câinii bagabonzi care n-aveau somn ieșeau la plimbare și citeau cu nasul ce au scris alți câini pe stâlpii cu becuri. Și când nimeni nu mai credea că se poate face ceva pentru a lua înapoi culoarea portocalie, iată că un copil din Cartierul Alexandru-cel-Bun, Dragoș se chema
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
a văzut că ușa nu mai era invers. Era dreaptă, și stalactitele erau diferit colorate. Și de atunci i s-a spus Peștera Curcubeu. Dar Vrăjitorul nu era acolo. Poate a plecat să culeagă flori, sau poate a plecat la plimbare, cine știe?... Dar mai bine să vezi ce a făcut un om, nu să-l vezi pe el. Și Pinocchio a zâmbit, fericit. 6 ani și 8 luni Ghici ce e sub pat? Eu am descoperit că sub pat e
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
a furat mult timp colegelor mele, prietenei mele și mie, pentru a-l organiza. Dar, după concurs, toți au fost mulțumiți, concursul fiind unul reușit, vesel. În această perioadă, am început să comunic cu o persoană, cu care ieșeam la plimbare, vorbeam, petreceam timpul liber împreună. Această persoană, acum, face parte dintre oamenii dragi, a devenit, pentru mine, o parte a sufletului meu. Nu știu dacă i-ar plăcea să scriu despre el dar, totuși, mă încurajează, îmi oferă atâta căldură
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
carte. În acea zi, am avut atâtea surprize plăcute... Aveam atâtea emoții, am început să zâmbesc și să lăcrimez. Lacrimi de bucurie, eram foarte fericită. Doamna Ludmila a scris în unul din mesaje: „Știu că ai emoții. Acum, la o plimbare.” Am ascultat-o și am ieșit să mă plimb împreună cu persoana scumpă, pe care o iubesc. A prins bine acea plimbare, după asta, am început să scriu. Vorbesc cu doamna Ludmila și, mereu, simt din partea sa o grijă, de parcă aș
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
bucurie, eram foarte fericită. Doamna Ludmila a scris în unul din mesaje: „Știu că ai emoții. Acum, la o plimbare.” Am ascultat-o și am ieșit să mă plimb împreună cu persoana scumpă, pe care o iubesc. A prins bine acea plimbare, după asta, am început să scriu. Vorbesc cu doamna Ludmila și, mereu, simt din partea sa o grijă, de parcă aș fi copilul ei, și-mi pare bine când îmi zice că e târziu și să plec la culcare. Sau, dimineața, mă
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
fiecare poate să facă ceea ce crede că-i cu folos pentru el. Când am plecat să mă culc, eram foarte fericită că am aflat ceea ce poate schimba viața fiecărui om. Despre datoria noastră pentru cei dragi Cât de bine prind plimbările de seară, plimbările care te ajută să-ți aduni gândurile... E bine, din mai multe puncte de vedere, să te plimbi. E bine și pentru sănătate. Te ajută să faci diferența dintre ceea ce a fost negativ în această zi și
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
facă ceea ce crede că-i cu folos pentru el. Când am plecat să mă culc, eram foarte fericită că am aflat ceea ce poate schimba viața fiecărui om. Despre datoria noastră pentru cei dragi Cât de bine prind plimbările de seară, plimbările care te ajută să-ți aduni gândurile... E bine, din mai multe puncte de vedere, să te plimbi. E bine și pentru sănătate. Te ajută să faci diferența dintre ceea ce a fost negativ în această zi și ceea ce a fost
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
Te ajută să faci diferența dintre ceea ce a fost negativ în această zi și ceea ce a fost pozitiv. Din tot ce a fost negativ, luăm doar învățătura. Și să nu-ți mai amintește de ceea ce nu este de folos. Aceste plimbări nu sunt o pierdere de timp, ci un timp petrecut cu folos. Am văzut toamna sau, mai bine zis, un început al iernii sumbru, trist, posomorât. Un tablou în culori sure, negre și doar unde și unde, un galben, de la
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
negre și doar unde și unde, un galben, de la lumina aprinsă a felinarelor. Și prin geamuri, se mai reflecta acest galben. Aș putea să zic că acest galben este ca o speranță, care te încurajează să mergi mai departe. Această plimbare îți adună gândurile și te îndreaptă spre lucrurile frumoase, pe care le-ai început și pe care trebuie să le termini, ca munca depusă până acum să nu fie în zadar. Am muncit mult, dar poate mai mult au muncit
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
trag la gătit și, când e vorba să gătesc, mai bine stau flămândă, decât mâncare să fac. Ea mă știe mai bine, decât m-aș ști eu. Uneori, încerc să-i spun o minciună, cu scopul de a ieși la plimbare cu fetele, dar ea mă cunoaște că nu zis adevărul. De aceea, mă strădui ca să-i spun mereu ceea ce-i corect, chiar dacă știu că va fi contra și se va supăra ca un copil și nu va vorbi cu mine
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
splendidă, făcea dese incursiuni nocturne și strângea cu spor din munca altora, fără să-și pună vreo problemă de morală... Lumea îl supraveghea atent, dar el continua să se înfrupte din munca altora. Nu alegea... fura orice-i cădea în plimbările lui nocturne, iar uneori nu se sfia să intre într-un lan de porumb și să iasă cu sacul și cu sânul burdușit de știuleți până la refuz - chiar la lumina zilei. Tata l-a văzut de multe ori brăcuind munca
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
din cauza unei nedorite avarii? Nu are importanță. Chiar nu are. Faptul în sine este important. Doamna cu Coasa/Gazul este importantă. Bucuria ei nevăzută de nimeni este importantă, plăcerea ei incomensurabilă de a pleca, alături de cineva, la o lungă, nesfârșită plimbare. Nu una dus-întors, ci doar dus... Vecinul se așeză pe canapea, luă telecomanda și deschise televizorul. Un ochi indiscret (dar de unde?) ar fi văzut cu surprindere cum celelalte butoane ale aragazului încep să se rotească încet (ca într-un film
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
să plouă nu trebuie decât să întind mâna, de pe mal, și să apuc o umbrelă, îi trecu o idee ciudată prin minte. Ha, ha, Râul Umbrelelor, cum de-au uitat ăștia să-l treacă pe hartă? Vă invităm la o plimbare, aduceți și ploaia la pachet, învelită în celofan. Miroase a porumb fiert, i se face poftă nebună să înfigă dinții într-unul, după ce a presărat sare. Multă sare. Umbrelele saltă pe valurile râului, iar degetele strâng cu putere balustrada aceea
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
acoperite cu text mărunt, reclame la detergenți și fotografii color. Se freacă la ochi, fiindcă imaginea unui ziar cu cioc nu e de colo. Asta știre, nu ce scriu ăștia în fiecare zi. Împleticindu-se - pleacă și podul ăsta la plimbare după umbrele sau mă clatin eu? - coboară treptele de sticlă, mda, iată un proiect transparent, și ajunge pe malul fluviului. Linii de tren intră în apă. Sau ies din apă, cum ar fi mai bine? Acoperit pe jumătate de valurile
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
Nici nu vreau. Ai grijă să ieși prin spate, totuși, sunt sigur că Detectivul acela trage încă cu ochiul. Mirarea sa va fi destul de mare atunci când va observa că principalul suspect, fiindcă asta ești, obișnuiește-te cu ideea, pleacă la plimbare, pe o astfel de vreme, după ce, tot pe o astfel de vreme, a făcut jogging precum un zăbăuc. Ăștia fac tot timpul analogii, ți-am mai spus. E o deformație profesională pe care o capătă extrem de rapid, încă de pe băncile
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
să evite ploaia tomnatecă. Bătrânul își privi ceasul. Un ceas de buzunar, iar Scriitorul fu surprins să-l vadă. Un ceas de buzunar, un bătrânel de modă veche care trăiește cu mintea în trecut, un lunatic care a ieșit la plimbare fiindcă este nevorbit. Și destinul mi l-a scos în cale tocmai mie. Tocmai azi. După toate întâmplările de azi. Asta este prea de tot... Încercă, din nou, să plece. - Vai, vai, vai... Ne-am supărat. Păcat, eu nu v-
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
Moartea trecea printre blocuri, aducând cu ea frig și umezeală, durere și teamă, miros de putreziciune și disperare. 13 Lucia ieși din magazin și strânse mai bine cordonul impermeabilului. Se gândi să cheme un taxi, însă simți nevoia unei scurte plimbări, chiar dacă vremea rămânea peste măsură de capricioasă. Privi ceasul de la mână. 21.35. Deschise umbrela și porni hotărâtă către casă. Dacă se grăbea puțin, fix la ora douăzeci și două putea intra pe ușă. Își imagină, deja, cada plină cu
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
chipul Magicianului - dar nimeni, nici măcar Detectivul, nu își putea da seama de asta - și o cămașă înflorată, poate prea înflorată pentru o asemenea noapte în care, fără săși facă vreun reproș, Moartea se pregătea să mai invite pe cineva la plimbare. Când trecu pe lângă el, legănându-și șoldurile (fierbinți, dar nu reuși să își dea seama cât de fierbinți puteau să fie, iar această necunoscută avea să îl chinuie multă vreme), femeia trase după ea și o cortină invizibilă, iar atmosfera
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
unui mariaj iminent. Din confidențele sale fără rezerve, reieșea faptul cert că dorea să-și repună ambarcațiunea vieții pe linia de plutire. În căsătoria nu demult trecută la index, nu avusese motive de satisfacție. Își acuza fosta consoartă de infidelitate. Plimbările lor sub clarul de lună împrumutaseră din atributele adolescenților la prima dragoste. Așa se face că, în una din seri, aflându-se pe o alee mai puțin circulată, Victor își îngenunche sufletul în fața Olgăi și-i spuse simplu, fără o
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
În ochi și fă-ți reclamă singură. Fă-ți o reclamă agresivă, În felul acesta o să-i câștigi respectul. Ca la un semn, Fata Mortală s-a strecurat În Încăpere și m-a condus la biroul Mirandei. A fost o plimbare de numai treizeci de secunde, dar am simțit că toate privirile erau ațintite asupra mea. Mă urmăreau de după ușile reci de sticlă ale redacției și din direcția birourilor individuale ale asistentelor. O frumusețe de fată care lucra la copiator s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
și să cumpăr cutii de Înghețată Häagen-Dasz ca să nu mă deteste, dar mi se părea corect să o scutesc din când În când de veșnica mea prezență, așa că stăteam la Alex În timpul weekendurilor. Ceea ce Însemna că toate hainele mele pentru plimbările duminicale și trusa de machiaj erau la el acasă, În Brooklyn, laptop-ul și ținutele vestimentare desperecheate - acasă la Lily, În Harlem, iar restul - la ai mei, În Avon. Nu aveam un apartament În New York și nu Înțelegeam cum de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
mai spinoasă, a lui Harry Potter. Funcționarul cu rezervarea de la Le Cirque s-a declarat imediat de acord să aibă o masă pregătită pentru domnul Tomlinson și Irv de Îndată ce aceia vor ajunge acolo. Emily s-a Întors dintr-o scurtă plimbare și m-a Întrebat dacă a sunat Miranda. — Numai de trei ori și nu m-a amenințat că mă concediază În nici una din convorbiri, am declarat eu cu mândrie. A făcut, firește, apropouri, dar nu m-a amenințat pe față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]