7,509 matches
-
apoi apoptoza (Cormack J., 1995Ă. Am menționat anterior și existența morții programate care poate fi generală și foarte frecvent celulară. Utilizarea acestor termeni în literatura de specialitate este adesea neconforma realității,fiind priviți când prin prisma aspectelor morfofiziologice, cănd prin prisma filozofica. Apoptoza este termenul cel mai recent și mai puțin cunoscut, cu toate că i-au fost dedicate mii de pagini. Este considerată sinonima cu moartea programată, desi chiar din titlul lucrărilor se menționează că este produsă de un număr foarte mare
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
în muncă. Managementul resurselor umane se desfășoară prin relaționări cu totul diverse. Managementul resurselor umane poate deveni un mijloc de manipulare a salariaților prin promovarea unor false paradigme despre muncă (autoparticipare, autoconducere). Managementul resurselor umane trebuie analizat și evaluat prin prisma unor reprezentări despre muncă elaborate conform criteriilor democrației. În sensul său actual (al realității capitaliste) munca are drept reprezentare corectă și edificatoare ideea de serviciu reciproc. „Oricine oferă cuiva un târg își propune să procedeze astfel: dă-mi ceea ce doresc
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
a informațiilor; 4) costurile și timpul necesar culegerii, prelucrării și interpretării datelor și informațiilor solicitate. Din punct de vedere al avantajelor și dezavantajelor, chestionarul pentru analiza postului poate fi caracterizat astfel: Metoda „incidentelor critice” presupune efectuarea analizei unui post prin prisma unor aspecte negative ce pot să apară (anomalii legate de executarea unor activități etc.). Fiecare „incident critic” este apoi analizat din punctul de vedere al cauzelor care l au generat, al consecințelor acestuia în plan economic și al comportamentului salariatului
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
derivați și stabilirea unor corelații între diversele laturi ale activităților întreprinderilor. Indicatorii principali utilizați în calculul productivității muncii sunt producția exercițiului, cifra de afaceri sau valoarea adăugată. Nivelul productivității muncii stabilit pe baza indicatorilor valorici ai producției trebuie apreciat prin prisma avantajelor și deficiențelor pe care le prezintă acești indicatori. În funcție de unitățile de exprimare a timpului de muncă, productivitatea muncii poate fi orară, zilnică și anuală. Pentru calculul productivității muncii orare sau zilnice, timpul de muncă se exprimă în ore-om
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
ornamentului vegetal și pictura bizantină. Inluminurile cu subiecte din basmele române expuse în 1901 poartă amprenta interesului tot mai pronunțat al pictorului pentru arta bizantină. Gh. Oprescu, care a văzut expoziția, îi face o descriere în linii generale, însă, prin prisma prejudecății care descalifică artele decorative ca arte minore, criticul de artă se arată reticent, considerând că piesele expuse aparțin genului minor al ilustrației de carte sau picturii decorative. Criticul de artă, care semnează și o monografie Ștefan Popescu, asociază decorativismul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cu arhetipologia jungiană, Mircea Cărtărescu sesiza dualitatea ca pe un clivaj insuportabil, o schizoidie dureroasă încifrată în imaginarul eminescian printr-o narcisică resorbție într-o unitate primordială. În acest caz, putem interpreta cele două sculpturi ale lui Filip Marin prin prisma acestei dinamici dualiste de reflex simbolist, care imprimă un relief indelebil construcției operei. Figura eminesciană care încearcă să se smulgă blocului inform suportă și atracția inversă către amorf, către increat. În schimb, Oscar Han este acuzat de a fi stilizat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fi oriental; dar lumina clară a orientului, la dânsul, cochetează adesea cu misticismul german. Opera sa este plină de inspirație și concepție clasică cu construcții idilice și pline de un erotizm ușor într-o feerie de clasicism oriental văzută prin prisma unor maiștri ca Böecklin (sic), Stück, Klimt și Besnard. [...] Tabloul său "O noapte de vară" e de o fantezie delicioasă și plină de mister. [...] Alăturea însă se poate vedea ușor Loghi al culorizmului oriental, feeric ca exemplu în "Idilă", "Ruine
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
un studiu consistent, Comentarii la legenda meșterului Manole, iar G. Călinescu, în Istoria literaturii române de la origini până în prezent, o alătură miturilor esențiale ale culturii române. Motivul a fost tratat în cheie expresionistă de Lucian Blaga, însă niciodată speculat din prisma unei sensibilități decadente, poate și pentru faptul că întreaga construcție asociată unui monument real, de o mare frumusețe, mânăstirea Argeșului, are o utilitate publică, religioasă și nu reprezintă o construcție destinată locuirii. Relevant pentru universul decadent este acest complex habitațional
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
I. Bari, p. 7) oferă o definiție din perspectivă sociologică: globalizarea este văzută ca „intensificarea 10 relațiilor sociale În lumea Întreagă, care leagă Într-o asemenea măsură localități Îndepărtate, Încât evenimente care au loc pe plan local sunt privite prin prisma altora similare, petrecute la multe mile depărtare și invers”. Globalizarea corespunde punerii În aplicare a rețelelor mondiale de producție și de informații. Imbinând perspectiva economică și cea sociologică T. Brăilean (2004, p. 131 132) concluzionează că globalizarea este un fenomen
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
la comportamentul consumatorilor finali, care cumpără bunuri și servicii pentru consum personal persoane individuale și gospodării prin care Își satisfac cerințele curente și Își definesc și conturează rolul În societate. Marketingul propune o abordare a acestui tip de comportament prin prisma "conduitei oamenilor În cazul cumpărării și / sau consumului de bunuri și servicii-' (C. Florescu, 1992, 156). Într-un sens mai larg, comportamentul consumatorului cuprinde Întreaga conduită a utilizatorului final de bunuri materiale și imateriale, incluzând, de exemplu, și comportamentul alegătorilor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
pentru Întreprindere să asigure optimizarea comunicării ei cu piața. Evaluarea alternativelor, a soluțiilor posibile, ca rezultat al căutării informațiilor, reprezintă, baza deciziei de cumpărare. Setul de alternative pe care consumatorul le obține este evaluat mental, filtrându-se informațiile achiziționate prin prisma structurii proprii de valori și convingeri. Reacția față de informațiile dobândite poate fi diferită, pentru că ele: pot fi integrate de consumator așa cum sunt, pot fi distorsionate sau pur și simplu ignorate. După I. Cătoiu și N. Teodorescu (1997, 5355), gradul de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
comunicare, ca o condiție necesară a eficienței și eficacității sociale. O altă condiție necesară pentru pregătirea succesului social și implementarea schimbării este comunicarea empatică. Aceasta " are ca scop Înțelegerea interlocutorului, adoptarea cadrului său de referință pentru a vedea lucrurile prin prisma sa", precizează autorii citați mai sus. Referindu-se de asemenea la comunicarea de tip empatic, Marcus S. și Săvean D. Ștefana(1994, 39) afirmă că aceasta are un caracter activ și unul interactiv reliefându-se de aici legăturile sale cu
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
piața în calitate de furnizori de servicii sociale în domenii precum educația, sănătatea, asigurările sociale. Familia continuă să joace un rol destul de important în asigurarea protecției și a îngrijirii, tendință sesizată în România (Preda, 2002), Polonia și Slovacia (Mastilak, 2003). Privit din prisma finanțării, sistemul de furnizare a bunăstării din România poate fi caracterizat drept minimal (Zamfir, 2000; Preda, 2002). Suportul financiar acordat anumitor servicii sociale universale, precum educația ori sănătatea, este destul de redus. Ponderea cheltuielilor sociale din PIB a fost între 1990
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
însăși originea lor. Sistemul politic era cel impus de sovietici, și nu cel ales de cetățeni sau, cel puțin, de o elită locală. După 1989, dificultățile inerente, costurile sociale ale reconstrucției, corupția și performanțele economice scăzute, mult mai vizibile prin prisma libertății presei și a circulației persoanelor, au contribuit la menținerea și formarea unor niveluri ridicate de neîncredere în instituțiile statului. Pentru a se legitima, dar și pentru a abate atenția cetățenilor de la problemele societății, regimurile comuniste au ales adesea discursuri
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a concentrării principalelor surse de trai spre partea inferioară a distribuției veniturilor. Dincolo de dezbaterile din jurul perspectivelor care ar trebui să jaloneze dezvoltarea sau, poate, în încercarea de a le pune capăt, S. Latuch (2004) propune o altfel de perspectivă prin prisma căreia să fie discutat progresul: de-growth. Ceea ce propune această perspectivă este să ne oprim din a distruge (tradiții, identitate culturală/națională, mediu) în numele dezvoltării, fiind, în același timp, o invitație pentru a vedea diversitatea ca un fel de a fi
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cules de căpșune cu plecarea definitivă, împreună cu familia, a inginerului IT în Canada sau cu plecarea unui tânăr în Italia pentru a munci „la negru” în construcții. Soluția pe care o propunem este cea a tipurilor de migrație definite prin prisma contextului plecării. În mod sintetic, vom încerca să facem referire la fiecare dintre tipurile de deplasări care s-au dezvoltat în România după 1989. Migrația etnicilor germani, maghiari și evrei către statele-națiune a dominat primii ani de după 1989. Plecările legale
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
deopotrivă o creștere a ofertei și a îndreptățirilor. În termenii săi, dezvoltarea socială poate fi conceptualizată ca mai multe șanse de viață pentru cât mai mulți. Potrivit lui Dahrendorf, expansiunea sistemelor educaționale din anii ’60 a fost privită inițial exclusiv din prisma creșterii economice, deci din prisma ofertei. Abia ulterior s-a considerat că egalizarea șanselor în fața educației are efecte asupra îndreptățirilor prin faptul că posibilitățile de mobilitate socială deschise de învățământul de masă vor spori șansele de viață ale unor grupuri
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și a îndreptățirilor. În termenii săi, dezvoltarea socială poate fi conceptualizată ca mai multe șanse de viață pentru cât mai mulți. Potrivit lui Dahrendorf, expansiunea sistemelor educaționale din anii ’60 a fost privită inițial exclusiv din prisma creșterii economice, deci din prisma ofertei. Abia ulterior s-a considerat că egalizarea șanselor în fața educației are efecte asupra îndreptățirilor prin faptul că posibilitățile de mobilitate socială deschise de învățământul de masă vor spori șansele de viață ale unor grupuri anterior excluse din procesul de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
poluare, numărul de spitale la 100 000 de locuitori, accesul populației la diferite tipuri de infrastructură). Se poate afirma că indicatorii de performanță globală a politicilor publice au un caracter social din ce în ce mai pronunțat: efectele sunt privite tot mai frecvent prin prisma evoluției standardului de viață sau a altor dimensiuni ale condițiilor de viață; crește importanța indicatorilor finali (de consecință - outcome - și de impact), care surprind schimbările produse în bunăstarea/calitatea vieții la nivelul populației. Indicatorii economici sunt adaptați, atunci când este tehnic
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
punându-se în evidență opoziția dintre indicatorii economici și cei sociali și diferența dintre indicii compoziți și sistemele de indicatori, dar sunt amintite și alte distincții posibile între diferitele tipuri de indicatori de dezvoltare. Importanța dezagregării indicatorilor este tratată din prisma distribuției teritoriale, ca unul dintre cele mai importante criterii pentru informare în luarea deciziilor. Preocupările de măsurare a dezvoltării sociale în România sunt abordate într-o secțiune specială, cele mai proeminente direcții fiind considerate cele de cercetare a calității vieții
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
discipline și metode de cercetare „developmentaliste”. Dezbaterile teoretice stârnite în jurul indicatorilor promovați au reactivat dileme teoretice mai vechi sau au generat unele dileme și direcții de cercetare noi. Axele pe care evoluția conceptului de dezvoltare socială poate fi urmărită prin prisma consecințelor asupra metodologiilor de măsurare sunt multiple, proeminente fiind: economic-social; indici-sisteme de indicatori, (trans)național-teritorial, obiectiv-subiectiv și dimensiuni tari (performanțe economice, venituri) dimensiuni „soft” (capital uman, capital social, capabilități etc.). Ca un concept-cheie al gândirii politice contemporane, dezvoltarea s-a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
mari personalități care au influențat reflecția și practica educațională, devenirea istorică a unor concepte pedagogice fundamentale (de exemplu, finalități, curriculum, evaluare etc.), abordarea istorică a unor instituții educaționale, istoria reformelor educaționale, critici ale unor evoluții actuale ale sistemelor educaționale prin prismă istorică, istoria comparată a educației în spațiul internațional, istoria problemelor contemporane ale educației. Fiecare dintre aceste direcții de valorificare a metodei istorice presupune demersuri elaborate și surse de documentare specifice. Am putea asocia acestor considerații și remarca potrivit căreia toate
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
anchetă, cercetătorii care cunosc în detaliu obiectivele și natura cercetării sînt recomandați pentru interviu. -În timp ce ancheta este o metodă cantitativă, interviul este o metodă calitativă. Multe dintre argumentele de mai sus sînt solid susținute. Considerăm însă că, prin prisma cercetării contemporane, cel puțin distincția cantitativ/calitativ operată pentru a deosebi ancheta de interviu este discutabilă. Atît ancheta realizată prin intermediul chestionarului, cît și interviul pot îmbrăca forme care să le plaseze în afara cantitativului, respectiv calitativului - fie în faza aplicării lor
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
Franța, Italia și Germania să îngreuieze activitatea Comitetului European de Cooperare Economică. Cu cîteva zile mai tîrziu, Jdanov își ținea faimoasa cuvîntare "a celor două tabere", confirmînd astfel punctul de vedere al lui Kennan, acela că sovieticii privesc lumea prin prisma ostilității. Dată fiind ostilitatea Moscovei, care urmărea o cale prin care să domine întreaga lume, Administrația americană a căutat și chiar a găsit un punct slab în armura Uniunii Sovietice. Eforturile Moscovei de a-și exploata sateliții est-europeni prin despăgubiri
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
38 și au atacat Coreea de Sud. Înainte de a fi izbucnit războiul, Departamentul de Stat și cel de Comerț s-au ridicat unul împotriva celuilalt, din cauza problemei îngrădirilor comerciale. Departamentul de Stat privea comerțul din punct de vedere politic și prin această prismă, Washingtonul putea merge pînă într-acolo încît să-și forțeze aliații să adopte restricțiile cu care aceștia din urmă nu erau de acord. Pe de altă parte, Departamentul Comerțului privea relațiile comerciale ca pe o armă economică, una care, folosită
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]