8,847 matches
-
internă: prezintă o mică suprafață prin care se realizează articularea cu maleola tibială și suprafețe pe care se inseră ligamentul lateral intern al articulației gâtului piciorului; - față anterioară (capul astragalului): este articulară pe toată întinderea ei - pentru articularea cu fața posterioară a scafoidului; - față posterioară: prezintă procesul posterior al talusului. CALCANEUL Calcaneul este cel mai voluminos os al tarsului; este situat sub astragal; vine în contact direct cu solul. Calcaneul este alungit în sens antero-posterior, turtit transversal și are o formă
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
suprafață prin care se realizează articularea cu maleola tibială și suprafețe pe care se inseră ligamentul lateral intern al articulației gâtului piciorului; - față anterioară (capul astragalului): este articulară pe toată întinderea ei - pentru articularea cu fața posterioară a scafoidului; - față posterioară: prezintă procesul posterior al talusului. CALCANEUL Calcaneul este cel mai voluminos os al tarsului; este situat sub astragal; vine în contact direct cu solul. Calcaneul este alungit în sens antero-posterior, turtit transversal și are o formă neregulată, relativ cubică: - fața
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
se realizează articularea cu maleola tibială și suprafețe pe care se inseră ligamentul lateral intern al articulației gâtului piciorului; - față anterioară (capul astragalului): este articulară pe toată întinderea ei - pentru articularea cu fața posterioară a scafoidului; - față posterioară: prezintă procesul posterior al talusului. CALCANEUL Calcaneul este cel mai voluminos os al tarsului; este situat sub astragal; vine în contact direct cu solul. Calcaneul este alungit în sens antero-posterior, turtit transversal și are o formă neregulată, relativ cubică: - fața superioară se articulează
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
este situat sub astragal; vine în contact direct cu solul. Calcaneul este alungit în sens antero-posterior, turtit transversal și are o formă neregulată, relativ cubică: - fața superioară se articulează, în cele 2/3 anterioare, cu astragalul, iar în 1/3 posterioară devine rugoasă și se află în contact cu tendonul lui Achile de articulația tibio-tarsiană; - fața inferioară prezintă: * tuberozitatea internă: pentru inserție mușchilor: scurt flexor plantar și adductor al degetului mare; * tuberozitatea externă: pe care se inseră abductorul degetului mic; * tuberozitatea
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
abductorul degetului mic; * tuberozitatea anterioară: pe care se inseră ligamentul calcaneo-cuboidian inferior; - fața externă vine în raport cu pielea; prezentă în 1/3 anterioare tuberculul extern al calcaneului; - fața internă formează șanțul calcanean prin care trec tendoanele, vasele și nervii din regiunea posterioară a gambei spre regiunea plantară; - fața anterioară: se articulează cu fața posterioară a cuboidului; - fața posterioară: este netedă în jumătatea superioară, unde este acoperită de bursa seroasă, și rugoasă în jumătatea inferioară, unde se inseră tendonul lui Achile. CUBOIDUL Cuboidul
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
fața externă vine în raport cu pielea; prezentă în 1/3 anterioare tuberculul extern al calcaneului; - fața internă formează șanțul calcanean prin care trec tendoanele, vasele și nervii din regiunea posterioară a gambei spre regiunea plantară; - fața anterioară: se articulează cu fața posterioară a cuboidului; - fața posterioară: este netedă în jumătatea superioară, unde este acoperită de bursa seroasă, și rugoasă în jumătatea inferioară, unde se inseră tendonul lui Achile. CUBOIDUL Cuboidul este un os scurt, de formă neregulată situat înaintea ultimelor 2 metatarsiene
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
pielea; prezentă în 1/3 anterioare tuberculul extern al calcaneului; - fața internă formează șanțul calcanean prin care trec tendoanele, vasele și nervii din regiunea posterioară a gambei spre regiunea plantară; - fața anterioară: se articulează cu fața posterioară a cuboidului; - fața posterioară: este netedă în jumătatea superioară, unde este acoperită de bursa seroasă, și rugoasă în jumătatea inferioară, unde se inseră tendonul lui Achile. CUBOIDUL Cuboidul este un os scurt, de formă neregulată situat înaintea ultimelor 2 metatarsiene, scafoidului și ultimului cuneiform
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
mușchiul pedios. Fața inferioară prezintă tuberozitatea sau creasta cuboidului pe care se inseră ligamentul calcaneo-cuboidian. Creasta împarte această față în două porțiuni: - una anterioară, care prezintă șanțul cuboidului, oblic înainte și înăuntru, prin care trece tendonul lungului peronier lateral; - alta posterioară, rugoasă pentru inserțiile musculare. Fața posterioară servește pentru articularea cu calcaneul. Fața anterioară este împărțită în două porțiuni care se vor articula cu al patrulea și al cincilea metacarpian. Fața externă vine în raport cu tegumentele. Fața internă prezintă fațete articulare pentru
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
sau creasta cuboidului pe care se inseră ligamentul calcaneo-cuboidian. Creasta împarte această față în două porțiuni: - una anterioară, care prezintă șanțul cuboidului, oblic înainte și înăuntru, prin care trece tendonul lungului peronier lateral; - alta posterioară, rugoasă pentru inserțiile musculare. Fața posterioară servește pentru articularea cu calcaneul. Fața anterioară este împărțită în două porțiuni care se vor articula cu al patrulea și al cincilea metacarpian. Fața externă vine în raport cu tegumentele. Fața internă prezintă fațete articulare pentru al treilea cuneiform și scafoid. SCAFOIDUL
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
al cincilea metacarpian. Fața externă vine în raport cu tegumentele. Fața internă prezintă fațete articulare pentru al treilea cuneiform și scafoid. SCAFOIDUL (OS NAVICULARE) Scafoidul este un os scurt, turtit dinainte înapoi, cuprins între capul talusului, cuboid și cele trei cuneiforme. Fața posterioară este concavă și se articulează cu astragalul. Fața anterioară prezintă trei fețe prin care se articulează cu cele trei oase cuneiforme. Fața dorsală face parte din dorsul piciorului. Fața plantară face parte din plantă. Fața medială prezintă tuberculul navicularului. Fața
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
pentru cuboid. OASELE CUNEIFORME Oasele cuneiforme sunt în număr de 3, numite din interior spre exterior: primul, al doilea și al treilea cuneiform. Primul cuneiform (marele cuneiform) are forma unui cui, cu baza situată inferior și vârful superior. Prin fața lui posterioară se articulează cu fațeta internă de pe fața anterioară a scafoidului. Prin fața anterioară se articulează cu primul metatarsian. Fața externă prezintă două suprafețe articulare pentru al doilea metatarsian și cel de al doilea cuneiform. Fața internă corespunde marginii interne a piciorului
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
prezintă două suprafețe articulare pentru al doilea metatarsian și cel de al doilea cuneiform. Fața internă corespunde marginii interne a piciorului. Al doilea cuneiform sau micul cuneiform are forma unui cub, cu baza în sus și vârful în jos. Fața posterioară se articulează cu fațeta mijlocie a feței anterioare a scafoidului. Fața anterioară se articulează cu cel de al doilea metatarsian. Fața internă se articulează cu primul cuneiform. Fața externă se articulează cu cel de al treilea cuneiform. Al treilea cuneiform
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
se articulează cu cel de al doilea metatarsian. Fața internă se articulează cu primul cuneiform. Fața externă se articulează cu cel de al treilea cuneiform. Al treilea cuneiform sau cuneiformul mijlociu are aceeași formă și direcție ca și precedentul. Fața posterioară se articulează cu fațeta externă a scafoidului. Fața anterioară se articulează cu cel de al treilea metatarsian. Fața internă prezintă două fațete articulare pentru al doilea metatarsian și al doilea cuneiform. Fața externă se articulează cu cuboidul și cu cel
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
Oasele metatarsiene sunt oase lungi în număr de 5, numerotarea lor se face din spre linia medială spre cea laterală a piciorului. Caracteristici generale. Corpul este prismatic, triunghiular cu câte o față dorsală, una laterală și alta medială. Baza (extremitatea posterioară) se articulează cu oasele tarsului și cu oasele metatarsiene învecinate. Capul (extremitatea anterioară) este turtită în sens transversal și se articulează cu falanga proximală. Particularități ale metatarsienilor. Metatarsianul I este cel mai scurt și cel mai gros. Baza se articulează
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
Falanga mijlocie este scurtă. Falanga distală este mică și are formă de potcoavă. La om, piciorul este foarte bine adaptat atât funcției de susținere cât și celei de mișcare prin prezența bolții plantare. Bolta plantară prezintă 3 stâlpi de susținere: posterior: tuberozitatea calcaneului, antero-medial: capul metatarsienilor I, II, II, antero-lateral: capul metatarsienilor IV și V. MIOLOGIA Miologia este partea anatomiei care are ca obiect studiul mușchilor și a formațiunilor anexate lor. Mușchii somatici pot fi clasificați în mai multe grupe: mușchii
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
suprahioidieni care sunt descriși la subcapitolul Mușchii gâtului. Musculatura masticatorilor este inervată de ramurile nervului trigemen. MUȘCHII GÂTULUI Mușchii regiunii laterale a gâtului sunt dispuși în planuri succesive care sunt prezentate pornind de la suprafață spre profunzime. MUȘCHII TRUNCHIULUI MUSCULATURA REGIUNII POSTERIOARE A TRUNCHIULUI ȘI A CEFEI Mușchiul ridicător al omoplatului M. supraspinos Micul romboid Mușchiul infraspinos Mușchiul romboid Micul rotund Mușchiul marele rotund Mușchiul marele dorsal Vertebra T12 Musculatura regiunii posterioare a trunchiului și cea a cefei este dispusă într-un
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
prezentate pornind de la suprafață spre profunzime. MUȘCHII TRUNCHIULUI MUSCULATURA REGIUNII POSTERIOARE A TRUNCHIULUI ȘI A CEFEI Mușchiul ridicător al omoplatului M. supraspinos Micul romboid Mușchiul infraspinos Mușchiul romboid Micul rotund Mușchiul marele rotund Mușchiul marele dorsal Vertebra T12 Musculatura regiunii posterioare a trunchiului și cea a cefei este dispusă într-un plan superficial, care leagă membrul superior de coloana vertebrală, și mușchi profunzi, proprii ai coloanei vertebrale. Musculatura trunchiului este dispusă pe mai multe planuri succesive: 1. planul I ce cuprinde
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
vertebrală, și mușchi profunzi, proprii ai coloanei vertebrale. Musculatura trunchiului este dispusă pe mai multe planuri succesive: 1. planul I ce cuprinde mușchiul trapez și latissimus; 2. planul II în care se pot descrie mușchii: ridicător al scapulei, romboid, dințat posterior și superior, dințat posterior și inferior, splenius; 3. planul III reprezentat prin mușchiul erector spinae; 4. planul IV format din mușchi cu dispoziție diferită și care formează complexul transversospinal; 5. planul V care grupează mușchii interspinoși, intertransversari, rotatori ai capului
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
proprii ai coloanei vertebrale. Musculatura trunchiului este dispusă pe mai multe planuri succesive: 1. planul I ce cuprinde mușchiul trapez și latissimus; 2. planul II în care se pot descrie mușchii: ridicător al scapulei, romboid, dințat posterior și superior, dințat posterior și inferior, splenius; 3. planul III reprezentat prin mușchiul erector spinae; 4. planul IV format din mușchi cu dispoziție diferită și care formează complexul transversospinal; 5. planul V care grupează mușchii interspinoși, intertransversari, rotatori ai capului, ridicători ai coastelor. Planul
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
TRAPEZ Mușchiul trapez are formă triunghiulară, cu baza la coloana vertebrală și vârful la humerus. Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - protuberanța occipitală externă, - procesele spinoase ale vertebrelor C7-T12; Fibrele superioare: la nivelul 1/3 treimii laterale a marginii posterioare și a feței superioare a claviculei; mijlocii: ajung până la marginea posterioară a acromionului, a spinei omoplatului; inferior: se întind până la nivelul marginii posterioare a spinei omoplatului. - pielea, - fața anterioară a planurilor musculare subiacente. Realizată prin intermediul nervului accesor și prin ramuri
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
și vârful la humerus. Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - protuberanța occipitală externă, - procesele spinoase ale vertebrelor C7-T12; Fibrele superioare: la nivelul 1/3 treimii laterale a marginii posterioare și a feței superioare a claviculei; mijlocii: ajung până la marginea posterioară a acromionului, a spinei omoplatului; inferior: se întind până la nivelul marginii posterioare a spinei omoplatului. - pielea, - fața anterioară a planurilor musculare subiacente. Realizată prin intermediul nervului accesor și prin ramuri din plexul cervical. Acțiunea: când ia punct fix pe inserția medială
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
occipitală externă, - procesele spinoase ale vertebrelor C7-T12; Fibrele superioare: la nivelul 1/3 treimii laterale a marginii posterioare și a feței superioare a claviculei; mijlocii: ajung până la marginea posterioară a acromionului, a spinei omoplatului; inferior: se întind până la nivelul marginii posterioare a spinei omoplatului. - pielea, - fața anterioară a planurilor musculare subiacente. Realizată prin intermediul nervului accesor și prin ramuri din plexul cervical. Acțiunea: când ia punct fix pe inserția medială: ridică umărul (omoplatul) și îl trage intern; contracția fasciculului superior determină aplecarea
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
mișcările de cățărare. Planul I: MUȘCHIUL LATISSIM (MARELE DORSAL) Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - fața externă a ultimelor trei sau patru coaste; - apofizele spinoase ale ultimelor vertebre dorsale și lombare; - pe creasta sacrală mediană și pe 1/3 posterioară a crestei iliace; - rar, la nivelul unghiului inferior al omoplatului. Toate cele trei fascicule converg și se inseră terminal, printr-un tendon, la nivelul porțiunii supero-interne a culisei bicipitale humerale. - în regiunea spatelui: cu pielea, mușchiul trapez, oblicul extern și
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
1. când ia punct fix pe coloană: este de a trage omoplatul intern; concomitent cu bascularea unghiul inferior al omoplatului spre coloana vertebrală; 2. când ia punct fix la nivelul omoplatului: trage coloana vertebrală spre acesta. Planul II: MUȘCHIUL DINȚAT POSTERIOR ȘI SUPERIOR Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație Acțiunea Procesele spinoase ale vertebrei C7 și ale primelor 3 vertebre toracale. Inserția terminală se descrie ca fiind la nivelul feței externe a coastelor 2-5. Vine în raport cu mușchiul romboid și acoperă
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
vertebre toracale. Inserția terminală se descrie ca fiind la nivelul feței externe a coastelor 2-5. Vine în raport cu mușchiul romboid și acoperă planurile musculare profunde. Inervația este dată de nervii intercostali 2-5. Ridică coastele, intervenind în inspir. Planul II: MUȘCHIUL DINȚAT POSTERIOR ȘI INFERIOR Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație Acțiunea La nivelul ultimelor două procese spinoase toracice și a primelor două lombare. Se produce prin patru digitații pe fețele externe ale ultimelor patru coaste. Este acoperit de marele dorsal și
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]